La 22 ani de la aderarea României la NATO, lideri politici și reprezentanți ai industriei de apărare au trasat, luni, la București, direcțiile de implicare a companiilor românești în programul SAFE, cea mai importantă inițiativă de reclădire a industriei europene de apărare de după Al Doilea Război Mondial.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

România a marcat luni, 6 aprilie, 22 ani de la aderarea la NATO, iar Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA) a ales acest moment pentru a trage un semnal de alarmă, dar și pentru a prezenta oportunități privind programul SAFE (Security Action for Europe), cel mai ambițios instrument european de finanțare a industriei de apărare.

La conferința de presă organizată de OPIA la București au participat ministrul economiei, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, secretarul general al Guvernului, președintele Senatului și europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al apărării. Mesajul comun a fost unul de urgență: România are capacitățile, are companiile, are resursele umane, dar îi lipsesc viteza instituțională și coerența strategică necesare pentru a profita de fereastra de oportunitate deschisă de contextul geopolitic actual.

În ianuarie 2025, Comisia Europeană a aprobat aplicația României pentru instrumentul SAFE (Security Action for Europe), acordând țării o finanțare de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului la nivel european. Este, fără nicio exagerare, cel mai mare program de finanțare militară din istoria României postbelice. Guvernul a publicat deja o listă de achiziții pentru Ministerul Apărării Naționale în valoare de 9,53 miliarde de euro, structurată în 21 de proiecte majore: transportoare blindate Piranha 5, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme antiaeriene Mistral, SkyNex și Skyranger, radare, nave de patrulare și muniție specifică.

Ministrul economiei: „Trebuie să știm să atragem parteneri în România”

Ministrul economiei, Irineu Darău, a deschis seria intervențiilor cu un apel la unitate și viziune pe termen lung. Oficialul a subliniat că industria de apărare necesită un parteneriat real și funcțional între toate sferele puterii în stat, pentru a depăși fragmentarea decizională. Prin discursul său, a clarificat direcția strategică a Guvernului, o direcție axată pe complementaritate între sectorul public și cel privat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Este important ca azi să transmitem un mesaj de constructivitate. Ne dorim și trebuie să construim în continuare aceste alianțe pentru apărarea tuturor. Este important să recunoaștem interesul strategic național, interesul strategic european și interesul strategic euroatlantic. Mă bucur că, în deschiderea acestui eveniment, s-au exprimat Administrația Prezidențială și Parlamentul României. Dincolo de direcția guvernamentală, solidaritatea între Președinție, Parlamentul României și Guvern este esențială pentru a avea o industrie de apărare coerentă, în dezvoltare pe termen lung, care să răspundă intereselor strategice ale României și ale regiunii. Așa cum se numește acest panel pe care îl deschid, „Direcția strategică și guvernamentală”, voi încerca, foarte pe scurt, în câteva minute, să ofer o claritate necesară, zic eu, în acest moment, legată de modul în care ar trebui să abordăm industria de apărare, atât cea publică, cât și cea privată, ideal în cooperare. În primul rând, prin promovarea principiului complementarității. Nu este despre privat versus public, nu este despre intern versus extern, nu este despre import versus export. Suntem într-o perioadă în care, așa cum avem foarte multe amenințări, avem și multiple oportunități de dezvoltare solidă a industriei de apărare și trebuie să știm să combinăm toate aceste elemente. Nu este un joc de sumă nulă. Trebuie să știm să atragem parteneri în România, să avem importuri și exporturi și să încurajăm parteneriatele reale între mediul privat și stat”, a declarat Irineu Darău.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Oficialul a detaliat apoi aspectele referitoare la producția locală, interconectarea pe plan internațional și modul în care oportunitățile curente trebuie ancorate într-o strategie sustenabilă.

