Actualitate
Planul care poate transforma România în pivot al industriei militare europene. Oficial: „După 2030, producția noastră să nu mai poată fi ocolită”
La 22 ani de la aderarea României la NATO, lideri politici și reprezentanți ai industriei de apărare au trasat, luni, la București, direcțiile de implicare a companiilor românești în programul SAFE, cea mai importantă inițiativă de reclădire a industriei europene de apărare de după Al Doilea Război Mondial.
FOTO: Adevărul
România a marcat luni, 6 aprilie, 22 ani de la aderarea la NATO, iar Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA) a ales acest moment pentru a trage un semnal de alarmă, dar și pentru a prezenta oportunități privind programul SAFE (Security Action for Europe), cel mai ambițios instrument european de finanțare a industriei de apărare.
La conferința de presă organizată de OPIA la București au participat ministrul economiei, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, secretarul general al Guvernului, președintele Senatului și europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al apărării. Mesajul comun a fost unul de urgență: România are capacitățile, are companiile, are resursele umane, dar îi lipsesc viteza instituțională și coerența strategică necesare pentru a profita de fereastra de oportunitate deschisă de contextul geopolitic actual.
În ianuarie 2025, Comisia Europeană a aprobat aplicația României pentru instrumentul SAFE (Security Action for Europe), acordând țării o finanțare de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului la nivel european. Este, fără nicio exagerare, cel mai mare program de finanțare militară din istoria României postbelice. Guvernul a publicat deja o listă de achiziții pentru Ministerul Apărării Naționale în valoare de 9,53 miliarde de euro, structurată în 21 de proiecte majore: transportoare blindate Piranha 5, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme antiaeriene Mistral, SkyNex și Skyranger, radare, nave de patrulare și muniție specifică.
Ministrul economiei: „Trebuie să știm să atragem parteneri în România”
Ministrul economiei, Irineu Darău, a deschis seria intervențiilor cu un apel la unitate și viziune pe termen lung. Oficialul a subliniat că industria de apărare necesită un parteneriat real și funcțional între toate sferele puterii în stat, pentru a depăși fragmentarea decizională. Prin discursul său, a clarificat direcția strategică a Guvernului, o direcție axată pe complementaritate între sectorul public și cel privat.
„Este important ca azi să transmitem un mesaj de constructivitate. Ne dorim și trebuie să construim în continuare aceste alianțe pentru apărarea tuturor. Este important să recunoaștem interesul strategic național, interesul strategic european și interesul strategic euroatlantic. Mă bucur că, în deschiderea acestui eveniment, s-au exprimat Administrația Prezidențială și Parlamentul României. Dincolo de direcția guvernamentală, solidaritatea între Președinție, Parlamentul României și Guvern este esențială pentru a avea o industrie de apărare coerentă, în dezvoltare pe termen lung, care să răspundă intereselor strategice ale României și ale regiunii. Așa cum se numește acest panel pe care îl deschid, „Direcția strategică și guvernamentală”, voi încerca, foarte pe scurt, în câteva minute, să ofer o claritate necesară, zic eu, în acest moment, legată de modul în care ar trebui să abordăm industria de apărare, atât cea publică, cât și cea privată, ideal în cooperare. În primul rând, prin promovarea principiului complementarității. Nu este despre privat versus public, nu este despre intern versus extern, nu este despre import versus export. Suntem într-o perioadă în care, așa cum avem foarte multe amenințări, avem și multiple oportunități de dezvoltare solidă a industriei de apărare și trebuie să știm să combinăm toate aceste elemente. Nu este un joc de sumă nulă. Trebuie să știm să atragem parteneri în România, să avem importuri și exporturi și să încurajăm parteneriatele reale între mediul privat și stat”, a declarat Irineu Darău.
Irineu Darău, ministrul economiei. FOTO: Adevărul
Oficialul a detaliat apoi aspectele referitoare la producția locală, interconectarea pe plan internațional și modul în care oportunitățile curente trebuie ancorate într-o strategie sustenabilă.
