Actualitate
Singurul scenariu în care SUA și Iranul ar putea depune armele în 2026 – Analiza unui expert român în Orientul Mijlociu
Statele
Unite și Iranul sunt aparent blocate într-un conflict de uzură,
dar chiar și așa ar exista posibilitatea unui compromis. Ioana
Constantin- Bercean, expertă în Orientul Mijlociu explică, într-o
analiză pentru „Adevărul”, ce lipsește încă pentru un acord
și cât ar mai putea să dureze războiul.
Explozii în Teheran, Iran. FOTO: Profimedia
Statele
Unite ale Americii și Iranul sunt angajate într-un conflict brutal
armat, în care cele două beligerante, la care se adaugă aliatul
SUA, Israel, caută să-și provoace cât mai mari daune. Dr. Ioana
Constantin- Bercean consideră că este greu să se ajungă la un
acord, dar nu imposibil.
Chiar
dacă șansele ca un acord să se materializeze în
următoarele zile sau săptămâni sunt foarte mici, pe termen mediu
și lung există câteva ferestre de oportunitate pentru o
înțelegere, cu condiția ca negociatorii americani să renunțe la
abordarea jocului cu sumă zero și înțeleagă noua doctrină
iraniană, precum și greșelile de calcul recente.
De unde s-a pornit
Un
posibil pas de plecare ar fi cele 15 puncte discutate în cadrul
negocierilor de la Geneva, dintre Statele Unite ale Americii și
Iran, când se părea că se va ajunge chiar la un acord. Deși cele
15 puncte sunt, potrivit Ioanei Constantin-Bercean, mult mai puțin
cuprinzătoare decât vechiul acord semnat cu Barack Obama în iulie
2015, acestea ar fi putut reprezenta un fundament pentru o înțelegere
care ar putea deveni realitate în următoarele luni, deși
negocierile au fost mai degrabă gestionate defectuos. Ea subliniază
că iranienii au fost, la un moment dat, deschiși către propunerile
americane, însă lipsa de consistență a Washingtonului a condus la
încetarea procesului de negociere.
„Dacă
s-a plecat la drum cu obiectivul de „schimbare a regimului” și
de anihilare a programului nuclear, trei zile mai târziu, Secretarul
Apărării al SUA, Pete Hegseth, a declarat că americanii nu doresc
să schimbe regimul, nici să democratizeze Iranul, ci vor să
distrugă capabilitățile navale și aeriene – ceea ce s-a și
întâmplat. Dacă obiectivele au fost îndeplinite, de ce mai avem
un război? Cât despre cele 15 puncte, în mod paradoxal, cine le-a
analizat mai atent, a observat că acestea sunt doar o mică
parte din ceea ce prevedea acordul anterior, JCPOA (Joint
Comprehensive Plan of Action). Acest plan în 15 puncte nu acoperă
nici măcar un sfert din acordul nuclear anterior. Asta poate însemna
că Donald Trump, prin retragerea din acord, în mai 2018, a vrut
doar să anuleze JCPOA pur și simplu pentru că a fost negociat și
semnat de predecesorul său, fostul președinte Barack Obama. Și
chiar dacă a promis «un
acord mai bun»,
actuala propunere este un plan mult mai slab în termeni de
verificare și control”, spune Ioana Constantin-Bercean.
Toată lumea s-a pregătit de război
La
fel cum Iranul s-a pregătit cu mult timp înainte pentru acest
război, americanii ar fi pregătit operațiunea militară de mai
multă vreme. Ioana Constantin-Bercean avansează ipoteza că
discuțiile de la Geneva ar fi fost doar un pretext pentru ca
americanii să poată pregăti în detaliu acțiunea militară.
„Acest
război împotriva Iranului pare să fi fost gândit de ceva vreme.
Este foarte posibil ca negocierile să nu fi fost decât o perioadă
în care America și Israelul să câștige timp pentru a-și evalua
opțiunile militare. Planurile de război cu Iranul sunt pe masa
Pentagonului de cel puțin 30 de ani, dar generalii americani i-au
sfătuit președinții anteriori împotriva unui conflict direct,
deoarece șansele unei victorii decisive sunt mici”, mai spune
experta.
