Ciprian Ciucu a susținut, în cadrul unei emisiuni de la B1TV, că ar putea vedea în organizarea alegerilor anticipate o soluție pentru blocajul politic actual.

În cadrul emisiunii de la B1TV, primarul Capitalei a fost întrebat care este opinia sa față de alegerile anticipate. Primarul general afirmă că România traversează un nou „reset” politic. El spune că instabilitatea, guvernele nefuncționale și repetarea alegerilor au întârziat formarea unui executiv stabil.

„Este vorba despre un nou «reset». Vorbeam de «bulgarizarea» României în urmă cu un an, doi, uite că aici am ajuns. Această instabilitate, aceste guverne nefuncționale, alegeri anticipate reluate de mai multe ori care nu au dus decât foarte târziu la formarea unui guvern”, a spus primarul general al Capitalei.

„Din păcate și noi am ajuns pe acest drum”

Ciprian Ciucu susține că, dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord, soluția este revenirea la vot. El consideră că alegătorii trebuie să decidă cine merită încrederea lor și să permită formarea unei majorități clare. În opinia lui, nemulțumirea din societate ar putea mobiliza oamenii la urne.

„Din păcate și noi am ajuns pe acest drum. Eu am încredere în democrație și în alegeri. Dacă politicienii nu se pot înțelege, oamenii trebuie să vină să voteze, să-și expună preferințele și să spună ăn cine au încredere. Sub imboldurile acestor alegeri, să poată face majorități la vedere.

Chiar dacă am avut alegeri repetate destul de curând, 2024, 2025, acum sunt în 2026, eu cred că, dacă pe acest fond, există foarte multă irascibilitate în țară, oamenii vor veni să voteze. Se vor mobiliza. Și atunci, alegerile să dea un nou guvern”, a mai spus Ciprian Ciucu la B1TV.

Totodată, edilul a acuzat PSD că și-a pierdut credibilitatea și spune că singura soluție ar fi un guvern minoritar cu Siegfried Mureșan. Mai multe detalii AICI.

Sursă foto: Mediafax Foto
Sursă video: B1TV

Zeci de sindicaliști din Finanțe Publice protestează, miercuri 15 iulie, împotriva legii salarizării, adoptate de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Angajații au venit cu pancarte, în fața sediului Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, pentru a-și cere drepturile.

Angajații solicită o grilă de salarizare diferită de cea care ar urma să intre în aplicare de la 1 ianuarie 2027. Aceștia subliniază că nu cer majorări salariale, ci salarii corecte. Dacă autoritățile nu răspund revendicărilor, liderii sindicali avertizează cu grevă generală, ceea ce ar însemna și înteruperea activității.

„În funcție de arhitectura acestei legi a salarizării, așa cum apare ea în Parlament, vom putea trece la etapa a doua a acestor proteste. Acum nu trebuie să afectăm activitatea Fiscului și relația contribuabil-ANAF.

În această a doua etapă, prin declanșarea unui conflict la nivel instituțional, nu mai garantăm aceste lucruri și dacă se va ajunge la întreruperea parțială a programului de lucru, atunci vor fi consecințe asupra bugetului consolidat al statului, lucru pe care oamenii sunt hotărâți să-l facă, deși nu le convine, dar noi ca organizație sindicală uzităm de orice mijloc pentru a soluționa niște cerințe rezonabile. Nu e vorba de niște măriri salariale, ci de niște salarii corecte. Despre legea salarizării este o secretomanie totală”, a declarat Nicolae Liviu Toader – lider sindicat SindFisc.

Liderii sindicali acuză că nu au fost consultați în privința legii salarizării

Una dintre principalele nemulțumiri ale sindicaliștilor este faptul că nu a existat un dialog cu ministrul Muncii în ceea ce privește noua lege a salarizării. Totodată, liderii sindicatelor afirmă că pentru menținerea unui nivel de calitate în domeniu este nevoie de specialiști, care trebuie remunerați pe măsură.