„Al doilea principiu ar fi interdependența. Bineînțeles că ne dorim să producem cât mai mult în România, dacă se poate, și produse de la un capăt la altul. Știm la fel de bine că nu se va putea în toate cazurile. Dar principiul esențial este ca, după acești ani, industria de apărare din România să fie o verigă esențială în lanțurile globale și europene de producție. Producția din România, industria de apărare din România ar trebui ca, după 2030, să nu mai poată fi ocolită în aproape niciun lanț global de producție cu privire la industria militară, în special, bineînțeles, în interiorul Uniunii Europene și al NATO. Un cuvânt despre finanțare. Vorbim foarte mult despre Safe. Este o oportunitate uriașă. Sunt bani mulți acolo, dar să nu uităm că nu totul este Safe. Vor fi alte fonduri europene, vor fi alte fonduri naționale. Putem vorbi de orizontul de după 2030. Deci noi acum trebuie să schițăm o strategie care să funcționeze și pe orizontală, și pe verticala temporală, astfel încât producția aceasta să fie coerentă, finanțarea să fie sustenabilă, iar ceea ce realizăm în acești ani până în 2030 să continue și după acel orizont de timp. Un cuvânt despre cooperare. Avem nevoie ca de aer de cooperare cu mediul privat, și din România, și din străinătate. Avem modalități inteligente de a construi parteneriate, de a construi joint ventures în care statul român să nu își piardă opțiunile strategice, dar să beneficieze de expertiza din mediul privat. De aceea trebuie să fim deschiși, trebuie să fim și onești. Sunt lucruri care funcționează bine în industria de apărare, sunt lucruri care funcționează mai puțin bine, iar unde avem niște lacune, să încercăm să le umplem prin importul de experiență din mediul privat”, a precizat oficialul.
Din perspectiva legislativă și a responsabilităților naționale, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Nicoleta Pauliuc, a conturat un tablou exhaustiv al obligațiilor pe care România și le-a asumat odată cu integrarea în NATO
„În fața acestei realități, NATO a rămas ceea ce a fost mereu în momentele decisive ale istoriei: un spațiu al unității strategice, al descurajării credibile, al apărării colective. Aceasta este marea lecție a celor șaptezeci și șapte de ani de existență. Pacea nu este o stare de confort. Pacea este o construcție de voință, o construcție de responsabilitate, o construcție de pregătire comună. Pentru România, apartenența la NATO are o semnificație profundă. Nu vorbim doar despre o opțiune națională strategică inspirată. Vorbim despre una dintre cele mai importante decizii de securitate din istoria noastră recentă. Aderarea la NATO a adus României garanții de securitate, apartenență clară la lumea democratică și șansa de a evolua într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și parteneriat strategic. Dar NATO înseamnă, pentru România, și o obligație de maturitate. A fi membru al Alianței nu înseamnă doar să beneficiezi de protecție. Înseamnă să contribui, să investești, să fii pregătit să îți înțelegi rolul într-o regiune esențială pentru securitatea euro-atlantică. Deci, România nu este doar un beneficiar al securității colective. România este și trebuie să fie furnizor de securitate. Iar, într-un context în care Flancul estic are o importanță strategică majoră, acest rol devine și mai important”, a declarat Nicoleta Pauliuc.
Deputata a detaliat cele trei piloni principali ai responsabilității naționale în domeniul apărării, subliniind importanța revizuirii legislației de specialitate.
