România înregistrează cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. În același timp, noile date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că populația după domiciliu a României a scăzut la 1 iulie 2026 față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, ponderea persoanelor vârstnice a crescut cu 0,3%.

Tot mai multe cupluri din România se limitează la un singur copil, iar tinerii amână întemeierea unei familii pentru carieră. Scăderea natalității, ajunsă anul trecut la cel mai redus nivel din ultimul secol, va pune presiune pe piața muncii și pe sistemele de pensii și sănătate.

Loading …

România se numără printre țările europene cu cele mai mici rate ale fertilității, potrivit Eurostat. În țară, valorile sunt scăzute în București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov, iar specialiștii observă efectele acestei tendințe în activitatea de zi cu zi.

Ce se întâmplă cu rata fertilității în România și alte state europene

Rata fertilității în UE a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024, cel mai scăzut nivel din 2001. Numărul nașterilor a scăzut cu 30,2% față de 1990, până la aproximativ 3,6 milioane. Fertilitatea rămâne sub pragul de 2,1 copii necesar înlocuirii generațiilor.

Datele Eurostat arată diferențe mari între regiunile europene în privința fertilității. Dintre regiunile analizate, 714 au depășit media UE, iar 439 s-au situat sub aceasta. În România, doar două regiuni au atins cel puțin 1,75 copii per femeie. Cele mai ridicate rate ale fertilității din UE au fost raportate în Mayotte și Guyana Franceză, cu 3,51, respectiv 3,10 copii per femeie. La polul opus, regiunea spaniolă La Palma a înregistrat doar 0,76 copii per femeie.

Vârsta mediană a femeilor la naștere a crescut în UE de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024. Cinci dintre cele 11 regiuni europene cu valori sub 27 de ani sunt în România. Cele mai mici vârste au fost raportate în Călărași (25,7 ani) și Ialomița (26 de ani). Eurostat menționează printre cauze studiile prelungite, incertitudinea profesională și costurile ridicate ale locuirii și creșterii copiilor.

Populația UE a ajuns la 450,6 milioane de locuitori la începutul lui 2025, iar vârsta mediană a crescut la 44,9 ani. În România, Ilfov a înregistrat o creștere demografică de 44,6% în ultimul deceniu, în timp ce Bucureștiul a pierdut aproximativ 156.000 de locuitori. Eurostat avertizează că îmbătrânirea populației și fertilitatea scăzută afectează piața muncii și sistemele de pensii și sănătate.

Populația după domiciliu a României, în scădere

De altfel, datele INS arată că, la 1 iulie 2026, România avea 21,56 milioane de locuitori după domiciliu, cu 0,5% mai puțini decât în anul precedent. Populația urbană reprezenta 55,1% din total, iar femeile 51,3%, potrivit INS.

La 1 iulie 2026, populația urbană a României a scăzut cu 0,9% față de anul precedent, iar cea rurală cu 0,02%. Populația feminină s-a redus cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600, potrivit INS.

„La 1 iulie 2026 populaţia după domiciliu a fost de 21 557,6 mii persoane, cu 0,5% mai mică faţă de 1 iulie 2025.

Populaţia urbană (55,1%) şi cea de sex feminin (51,3%) sunt majoritare.

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depășind cu 39,2% populația tânără de 0-14 ani (4097,7 mii față de 2944,1 mii persoane)”, arată Institutul Național de Statistică.

Îmbătrânirea populației României s-a accentuat în ultimul an. La 100 de persoane tinere revin 139,2 persoane de cel puțin 65 de ani, față de 135,4 în 2025. Vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, iar grupa de 45-49 de ani reprezintă cea mai mare pondere din populație, de 8,6%.

Sursă foto: Shutterstock, INS

Laurențiu Păștinaru, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, a declarat, la cea de-a treia ediție a conferinței Gândul Euro Industry, că instituția pe care o conduce contribuie la dezvoltarea economică prin emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte din infrastructură, agricultură și energie. Acesta a evidențiat necesitatea reducerii birocrației și a prezentat demersurile pentru deblocarea unor acte de reglementare aferente proiectelor majore, inclusiv autostrada Sibiu–Pitești.

Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate are un rol important în dezvoltarea proiectelor economice din România, prin reglementarea activităților cu impact asupra mediului, a exprimat Laurențiu Păștinaru. Totodată el a prezentat exemple de investiții pentru care instituția a emis acorduri de mediu.

Astfel, în domeniul infrastructurii rutiere, acesta a menționat proiecte de autostrăzi și drumuri expres, inclusiv tronsoane din A7, drumul expres Craiova–Târgu Jiu și proiectul Suceava–Siret.

Reprezentantul ANMAP a evidențiat, de asemenea, investiții din sectorul agricol, de la ferme zootehnice și ferme de găini ouătoare până la exploatații agricole de mari dimensiuni. În sectorul energetic, a oferit exemplul unui parc eolian cu 80 de turbine, cu o capacitate de producție estimată la aproximativ 576 MW, potrivit declarației sale.

Aceste exemple ilustrează diversitatea proiectelor pentru care reglementarea de mediu reprezintă o etapă importantă în procesul de dezvoltare și implementare a investițiilor.

Reducerea birocrației, o condiție pentru accelerarea investițiilor

Vicepreședintele ANMAP a subliniat că autoritățile de mediu trebuie să colaboreze cu oamenii de afaceri și antreprenorii, dar  și cu celelalte instituții implicate în proiecte, în linie cu obiectivul european de consolidare a competitivității economice.

În opinia sa, dialogul dintre instituții, specialiști și companii poate contribui la identificarea soluțiilor necesare pentru accelerarea investițiilor, fără a pierde din vedere cerințele de protecție a mediului.

Unul dintre obiectivele menționate a fost reducerea birocrației în procesul de obținere a actelor de reglementare, astfel încât proiectele să poată avansa într-un ritm mai eficient.

„Suntem îndrumați de Uniunea Europeană pentru a scăpa de birocrația pe care trebuie să o eliminăm de zi cu zi”, a declarat acesta.

Autostrada Sibiu–Pitești, printre proiectele pentru care se caută soluții

Ca exemplu concret al colaborării instituționale, Laurențiu Păștinaru a menționat o întâlnire desfășurată în ziua conferinței, la care au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, ministrul Natalia Intotero și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit declarației sale, discuțiile au vizat deblocarea unor acte de reglementare necesare proiectelor de infrastructură majoră, inclusiv autostrada Sibiu–Pitești.

Demersul evidențiază rolul coordonării dintre autoritățile de mediu și instituțiile responsabile de implementarea investițiilor publice, în condițiile în care obținerea documentațiilor necesare reprezintă una dintre etapele procesului de realizare a proiectelor.

„Agenția lucrează efectiv pentru bunăstarea României și pentru o economie cât mai bună”, a afirmat Laurențiu Păștinaru.

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a a avut loc marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria și a fost susținută de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar, Tecnic, ALRO.

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) cu un bilanț marcat de nemulțumiri și scuze privind finanțarea instituției, obstacolele birocratice și lipsa de cooperare a unor oficiali europeni cu procurorii. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA reclamă că instituția pe care a condus-o nu a primit resursele solicitate, iar unele persoane influente de la Bruxelles nu se prezintă atunci când sunt chemate să dea declarații în cadrul anchetelor.

La finalul mandatului său, care se încheie la 31 octombrie 2026, Laura Codruța Kovesi descrie o instituție confruntată cu dificultăți financiare și administrative, în ciuda obiectivului ambițios de a combate fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene.

În interviul publicat miercuri de POLITICO, Kovesi afirmă că ultimii șapte ani au reprezentat cea mai dificilă perioadă profesională din cariera sa. Ea susține că independența și credibilitatea Parchetului European riscă să fie afectate de deciziile politice și administrative luate la nivelul UE.

Kovesi reclamă că Parchetul European nu a primit suficienți bani

Una dintre principalele nemulțumiri exprimate de fosta șefă a DNA privește bugetul instituției. Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea disponibilă acoperă numai 180 de posturi.

Situația ar fi problematică și în ceea ce privește serviciile de securitate, pentru care instituția dispune, conform declarațiilor sale, de fonduri suficiente pentru acoperirea unei treimi din costuri.