„Al doilea principiu ar fi interdependența. Bineînțeles că ne dorim să producem cât mai mult în România, dacă se poate, și produse de la un capăt la altul. Știm la fel de bine că nu se va putea în toate cazurile. Dar principiul esențial este ca, după acești ani, industria de apărare din România să fie o verigă esențială în lanțurile globale și europene de producție. Producția din România, industria de apărare din România ar trebui ca, după 2030, să nu mai poată fi ocolită în aproape niciun lanț global de producție cu privire la industria militară, în special, bineînțeles, în interiorul Uniunii Europene și al NATO. Un cuvânt despre finanțare. Vorbim foarte mult despre Safe. Este o oportunitate uriașă. Sunt bani mulți acolo, dar să nu uităm că nu totul este Safe. Vor fi alte fonduri europene, vor fi alte fonduri naționale. Putem vorbi de orizontul de după 2030. Deci noi acum trebuie să schițăm o strategie care să funcționeze și pe orizontală, și pe verticala temporală, astfel încât producția aceasta să fie coerentă, finanțarea să fie sustenabilă, iar ceea ce realizăm în acești ani până în 2030 să continue și după acel orizont de timp. Un cuvânt despre cooperare. Avem nevoie ca de aer de cooperare cu mediul privat, și din România, și din străinătate. Avem modalități inteligente de a construi parteneriate, de a construi joint ventures în care statul român să nu își piardă opțiunile strategice, dar să beneficieze de expertiza din mediul privat. De aceea trebuie să fim deschiși, trebuie să fim și onești. Sunt lucruri care funcționează bine în industria de apărare, sunt lucruri care funcționează mai puțin bine, iar unde avem niște lacune, să încercăm să le umplem prin importul de experiență din mediul privat”, a precizat oficialul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din perspectiva legislativă și a responsabilităților naționale, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Nicoleta Pauliuc, a conturat un tablou exhaustiv al obligațiilor pe care România și le-a asumat odată cu integrarea în NATO

„În fața acestei realități, NATO a rămas ceea ce a fost mereu în momentele decisive ale istoriei: un spațiu al unității strategice, al descurajării credibile, al apărării colective. Aceasta este marea lecție a celor șaptezeci și șapte de ani de existență. Pacea nu este o stare de confort. Pacea este o construcție de voință, o construcție de responsabilitate, o construcție de pregătire comună. Pentru România, apartenența la NATO are o semnificație profundă. Nu vorbim doar despre o opțiune națională strategică inspirată. Vorbim despre una dintre cele mai importante decizii de securitate din istoria noastră recentă. Aderarea la NATO a adus României garanții de securitate, apartenență clară la lumea democratică și șansa de a evolua într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și parteneriat strategic. Dar NATO înseamnă, pentru România, și o obligație de maturitate. A fi membru al Alianței nu înseamnă doar să beneficiezi de protecție. Înseamnă să contribui, să investești, să fii pregătit să îți înțelegi rolul într-o regiune esențială pentru securitatea euro-atlantică. Deci, România nu este doar un beneficiar al securității colective. România este și trebuie să fie furnizor de securitate. Iar, într-un context în care Flancul estic are o importanță strategică majoră, acest rol devine și mai important”, a declarat Nicoleta Pauliuc.

Deputata a detaliat cele trei piloni principali ai responsabilității naționale în domeniul apărării, subliniind importanța revizuirii legislației de specialitate.

„De aceea, eu cred că Ziua NATO trebuie să fie un moment al reflecției lucide asupra responsabilităților noastre. Prima responsabilitate este consecvența strategică. În domeniul apărării nu ne mai permitem ezitări, oscilații sau viziuni pe termen scurt. Securitatea se construiește în timp, prin continuitate, prin investiții inteligente și prin consens asupra interesului național. A doua responsabilitate o constituie consolidarea capacității noastre reale de apărare. Astăzi, descurajarea credibilă nu înseamnă doar voință politică. Înseamnă capabilități, infrastructură, interoperabilitate, tehnologie, industrie și reziliență. Înseamnă capacitatea statului de a colabora cu industria, cu mediul de cercetare, cu partenerii strategici pentru a transforma decizia în putere reală. A treia responsabilitate o constituie investiția în oameni. Nicio alianță nu este mai puternică decât oamenii care o servesc. Nicio strategie nu valorează mai mult decât competența celor care o pun în practică. De la militari și experți în securitate la ingineri, cercetători și profesioniști din industria de apărare, avem nevoie de o nouă generație de lideri care să înțeleagă complexitatea acestei epoci și să răspundă cu profesionalism, caracter și viziune”, a precizat deputata PNL.