„De aceea, eu cred că Ziua NATO trebuie să fie un moment al reflecției lucide asupra responsabilităților noastre. Prima responsabilitate este consecvența strategică. În domeniul apărării nu ne mai permitem ezitări, oscilații sau viziuni pe termen scurt. Securitatea se construiește în timp, prin continuitate, prin investiții inteligente și prin consens asupra interesului național. A doua responsabilitate o constituie consolidarea capacității noastre reale de apărare. Astăzi, descurajarea credibilă nu înseamnă doar voință politică. Înseamnă capabilități, infrastructură, interoperabilitate, tehnologie, industrie și reziliență. Înseamnă capacitatea statului de a colabora cu industria, cu mediul de cercetare, cu partenerii strategici pentru a transforma decizia în putere reală. A treia responsabilitate o constituie investiția în oameni. Nicio alianță nu este mai puternică decât oamenii care o servesc. Nicio strategie nu valorează mai mult decât competența celor care o pun în practică. De la militari și experți în securitate la ingineri, cercetători și profesioniști din industria de apărare, avem nevoie de o nouă generație de lideri care să înțeleagă complexitatea acestei epoci și să răspundă cu profesionalism, caracter și viziune”, a precizat deputata PNL.
Directorul ROMARM acuză că industria de apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE: „Nu avem nicio informație că s-ar face producție internă”
Operatorii din industria de apărare cer să fie consultați de autorități
Din poziția de reprezentant al vocii mediului de afaceri din domeniu, președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, a adus în prim-plan capacitatea reală de producție a celor 85 de companii membre. De asemenea, el a anunțat lansarea unui vehicul terestru fără pilot (UGV) în colaborare cu parteneri din Germania.
„Autoritățile române și-au dat seama cât de importantă este industria de apărare pentru România. Și-au dat seama că cele 85 de companii membre OPIA reprezintă interesele României și pot aduce plusvaloare în economia națională. Și-au dat seama că doar prin investiții în industria națională de apărare și în capacitățile noastre de producție vom putea genera o pondere mai mare în PIB, pentru a oferi apărării un procent mai mare din produsul intern brut. Dacă astăzi avem 2,45% pentru apărare, țările NATO au spus că ar trebui să ajungem undeva la aproximativ 5%. Asta înseamnă că, dacă vom investi în industria de apărare, putem genera acest 5%. Romarm și colegii noștri din OPIA își vor dezvolta capabilități noi de producție, pe lângă partea de capabilități pentru drone, pe care deja le știți. Doar că le-am actualizat partea de software și devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai bune. Astăzi lansăm un UGV – Unmanned Ground Vehicle, adică o mașină de luptă telecomandată. Îl lansăm împreună cu partenerii noștri din România și din Germania, pentru a oferi statului român ceea ce are nevoie. Noi suntem deschiși și pregătiți să oferim Ministerului Apărării Naționale și tuturor structurilor de forță din România tot ce au nevoie, doar că trebuie să fim consultați și să știm, cu o perioadă de timp înainte, ce achiziții urmează să facă”, a declarat președintele OPIA.
La rândul său, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a detaliat mecanismele administrative fine prin care statul român intenționează să valorifice la maximum oportunitățile uriașe din programul SAFE. Mutarea centrului de greutate decizional direct către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru semnarea simultană a achizițiilor publice și a acordurilor de cooperare industrială reprezintă o mișcare strategică menită să deblocheze proiectele majore aflate în așteptare.
„Atunci când ai beneficii și ești membru al unei alianțe, trebuie să ai și o contribuție, iar cea mai bună contribuție pe care o putem aduce noi, ca România, este capacitatea noastră de descurajare a conflictelor din zonă. Acest lucru înseamnă că armata română trebuie să fie pregătită, instituțiile de forță trebuie să fie pregătite, dar, bineînțeles, și industria națională de apărare, atât cea cu capital privat, cât și cea cu capital de stat. Iar acest lucru se poate face în această perioadă, pentru că Strategia pentru Industria Națională de Apărare și Legea cooperării industriale au mutat decizia de la ministere către CSAT, acolo unde, în conformitate cu legea, trebuie semnate simultan achiziția publică și acordul de cooperare industrială. Adică să spunem clar, foarte bine argumentat, ce ne dorim să facem în România, cât de mult putem produce în România, în interesul de securitate al României”, a afirmat Radu Oprea.