„Ne-am arătat nemulțumirea față de proiectul legii salarizării care se vrea aprobat pe repede înainte, fără a avea loc consultări reale. Noi protestăm pentru că suntem încadrați greșit pentru compatibilitățile pe care le avem.

Am solicitat, în ultimii ani, să avem o grilă salarială distinctă față de cea din Administrația Publică, adică a celor din Finanțe, dacă se dorește păstrarea specialiștilor în cadrul Ministerului de Finanțe, atunci aceștia trebuie remunerați corect” a declarat Gabriela Apostol inspector superior în cadrul Finanțelor Publice Galați.

Care sunt cerințele sindicaliștilor din Finanțe Publice

* Instituirea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării, dedicată strict administrației fiscale, având în vedere caracterul specific – nu general – al activității finanțiștilor si includerea expresă a funcției de inspector antifrauda fiscală precum și a altor funcții specifice în grila dedicată. Concret, această cerință poate fi satisfăcută, prin atribuirea unor coeficienți superiori celor prevăzuți în grila generală, ținându-se cont de complexitatea, specificul și importanța socială a muncii finanțiștilor.
* Încadrarea DGRFP ca unități ANAF și nu ca unități teritoriale;
* Legiferarea statutului profesional al finanțiștilor;
* Recunoașterea specificului activității prin compensarea salarială a interdicțiilor, riscurilor profesionale și complexității muncii;
* Stimularea performanței profesionale și a aportului instituțional;
* Finanțarea adecvată a activității profesionale și asigurarea unor condiții de muncă decente.

Pîslaru merge înainte cu legea salarizării, în ciuda protestelor

Azi, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a transmis, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu reprezentanții mai multor organizații din Justiție despre viitoarea lege a salarizării bugetare din fonduri publice și modul în care va fi plătit personalul de specialitate din acest domeniu.

Deși legea salarizării, prezentată oficial în luna mai, a generat mai multe proteste, Dragoș Pîslaru a anunțat miercuri, 15 iulie că demersurile pentru implementarea acesteia continuă.

„Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale finalizează procesul de elaborare a proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reformă asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, se arată în postare.

Cum a schimbat ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, legea salarizării și grilele de salarii care au scos în stradă românii

Amintim că Gândul a scris, cum Legea Salarizării, un jalon din PNRR, a fost practic schimbată de ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru. Conform documentelor intrate în posesia Gândul, este vorba de grilele de salarizare. La articularea proiectului inițial de lege, aparatul ministrului Florin Manole a indicat coeficienții de calcul pentru salariile publice, într-o anexă.

Surpriza a venit  în momentul în care legea salarizării a devenit publică, iar coeficienții au fost schimbați. Prezentarea a fost făcută de ministrul demis Dragoș Pîslaru. Nu este clar, însă, dacă un guvern demis poate schimba anexele legilor. Așa au ajuns unii demnitari să aibă, în noua lege, salarii mai mari cu peste 2.000 de lei, față de proiectul de lege făcut de Manole. Mai multe detalii AICI.

Încă de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în anul 2022, administrația lui Volodimir Zelenski a fost zguduită de mai multe scandaluri majore de corupție. Ultimul dintre ele a culminat cu anchete de amploare care au dus la dizolvarea întregului guvern de la Kiev.

Scandal de corupție care a dus la demiterea primului-ministru

Cel mai recent scandal de corupție de la Kiev implică acuzații de delapidare împotriva unor oficiali de rang înalt din executiv și are legături directe cu „Cazul Midas”, considerat a fi cel mai mare scandal de corupție din mandatul președintelui Zelenski. Prin urmare, marți a fost forțată demisia premierului Iuliia Svîrîdenko și, implicit, a întregului său cabinet. Cu toate că această remaniere ar fi fost planificată de mai multe luni de președintele ucrainean, extinderea investigațiilor procurorilor, care a scos la iveală o adevărată încrengătură de corupție în rândul partidului „Slujitorul Poporului”, a grăbit calendarul politic pentru a demonstra Occidentului că există un angajament ferm pentru combaterea corupției.