Directorul ROMARM acuză că industria de apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE: „Nu avem nicio informație că s-ar face producție internă”

Operatorii din industria de apărare cer să fie consultați de autorități

Din poziția de reprezentant al vocii mediului de afaceri din domeniu, președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, a adus în prim-plan capacitatea reală de producție a celor 85 de companii membre. De asemenea, el a anunțat lansarea unui vehicul terestru fără pilot (UGV) în colaborare cu parteneri din Germania.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Autoritățile române și-au dat seama cât de importantă este industria de apărare pentru România. Și-au dat seama că cele 85 de companii membre OPIA reprezintă interesele României și pot aduce plusvaloare în economia națională. Și-au dat seama că doar prin investiții în industria națională de apărare și în capacitățile noastre de producție vom putea genera o pondere mai mare în PIB, pentru a oferi apărării un procent mai mare din produsul intern brut. Dacă astăzi avem 2,45% pentru apărare, țările NATO au spus că ar trebui să ajungem undeva la aproximativ 5%. Asta înseamnă că, dacă vom investi în industria de apărare, putem genera acest 5%. Romarm și colegii noștri din OPIA își vor dezvolta capabilități noi de producție, pe lângă partea de capabilități pentru drone, pe care deja le știți. Doar că le-am actualizat partea de software și devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai bune. Astăzi lansăm un UGV – Unmanned Ground Vehicle, adică o mașină de luptă telecomandată. Îl lansăm împreună cu partenerii noștri din România și din Germania, pentru a oferi statului român ceea ce are nevoie. Noi suntem deschiși și pregătiți să oferim Ministerului Apărării Naționale și tuturor structurilor de forță din România tot ce au nevoie, doar că trebuie să fim consultați și să știm, cu o perioadă de timp înainte, ce achiziții urmează să facă”, a declarat președintele OPIA.

La rândul său, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a detaliat mecanismele administrative fine prin care statul român intenționează să valorifice la maximum oportunitățile uriașe din programul SAFE. Mutarea centrului de greutate decizional direct către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru semnarea simultană a achizițiilor publice și a acordurilor de cooperare industrială reprezintă o mișcare strategică menită să deblocheze proiectele majore aflate în așteptare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Atunci când ai beneficii și ești membru al unei alianțe, trebuie să ai și o contribuție, iar cea mai bună contribuție pe care o putem aduce noi, ca România, este capacitatea noastră de descurajare a conflictelor din zonă. Acest lucru înseamnă că armata română trebuie să fie pregătită, instituțiile de forță trebuie să fie pregătite, dar, bineînțeles, și industria națională de apărare, atât cea cu capital privat, cât și cea cu capital de stat. Iar acest lucru se poate face în această perioadă, pentru că Strategia pentru Industria Națională de Apărare și Legea cooperării industriale au mutat decizia de la ministere către CSAT, acolo unde, în conformitate cu legea, trebuie semnate simultan achiziția publică și acordul de cooperare industrială. Adică să spunem clar, foarte bine argumentat, ce ne dorim să facem în România, cât de mult putem produce în România, în interesul de securitate al României”, a afirmat Radu Oprea.

Dinamica europeană și autonomia strategică a industriei de apărare

Europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al apărării, a subliniat necesitatea acută a unor instituții dedicate gestionării eficiente a programelor complexe de tip SAFE sau Agile.