Ioana
Constantin-Bercean este de acord cu analiștii politici și cei militari de
pretutindeni, inclusiv din Statele Unite, care au atras atenția că
americanii au intrat într-un război inutil, care nu poate decât să
aducă mari probleme și pierderi serioase.
„Vedem
ce se întâmplă acum: în ciuda declarațiilor despre anihilarea
stocurilor de rachete, Iranul în continuare ripostează, lansează
rachete și distruge obiective de pe teritoriul statelor din Golf
care găzduiesc baze americane. Avem o deteriorare gravă a
infrastructurii energetice, în special în Qatar, unde se estimează
că va fi nevoie de minim 5 ani pentru refacerea uzinei «Ras
Laffan»”, adaugă ea.
În
același timp, Iranul s-a pregătit pentru acest război în ultimele
trei decenii, timp în care a avut ocazia să pună la punct toate
detaliile, inclusiv să își asigure un important stoc de arme și
muniție, care se dovedește vital în prezent.
„Iranul
se pregătește pentru acest război de peste 30 de ani. Și-a
construit de acum cunoscuta doctrină mozaic, a construit și
finanțat o rețea regională de grupări proxy fidele, de la
Hezbollah, în Liban, la milițiile șiite, în Irak, sau Brigăzile
Liwa
Fatemiyoun
din Afganistan. Deși se spunea că Hezbollah a fost anihilat anul
trecut, vedem acum Israelul executând o invazie la sol în Liban
pentru a demantela această structură”, mai spune experta.
Cine ar fi pionul necesar pentru „revigorarea încrederii”
Printre
condițiile necesare ajungerii la un acord ar fi ca echipa de
negociatori a Statelor Unite să fie schimbată. Ioana
Constantin-Bercean îl identifică pe vicepreședintele Statelor
Unite, JD Vance, ca fiind figura capabilă să spargă gheața. Așa
cum de altfel a transmis și Teheranul, JD Vance ar putea fi acceptat
ca interlocutor datorită poziționării sale mai puțin belicoase.
Ioana Constantin-Bercean. FOTO: Facebook
Șeful Forțelor Navale Române: „Există motive care mă țin noaptea treaz”. Adevărul despre pericolul minelor marine și amenințarea Rusiei
„Iranul
a lăsat să se înțeleagă că vicepreședintele J.D. Vance ar
putea fi unul dintre partenerii de discuție. Domnia sa a fost extras
din tot discursul acesta foarte războinic și iată că reapare în
momentul în care se vorbește despre negocieri, despre acorduri,
despre o posibilă pace. Asta înseamnă că vicepreședintele
american ar îndeplini acele calități sau acele cerințe pe care
electoratul republican și chiar și cel democrat le-ar avea”,
consideră Ioana Bercean-Constantin.
Însă
nici măcar așa nu există vreo garanție că se va ajunge la o
înțelegere foarte curând. Experta avertizează că succesul lui
Vance depinde de înțelegerea faptului că încrederea în Orientul
Mijlociu se câștigă foarte greu și se pierde foarte repede. Or
încrederea iranienilor în intențiile americane s-a pierdut ca
urmare a „bombardării”
diplomației nucleare de două ori: în iunie 2025 și în februarie
2026.
Concesia nucleară: Semnalul ignorat de americani
Un
punct-cheie pentru un viitor acord este modul în care este gestionat
stocul de uraniu îmbogățit. Ioana Constantin-Bercean susține că
Iranul a oferit deja o deschidere care a fost interpretată eronat de
negociatorii precedenți.
„Mulți
negociatori din domeniul nuclear spun, de fapt, că iranienii i-ar fi
anunțat că au acea cantitate de uraniu îmbogățit 60% în ideea
de a fi fie depozitat în altă parte – sigur, Rusia s-a oferit – fie
pentru a le aduce la cunoștință americanilor că acesta este
stocul pe care ei îl au și sunt dispuși să negocieze viitoarea
gestionare a lui.”
Ea
critică abordarea superficială a echipei Witkoff-Kushner, care a
dus, de altfel, la eșecul negocierilor de până acum.
„Interpretarea
pe care Steve Witkoff a dat-o faptului că iranienii au admis posesia
celor aproximativ 450 kg uraniu îmbogățit, a fost complet eronată.