Recenta anchetă de corupție o vizează direct pe Olha Stefanișîna, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică, alături de  ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, care este acuzată de delapidare. Potrivit unei investigații POLITICO, cea din urmă este vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU).

Aliații europeni au închis ochii la corupția din Ucraina

Liderii europeni au criticat în repetate rânduri, în spatele ușilor, corupția endemică de la Kiev, dar au tolerat-o în același timp deoarece sprijinul luptei împotriva Rusiei era mult mai important. Volodimir Zelenski a fost ales în 2019 pe baza unei promisiuni de a elimina corupția din țară dar, după invazia Rusiei din anul 2022, promisiunile acestuia s-au relaxat pentru a accelera achizițiile de arme din Occident și pentru a proteja secretele militare.

La începutul războiului, aliații occidentali ai Ucrainei s-au confruntat cu o mare dilemă: cum să cheltuiască miliarde de euro pentru a sprijini un guvern care luptă împotriva Rusiei fără a vedea cum banii lor dispar în buzunarele unor manageri și funcționari corupți. Încă de la început, miza a fost una foarte mare întrucât industriile vitale ale Ucrainei în timpul războiului (distribuția de energie, achiziționarea de arme și energia nucleară) sunt controlate de companii de stat care au servit mult timp drept pușculițe pentru elita țării.

Pentru a rezolva această problemă, Occidentul a insistat asupra înființării unor consilii de supraveghere, cu membri europeni, care să monitorizeze toate cheltuielile și să prevină corupția. Dar, cu toate acestea, o investigație realizată de New York Times a scos la iveală faptul că guvernul ucrainean a sabotat în mod sistemic această practică, ceea ce a permis corupției să prospere pe timp de război. Politicienii de la Kiev au făcut tot posibilul pentru a împiedica supravegherea internațională și au blocat intenționat numirea experților occidentali în comisiile de supraveghere ale companiilor de stat pentru a permite loialiștilor să controleze fluxurile de bani.

Operațiunea „Midas” și deturnarea a 100 de milioane de dolari din Energie

Scandalul din jurul companiei Energoatom este considerat cel mai mare caz de corupție din Ucraina de la începutul invaziei ruse. O investigație NABU bazată pe aproximativ 1.400 de pagini de înregistrări și interceptări a dezvăluit o rețea de dare de mită și spălare de bani legată de contracte pentru repararea și protejarea infrastructurii energetice. În toată această schemă de delapidare, conducerea companiei energetice impunea comisioane și șpăgi chiar în timp ce populația îndura pene masive de curent din cauza bombardamentelor rusești.

Creierul întregii rețele a fost Timur Mindici, un om de afaceri bogat și fost partener de afaceri al lui Zelenski la compania de producție video Kvartal 95. Cu toate că Mindici este principalul acuzat în acest dosar, singurele persoane care au suferit consecințe au fost ministrul Justiției, Herman Halușcenko, și ministra Energiei, Svitlana Hrynchuk, care au fost forțați să demisioneze în noiembrie 2025. Prietenul lui Zelenski, Timur Mindici, care a fugit în Israel înaintea descinderilor procurorilor, a scăpat doar cu o serie de sancțiuni.

Administrația președintelui a dat vina la acel moment pe consiliul de supraveghere al companiei Energoatom pentru că nu a reușit să oprească corupția dar, potrivit unei investigații realizată de New Yotk Times, chiar guvernul președintelui Zelenski a neutralizat consiliul de supraveghere al acestei companii.

Scandal de corupție în jurul celui mai puternic om din Ucraina

Andrii Iermak, un alt nume care a ieșit la iveală în marele scandal de corupție asociat companiei energetice Energoatom, a fost considerat mult timp cel mai puternic om din Ucraina după președinte. Aflat în funcția de șef al biroului prezidențial, Iermak a fost pus oficial sub acuzare de către NABU în luna mai, anul acesta, pentru spălare de bani și participare într-un grup infracțional organizat alături de Timur Mindici. Procurorii au demonstrat că banii delapidați de cei doi proveneau din sectoare strategice ale economiei de război.