„Mă bucur că Asociația Industriașilor din Industria Militară a organizat această sărbătoare, pentru că României îi lipsește încă organizarea și voința politică pentru a crea acea bază solidă a industriei militare, care poate defini o țară cât de cât autonomă în zona de apărare. Este foarte important. Sunt câteva programe europene. Eu sunt în Comisia de Apărare de la Parlamentul European și vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO. Proiectele pentru autonomia strategică a Europei sunt tot mai numeroase. România are nevoie de această viteză și de organizare. Cred că, pentru programul SAVE, de exemplu, dacă am fi făcut, ca și alte țări, instituții transguvernamentale dedicate, lucrurile ar fi mers mai repede. În prezent, documentele circulă între ministere, apar blocaje, orgolii instituționale și dificultăți în implementare. Sper că vom reuși, pentru că atât programul SAVE, cât și programul Agile – destinat întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare din domeniul apărării – cer o reacție foarte rapidă. Ceea ce a spus Radu, ministrul care cunoaște foarte bine situația, este corect: încă avem multe restanțe în zona integrării dintre politic și economic”, a declarat Vasile Dîncu.

Cum remodelează programul SAFE apărarea din Europa. Polonia direcționează aproape toți banii în economia națională. Ce face România

Mircea Abrudean, președintele Senatului, a reiterat angajamentul Parlamentului de a accelera orice demers legislativ capabil să eficientizeze rapid absorbția fondurilor din programul SAFE. Oficialul a atras atenția asupra competiției acerbe din regiune, cu state precum Polonia, Turcia sau Ucraina, țări care își dezvoltă într-un ritm deosebit de alert propriile industrii militare.

„În afară de componenta politică și militară, trebuie să vorbim mai mult despre componenta economică, despre industria de apărare. Se vorbește mult despre ea, dar, din păcate, cred că nu se face la fel de mult, iar acest lucru îl constatăm în practică. Eu, cel puțin, împreună cu colegii mei, în toate întâlnirile pe care le avem în țară și în străinătate, încercăm să susținem cât mai mult industria românească de apărare, pentru că avem capacități extraordinare. Pe lângă tradiția pe care o avem în domeniu, avem resurse umane calificate. Avem foarte multe companii de IT care s-au reprofilat pe zona de defense tech și care se descurcă singure în această „junglă” în care activează. Lucrează deja cu multinaționale, cu marii jucători din industrie, și cred că trebuie încurajate mai mult”, a transmis Mircea Abrudean. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele Senatului a explicat unde apar deficiențele care încetinesc derularea programelor esențiale de înzestrare. 

„Cu noile reglementări ar trebui să vedem o creștere a eficienței managementului acestor companii, iar lucrurile ar trebui să se pună în mișcare, pentru că intrăm într-o criză de timp. Nu vorbim doar de alocările financiare din SAFE – cele șaptesprezece miliarde despre care știm și care trebuie să ajungă și la companiile românești, lucru extrem de important. Suntem în competiție cu foarte multe companii din regiune. Vedem, mai ales în Ucraina, care, din păcate, este nevoită să aibă cea mai avansată expertiză practică în industria de apărare și se dezvoltă foarte puternic. Mai vorbim și de Turcia, de Polonia – sunt competitori serioși. Despre programul SAFE, există un mecanism clar și, probabil, vom ajunge și la un nou CSAT. Nu este în responsabilitatea mea directă. Eu îmi doresc foarte mult ca firmele românești să beneficieze de o parte cât mai mare din aceste sume. Asta înseamnă că și companiile românești trebuie să fie mai bine organizate și să găsim soluții acolo unde este nevoie. Știu că suntem capabili să facem acest lucru, pentru a nu pierde această oportunitate foarte mare pentru România. Sigur că mulți critică faptul că vorbim despre SAFE, pentru că este un împrumut. Dar este un împrumut la dobânzi foarte bune”, a conchis președintele Senatului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>