Radu Oprea, secretarul general al Guvernului. FOTO: Adevărul
Dinamica europeană și autonomia strategică a industriei de apărare
Europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al apărării, a subliniat necesitatea acută a unor instituții dedicate gestionării eficiente a programelor complexe de tip SAFE sau Agile.
„Mă bucur că Asociația Industriașilor din Industria Militară a organizat această sărbătoare, pentru că României îi lipsește încă organizarea și voința politică pentru a crea acea bază solidă a industriei militare, care poate defini o țară cât de cât autonomă în zona de apărare. Este foarte important. Sunt câteva programe europene. Eu sunt în Comisia de Apărare de la Parlamentul European și vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO. Proiectele pentru autonomia strategică a Europei sunt tot mai numeroase. România are nevoie de această viteză și de organizare. Cred că, pentru programul SAVE, de exemplu, dacă am fi făcut, ca și alte țări, instituții transguvernamentale dedicate, lucrurile ar fi mers mai repede. În prezent, documentele circulă între ministere, apar blocaje, orgolii instituționale și dificultăți în implementare. Sper că vom reuși, pentru că atât programul SAVE, cât și programul Agile – destinat întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare din domeniul apărării – cer o reacție foarte rapidă. Ceea ce a spus Radu, ministrul care cunoaște foarte bine situația, este corect: încă avem multe restanțe în zona integrării dintre politic și economic”, a declarat Vasile Dîncu.
Cum remodelează programul SAFE apărarea din Europa. Polonia direcționează aproape toți banii în economia națională. Ce face România
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a reiterat angajamentul Parlamentului de a accelera orice demers legislativ capabil să eficientizeze rapid absorbția fondurilor din programul SAFE. Oficialul a atras atenția asupra competiției acerbe din regiune, cu state precum Polonia, Turcia sau Ucraina, țări care își dezvoltă într-un ritm deosebit de alert propriile industrii militare.
„În afară de componenta politică și militară, trebuie să vorbim mai mult despre componenta economică, despre industria de apărare. Se vorbește mult despre ea, dar, din păcate, cred că nu se face la fel de mult, iar acest lucru îl constatăm în practică. Eu, cel puțin, împreună cu colegii mei, în toate întâlnirile pe care le avem în țară și în străinătate, încercăm să susținem cât mai mult industria românească de apărare, pentru că avem capacități extraordinare. Pe lângă tradiția pe care o avem în domeniu, avem resurse umane calificate. Avem foarte multe companii de IT care s-au reprofilat pe zona de defense tech și care se descurcă singure în această „junglă” în care activează. Lucrează deja cu multinaționale, cu marii jucători din industrie, și cred că trebuie încurajate mai mult”, a transmis Mircea Abrudean.
Președintele Senatului a explicat unde apar deficiențele care încetinesc derularea programelor esențiale de înzestrare.
„Cu noile reglementări ar trebui să vedem o creștere a eficienței managementului acestor companii, iar lucrurile ar trebui să se pună în mișcare, pentru că intrăm într-o criză de timp. Nu vorbim doar de alocările financiare din SAFE – cele șaptesprezece miliarde despre care știm și care trebuie să ajungă și la companiile românești, lucru extrem de important. Suntem în competiție cu foarte multe companii din regiune. Vedem, mai ales în Ucraina, care, din păcate, este nevoită să aibă cea mai avansată expertiză practică în industria de apărare și se dezvoltă foarte puternic. Mai vorbim și de Turcia, de Polonia – sunt competitori serioși. Despre programul SAFE, există un mecanism clar și, probabil, vom ajunge și la un nou CSAT. Nu este în responsabilitatea mea directă. Eu îmi doresc foarte mult ca firmele românești să beneficieze de o parte cât mai mare din aceste sume. Asta înseamnă că și companiile românești trebuie să fie mai bine organizate și să găsim soluții acolo unde este nevoie. Știu că suntem capabili să facem acest lucru, pentru a nu pierde această oportunitate foarte mare pentru România. Sigur că mulți critică faptul că vorbim despre SAFE, pentru că este un împrumut. Dar este un împrumut la dobânzi foarte bune”, a conchis președintele Senatului.