După ce locuința acestuia a fost percheziționată de oamenii justiției, presiunea publică și politică masivă l-a forțat pe Iermak să își depună demisia. În prezent, acesta se află în libertate condiționată după ce a fost eliberat din arest preventiv în schimbul unei cauțiuni substanțiale. Din cauza procesului de corupție aflat pe rol, acesta are interdicția de a părăsi țara.

Cazuri de corupție în armată cu achiziții de hrană, îmbrăcăminte și drone militare

Pe lângă clasa politică, Armata a fost lovită și ea de numeroase cazuri de corupție care au dus la demiterea, în septembrie 2023, a ministrului Apărării, Oleksii Reznikov.

Jurnaliștii de investigație au descoperit la începutul anului 2023 că Ministerul Apărării din Ucraina a semnat contracte pentru hrana militarilor la prețuri de 2-3 ori mai mari față de cele din supermarketuri. Ulterior, în vara aceluiași an, s-a descoperit o altă schemă de corupție în rândul armatei ucrainene care implica achiziționarea de jachete de iarnă pentru armată din Turcia, care pe parcursul transportului și-au triplat valoarea în acte, dovedindu-se ulterior a fi de fapt haine de vară de calitate inferioară.

Tot în vara anului 2023, o altă anchetă a scos la iveală că șefii comisariatelor din oblasturile ucrainene primeau sume uriașe de bani (între 5.000 și 15.000 de dolari), pentru a elibera adeverințe false de inaptitudine militară celor care voiau să scape de mobilizare.

Mai târziu, în august 2025, agențiile anticorupție ucrainene au descoperit o nouă schemă masivă de mită care implica achiziția publică de drone și sisteme de război electronic. Contractele de stat cu furnizorii de echipamente militare vitale pentru război erau semnate la prețuri umflate cu până la 30%. La acel moment, un deputat ucrainean, șefi ai unor administrații locale și membri ai Gărzii Naționale au fost puși sub acuzare și arestați.

Partidul lui Zelenski a încercat să preia controlul agențiilor anticorupție

Toate cazurile de corupție prezentate mai sus au fost scoase la lumină de agențiile independente NABU și Parchetul Anticorupție (SAPO), create la insistențele Occidentului. NABU și SAPO au fost instituite în anul 2015, după Euromaidan, ca o condiție obligatorie impusă de partenerii europeni pentru a beneficia de împrumuturi. Pentru a avea garanția că aceste instituții nu sunt controlate de politicienii de la Kiev, Occidentul joacă în prezent un rol important în numirea directorilor și procurorilor-șefi, care sunt selectați prin concursuri publice supravegheate de comisii din care fac parte experți internaționali. Aceștia au drept de veto decisiv în eliminarea candidaților cu probleme de integritate.

Prin urmare, pentru Occident, aceste două instituții sunt o garanție că miliardele de dolari trimise ca ajutor pentru Ucraina nu sunt deturnate de politicienii corupți. În același timp, pentru NABU și SAPO, sprijinul occidental este singura garanție că aceste două instituții pot investiga oficiali de rang înalt fără a fi desființate sau blocate de puterea politică de la Kiev.

Cu toate acestea, în vara anului 2025, pe măsură ce procurorii anticorupție strângeau lațul în jurul apropiaților lui Volodimir Zelenski, partidul președintelui ucrainean a încercat să treacă o lege prin care să retragă independența celor două instituții anticorupție, cu intenția de a le subordona direct lui Zelenski. Această mișcare a declanșat cele mai mari proteste de stradă din Ucraina de la începutul invaziei ruse și l-a forțat astfel pe Zelenski să dea înapoi sub presiunea străzii și a partenerilor din Uniunea Europeană.