Domnul Witkoff a apreciat că iranienii s-au lăudat cu acel stoc, nu
că l-ar fi pus pe lista de obiective negociabile. De altfel, mai
mulți analiști americani, inclusiv fostul consilier pe probleme de
securitate al administrației Biden, Jake Sullivan, a apreciat că
interpretarea lui Steve Witkoff nu a fost conformă cu realitatea”,
este opinia Ioanei Bercean-Constantin.
De ce e atât de greu de ajuns la o înțelegere
În
opinia sa, va fi foarte complicat ca cele două tabere să ajungă la
un acord, iar președintele Donald Trump ar putea să apeleze la un
șiretlic pentru a „vinde” publicului american cât mai bine
orice fel de înțelegere cu Teheranul.
„Un
eventual acord va fi foarte complicat. Administrația Trump va trebui
să «vândă» acest război ca pe o victorie netă și să explice
de ce l-a început, atâta vreme cât regimul de la Teheran nu a fost
schimbat. Este adevărat că liderii cunoscuți anterior au fost
uciși încă din prima zi a războiului, însă cei care i-au
înlocuit sunt emanația aceluiași regim de factură militară, cu
unele aspecte religioase. Iranul, la rândul său, are o dublă
problemă. În primul rând este vorba despre cea internă, întrucât
noua conducere a Republicii Islamice, cu excepția președintelui
Masoud Pezeshkian și a fostului președinte Hassan Rouhani, care
pare să redevină o figură în forul decizional-diplomatic, este
formată din oameni proveniți din IRGC (Corpul Gărzilor
Revoluționare Islamice), tineri crescuți într-o retorică foarte
agresivă, cu o gândire strict militară, mult mai greu de gestionat
decât vechea conducere religioasă care, în momente cruciale pentru
Iran a demonstrat un anume fel de flexibilitate pragmatică. Tot pe
plan intern mai trebuie, sau va trebui, la finalul războiului,
gestionată și problemă economică: populația iraniană ar putea
cere socoteală regimului pentru falimentul economic și deprecierea
monedei, cauzate de corupția profundă a regimului și de
direcționarea veniturilor obținute din exportul de petrol către
rețeaua regională a grupărilor fidele Teheranului. Aproximativ
50-60% din populație își dorește schimbarea formei de guvernare,
în jur de 15-20% sunt iranieni fideli ideii de Republică Islamică,
iar restul ar putea fi indiferenți față de forma de guvernare,
însă toată populația este preocupată de supraviețuirea
economică”, explică Ioana Constantin-Bercean.
Asta
înseamnă și că, atunci când va fi încheiată o înțelegere,
compromisul nu va fi unul de „prietenie”, ci unul dictat de
epuizare, mai
spune ea.
Asta cu atât mai mult cu cât, în mod normal, în ciuda retoricii
dure, ambele părți au motive economice și politice urgente pentru
a opri conflictul.
Sfatul pe care i l-ar da lui Trump consilierul său român din primul mandat. „Asta e cu adevărat nedrept pentru România”
Problema cu care s-ar putea confrunta Israel
Experta
aduce în discuție și un alt aspect, care aparent este neclar. Este
vorba despre situația Israelului de după război. Ioana
Constantin-Bercean crede că există riscul ca statul evreu să aibă
de pătimit în perioada imediat următoare.
„Un
alt aspect ignorat în analizele zilnice este cel despre securitatea
Israelului în scenariul post factum. Dacă americanii se retrag
subit, Israelul rămâne vulnerabil în fața unui Iran care s-a
dovedit mai puternic decât se anticipa. Statele din Golf nu vor
deveni brusc «cei mai buni amici» ai Israelului; în mentalul
colectiv regional, acest război a fost inițiat de SUA și Israel,
deci acesta din urmă este văzut ca vinovat pentru distrugerea
ecosistemului economic din Golf. În plus, războiul a trimis într-un
puternic con de umbră ceea ce mai rămăsese din Acordurile Abraham,
iar dacă până acum o lună se mai spera la Washington că Arabia
Saudită va semna acele acorduri, care puteau fi un alt pas spre o
arhitectură de securitate și spre securizarea societală a
regiunii, acum acel moment a fost amânat, din cauza războiului,
sine
die.
Israelul, fără sprijin militar constant american, ar rămâne
vulnerabil într-o regiune care i-a fost, încă de la crearea sa, în
1948, ostilă”, mai spune Ioana Constantin-Bercean.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de...
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”