Pentru cine se muta in Romania din alta tara, primele drumuri cu masina sunt o experienta aparte. Semnele de circulatie seamana cu cele din restul Europei, dar ritmul traficului, obiceiurile soferilor si drumurile de munte au farmecul lor, pe care il descoperi doar dupa cateva sute de kilometri parcursi.
Inainte de primul drum lung, multi straini isi pun intrebari despre acte si despre statutul lor in tara. Unii discuta cu un avocat imigrari pentru a intelege mai bine ce documente sunt valabile aici si ce trebuie facut pe termen lung, mai ales daca vor sa ramana in Romania mai multi ani.
Drumul in sine ramane insa partea cea mai interesanta. Si cea mai frumoasa, mai ales vara, cand zilele sunt lungi si fiecare weekend poate insemna o destinatie noua.
Primele saptamani la volan in orasele mari
In orasele mari, traficul poate parea aglomerat la inceput, mai ales la orele de varf. Soferii nou veniti invata repede unde se gasesc locuri de parcare, care sunt strazile de evitat dimineata si cum se circula in intersectiile mari, unde fiecare are ritmul lui. Un GPS bun si putina rabdare rezolva cele mai multe situatii.
O tema care revine des in discutiile dintre strainii stabiliti aici este preschimbare permis auto, pentru ca fiecare tara emitenta are un regim diferit. Informatia potrivita se cauta pentru situatia proprie, din surse oficiale, nu din experienta unui prieten care venea din alta tara.
Lucrurile pe care un sofer nou venit le are, de obicei, in masina in primele luni sunt aceleasi:
- permisul si actul de identitate
- actele masinii si asigurarea valabila
- trusa medicala, extinctorul si triunghiurile
- o harta offline pentru zonele fara semnal
Excursiile lungi si planurile de viitor
Dupa cateva luni, drumurile scurte prin oras sunt inlocuite de excursii mai lungi. Muntii, Delta si satele cu case vechi devin destinatii de weekend, iar soferii straini descopera o tara mult mai variata decat se asteptau cand au ajuns prima data.
Pentru cei care raman aici multi ani, drumurile acestea devin parte dintr-un plan mai larg de viata, in care apare uneori si subiectul obtinere cetatenie romana. Fiecare situatie are conditiile ei, iar informatiile corecte se afla de la institutiile competente si de la oameni care lucreaza cu astfel de dosare.
Pana atunci, harta tarii se umple incet cu locuri vizitate. Fiecare excursie aduce o poveste noua, o fotografie si, uneori, un prieten nou intalnit la o pensiune de munte sau la un popas pe marginea drumului.
Rutele recomandate de soferii straini
Cei care au condus mult prin Romania au, aproape toti, o lista de drumuri pe care le recomanda celor nou veniti, in ordinea in care le-au descoperit:
- drumurile de munte din Carpati, vara
- satele cu biserici vechi din nordul tarii
- litoralul, in afara sezonului aglomerat
- Delta Dunarii, cu masina pana la Tulcea
- cetatile si orasele medievale din centru
Fiecare drum are particularitatile lui. Unele sunt spectaculoase, dar cer atentie la curbe si la vreme, altele sunt linistite si potrivite pentru o plimbare de duminica cu toata familia si cu un picnic la jumatatea drumului.
Iarna, drumurile de munte cer pregatire suplimentara. Anvelopele potrivite sunt obligatorii, iar verificarea prognozei inainte de plecare scuteste multe neplaceri.
Ce obiceiuri au soferii romani?
Orice sofer strain observa, dupa primele saptamani, cateva obiceiuri locale. Claxonul scurt de salut intre cunostinte, semnalul cu farurile pentru a avertiza ceva pe drum sau ajutorul spontan oferit cuiva ramas in pana sunt lucruri care raman in memorie.