Kovesi critică și modul în care Comisia Europeană a tratat necesarul financiar pentru activitatea EPPO în Ungaria. Potrivit declarațiilor sale, executivul european a propus numai jumătate din bugetul solicitat de instituție.

Nici situația din Polonia nu este prezentată într-o lumină favorabilă. Deși s-a convenit asupra necesității a 24 de procurori europeni delegați, în momentul interviului existau doar 15, ceea ce, în opinia lui Kovesi, afectează capacitatea instituției de a răspunde așteptărilor.

Fosta șefă a DNA identifică trei mari probleme care amenință funcționarea Parchetului European: subfinanțarea, întârzierile în modificarea cadrului legislativ și complicarea procedurilor birocratice.

Ea se declară nemulțumită și de faptul că la Bruxelles sunt discutate noi mecanisme administrative și registre electronice, în timp ce necesitățile operaționale ale procurorilor rămân insuficient finanțate.

Acuzații la adresa unor oficiali europeni: nu se prezintă când sunt chemați de procurori

O altă problemă semnalată de Laura Codruța Kovesi privește atitudinea unor persoane influente din instituțiile europene față de anchetele penale.

Fosta șefă a DNA susține că, spre deosebire de experiența sa din România și din alte state membre, la Bruxelles există situații în care persoanele chemate să dea declarații nu se prezintă în fața procurorilor.

Potrivit acesteia, unii politicieni și oficiali europeni se comportă ca și cum ar fi deasupra legii, iar refuzul de a coopera poate întârzia finalizarea investigațiilor.

Kovesi afirmă că aceste dificultăți devin deosebit de importante atunci când anchetele vizează politicieni cunoscuți sau persoane cu resurse financiare considerabile și conexiuni în mediul politic.

Ea reclamă inclusiv conflicte de competență între Parchetul European și autoritățile naționale, explicând că unele investigații pot fi afectate atunci când autoritățile unui stat deschid un dosar cu același obiect și contestă competența EPPO.

Întrebată de POLITICO dacă declarațiile sale au legătură cu ancheta cunoscută sub numele de „Pfizergate”, privind achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, Kovesi a refuzat să comenteze investigații concrete.

De asemenea, aceasta nu a nominalizat oficialii care ar fi refuzat să se prezinte la audieri.

Avertisment privind viitorul Parchetului European

În interviu, Laura Codruța Kovesi avertizează că instituția ar putea fi slăbită treptat tocmai pentru că investighează fraude și cazuri sensibile din punct de vedere politic.

Ea susține că unii politicieni sprijină independența justiției numai până în momentul în care anchetele ajung în apropierea lor sau a persoanelor din cercul lor de influență.

Kovesi a invocat și tensiunile din Grecia, pe fondul anchetelor privind fraudele cu subvenții agricole europene, drept exemplu al dificultăților întâmpinate de procurorii europeni în relația cu autoritățile naționale.

Fosta șefă a DNA insistă că activitatea procurorilor nu poate fi suspendată în funcție de calendarele electorale ale statelor membre și respinge acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar urmări obiective politice.

Un bilanț cu probleme, dar și cu rezultate recunoscute de Comisia Europeană

Deși interviul acordat POLITICO este dominat de avertismente și nemulțumiri, Kovesi consideră că instituția a devenit mai eficientă în identificarea fraudelor și protejarea fondurilor europene.

De altfel, prima evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în septembrie 2026, a apreciat pozitiv activitatea Parchetului European, consemnând creșterea numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.

Raportul a semnalat însă și probleme în aplicarea regulamentului instituției, în cooperarea cu autoritățile naționale și în alocarea resurselor.

Astfel, bilanțul prezentat de Kovesi scoate în evidență contrastul dintre extinderea activității EPPO și dificultățile pe care aceasta susține că le-a întâmpinat în relația cu instituțiile europene și guvernele naționale.

Întrebată ce ar schimba dacă ar putea relua cei șapte ani de mandat, Kovesi a răspuns că ar proceda la fel, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celorlalți actori instituționali.

La 1 noiembrie, conducerea Parchetului European urmează să fie preluată de procurorul german Andrés Ritter, care va avea de gestionat problemele de finanțare, cooperare și independență semnalate de predecesoarea sa.