Unii se adapteaza imediat, altii au nevoie de mai mult timp ca sa inteleaga ritmul. Ce ajuta mult este rabdarea, mai ales in orasele mari, unde traficul de la orele de varf poate obosi pe oricine dupa o zi lunga de munca.
Cu timpul, si strainii incep sa salute cu farurile. E semnul ca s-au acomodat si ca drumurile din Romania nu mai au secrete pentru ei.
Pauzele si popasurile de pe drum
Drumurile lungi au si ele ritualurile lor. O cafea la o benzinarie, un covrig cumparat de la marginea drumului sau o oprire la o stana pentru branza proaspata devin parte din experienta, la fel de importante ca destinatia insasi.
Multi straini spun ca aceste pauze sunt momentele in care au simtit cel mai bine tara. Oamenii de la marginea drumului sunt adesea curiosi sa afle de unde vine soferul, iar conversatiile scurte se transforma uneori in recomandari de locuri pe care nu le gasesti in ghidurile turistice.
Mancarea de la stana ramane, pentru multi, cea mai buna amintire de drum. Si un motiv sa revina pe acelasi drum, an de an, de cele mai multe ori cu prieteni noi.
Masina ca parte din viata in Romania
Dupa un an sau doi, masina devine pentru multi straini mai mult decat un mijloc de transport. Este felul in care au descoperit tara, au cunoscut oameni si au construit amintiri cu familia si prietenii, fie in weekend, fie in concedii mai lungi.
Actele s-au asezat, drumurile zilnice au devenit rutina, iar excursiile de weekend sunt planificate cu placere. Harta din telefon e plina de locuri salvate si de trasee pe care vor sa le refaca, iar prietenii de acasa primesc des fotografii cu peisaje pe care nu le banuiau.
Romania vazuta de la volan arata altfel decat din avion sau din tren. E o tara care se descopera incet, curba cu curba, si care rasplateste cu peisaje pe oricine are rabdare.
Actualitate
Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles, mai ales dacă ai văzut boala de aproape, la un părinte sau la un bunic. Realitatea este însă mai nuanțată. Unii factori de risc țin de vârstă și de moștenirea genetică, deci nu-i poți controla. Alții țin de felul în care trăiești și de bolile pe care le ții sau nu sub control. Analizele internaționale din ultimii ani arată că o parte importantă a cazurilor, aproape jumătate potrivit unor estimări, ar putea fi prevenite sau amânate.
Ce nu poți schimba
Vârsta rămâne cel mai important factor de risc. Riscul crește vizibil după 65 de ani, deși demența nu este o parte normală a îmbătrânirii, iar mulți oameni ajung la vârste foarte înaintate cu mintea limpede. Contează și genetica: anumite variante ale genelor cresc predispoziția, iar în cazuri rare boala se transmite direct în familie. Femeile sunt afectate ceva mai des, în parte pentru că trăiesc mai mult.
Totuși, a avea un părinte cu demență nu înseamnă că vei face și tu boala. Când vorbim despre cauze dementa, vârsta și genele sunt doar o parte din poveste. Restul se construiește în decenii, din obiceiuri și din afecțiuni care, de cele mai multe ori, pot fi ținute sub control.
Tensiunea, diabetul și colesterolul
Ce afectează inima afectează și creierul. Hipertensiunea netratată, diabetul, colesterolul crescut și obezitatea deteriorează în timp vasele mici care hrănesc țesutul cerebral. Riscul începe să se acumuleze încă de la vârsta mijlocie, cu mult înainte de apariția vreunui semn, de aceea contează atât de mult controalele regulate și tratamentul urmat corect după 40 de ani.
Acești factori vasculari nu duc doar la demența vasculară. La vârstnici, leziunile vaselor de sânge și modificările specifice bolii Alzheimer apar adesea împreună, iar medicii numesc această combinație dementa mixta. Este o formă frecventă la vârste înaintate, iar existența ei arată cât de mult contează sănătatea vaselor, chiar și atunci când boala de fond este alta.
Auzul și vederea, factori subestimați
Puțini oameni fac legătura între pierderea auzului și memorie, dar ea există. Când auzi greu, creierul primește mai puțini stimuli, depune mai mult efort ca să înțeleagă și, adesea, te retragi din conversații. Același lucru e valabil și pentru vederea slabă netratată. Mulți oameni amână ani la rând un test auditiv, deși scăderea auzului este frecventă după 60 de ani și poate fi corectată relativ ușor. Un control auditiv periodic și purtarea aparatului auditiv sau a ochelarilor recomandați sunt gesturi simple, cu beneficii mai mari decât par.
Mișcarea, fumatul și alcoolul
Activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația, ajută la controlul greutății și al glicemiei și pare să aibă un efect protector direct asupra creierului. Nu e nevoie de sală: mersul pe jos în ritm alert, grădinăritul sau înotul, practicate constant, sunt suficiente. Fumatul și consumul excesiv de alcool lucrează în sens invers, afectând vasele și celulele nervoase. Renunțarea la fumat aduce beneficii la orice vârstă.
Mintea activă și oamenii din jur
Creierul are nevoie de provocări. Educația, învățarea lucrurilor noi, cititul sau jocurile care cer gândire construiesc o rezervă pe care o poți folosi mai târziu. La fel de importante sunt relațiile: izolarea socială și depresia netratată cresc riscul, motiv pentru care merită să păstrezi legătura cu prietenii și familia și să ceri ajutor când starea de spirit se strică. Nu în ultimul rând, protejează-ți capul, purtând cască la bicicletă și evitând căderile, pentru că loviturile repetate lasă urme.
Nu poți alege ce gene ai moștenit și nici nu poți opri trecerea anilor, dar poți influența multe dintre celelalte piese. Fiecare tensiune ținută sub control, fiecare plimbare și fiecare conversație contează, iar efectele se adună în timp. Iar dacă observi schimbări de memorie la tine sau la cineva drag, discută-le cu medicul, care te poate ajuta să afli ce se află în spatele lor.
Actualitate
Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un risc prezent în fiecare minut al turei. O piesă ridicată fără protecție, un strop de metal topit sau o talpă care cedează pe o suprafață fierbinte pot transforma o zi obișnuită într-un accident. Vestea bună este că echipamentul potrivit reduce mult aceste riscuri, iar Hoffmann Group explică în ghidurile sale pentru protecția personală cum se aleg corect mănușile și încălțămintea pentru astfel de medii.
Mâinile, primele expuse la căldură
Mâinile ating direct piesele, sculele și suprafețele încinse, de aceea sunt cele mai vulnerabile. Pentru turnătorii, bucătării mari, producția de sticlă sau sudură, alegerea firească sunt modelele de manusi termice certificate pentru riscul concret de la post. Potrivit Hoffmann Group, mănușile rezistente la foc pot face față unor temperaturi de până la 500 °C și oferă, în același timp, protecție mecanică, însă valoarea exactă diferă de la un model la altul și trebuie verificată pe etichetă.
Eticheta unei astfel de mănuși face trimitere la standardul EN 407, care testează șase comportamente: rezistența la aprindere, la căldura de contact, la căldura de convecție, la căldura radiantă, la picăturile mici de metal topit și la cantitățile mari de metal topit. Fiecare primește un nivel de la 0 la 4, iar cu cât cifra este mai mare, cu atât protecția este mai bună. Pe aceeași mănușă apare adesea și standardul EN 388, pentru riscurile mecanice: abraziune, tăiere, rupere și perforare.
Materialul face diferența
În spatele cifrelor stă materialul din care este făcută mănușa, iar gama Hoffmann Group include mai multe variante, fiecare cu rolul ei. Țesătura de aramidă sau Kevlar rezistă la căldură și la tăiere, iar țesătura de sticlă face față expunerilor la temperaturi ridicate. Pielea este apreciată la sudură pentru rezistență și flexibilitate, în timp ce tricotul cu acoperire de nitril sau neopren asigură o priză sigură.
Pe lângă marca proprie HOLEX, gama include producători precum Ansell, JUTEC sau uvex. Rețineți că o mănușă prea groasă pentru o operație de precizie ajunge să fie scoasă, așa că merită să alegeți cel mai subțire model care oferă nivelul de protecție cerut.
Picioarele, protejate de jos în sus
Căldura nu vine doar de sus. Stropii de metal topit, pardoselile încinse și obiectele grele care cad fac din încălțăminte a doua linie de apărare. Pentru astfel de medii, perechile de bocanci de lucru certificați conform EN ISO 20345 oferă bombeu de protecție, iar clasele superioare adaugă talpă antiperforare și rezistență la apă. Marcajul suplimentar HRO arată că talpa rezistă la contactul cu suprafețe fierbinți, un detaliu esențial lângă cuptoare sau în turnătorii.
Hoffmann Group amintește că bocancii de siguranță diferă nu doar prin clasă, ci și prin materiale, design și culoare. Bombeul poate fi din oțel, aluminiu sau plastic, iar fața din piele, microfibră sau textil. Gama include modele pentru bărbați și femei, de la mărci precum GARANT, ELTEN sau Haix. Iar confortul nu este un detaliu: site-ul notează că nu este neobișnuit ca picioarele să stea în încălțămintea de lucru 50 de ore pe săptămână sau chiar mai mult.
Un plan, nu o achiziție la întâmplare
Într-o întreprindere cu mai multe tipuri de posturi, sudorul, operatorul de la cuptor și mecanicul de întreținere au nevoie de echipamente diferite. Pentru a evita confuziile, Hoffmann Group întocmește un plan personalizat de utilizare a mănușilor, care stabilește, pe baza analizei de risc, ce mănuși sunt necesare în fiecare zonă. Specialiștii în echipamente de protecție personală pot sprijini și alegerea încălțămintei, testele de purtare și instruirea angajaților, astfel încât echipamentul să fie nu doar cumpărat corect, ci și purtat corect.
Lucrul la temperaturi înalte va rămâne solicitant, dar riscul de arsuri poate fi redus considerabil atunci când fiecare om poartă echipamentul potrivit postului său. Începeți cu o trecere prin zonele cele mai calde ale producției și notați ce ating angajații zilnic cu mâinile și pe ce calcă: de acolo pornește orice alegere corectă.
Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici
Pentru cine se muta in Romania din alta tara, primele drumuri cu masina sunt o experienta aparte. Semnele de circulatie...
Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles,...
Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un...
Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă
Ai observat că, odată cu venirea toamnei, casa pare mai întunecată, chiar dacă nu s-a schimbat nimic în ea? Zilele...
Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate
O lansare de produs, o gală de final de an sau aniversarea a zece ani de activitate par, pe hârtie,...
Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile
Autoritățile chineze au confirmat că poartă discuții privind organizarea unei întâlniri la nivel înalt între președintele Xi Jinping, liderul rus...
Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice
Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin și-au recuperat simbolic denumirile antice ale așezărilor în anii ’70, în urma unor decizii luate de...
-
Breakingacum 3 zileS-a deschis circulația pe Loturile 3 și 4 ale Autostrăzii A0 Nord. Ministrul Transporturilor a făcut anunțul
-
Actualitateacum 3 zile
Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate
-
Actualitateacum 2 zile
Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici
-
Actualitateacum 3 zile
Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
-
Actualitateacum 3 zile
Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
-
Actualitateacum 3 zile
Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă
-
Uncategorizedacum 2 zileRoborock anunță ofertele de Black Friday la eMAG
-
Comunicateacum 2 zileFPIOR: Patronatele nu vor susține o nouă creștere a salariului minim în actualele condiții fiscale. „Statul încasează aproape 300 de lei pentru fiecare 200 de lei promiși cetățeanului”