Nu putem începe aceste articol fără un mic preambul cu privire la acest titlu: „înnebuniți” de dezvăluirile din interiorul M.A.I., corupții și incompetenții (precum: Botoș Ilie, Tobă Petre, Despescu Bogdan și Voicu Marius-ex șoferul lui Tobă Petre și „sindicalistul” SNPPC, Gruia Marin) au decis să îl elimine din rândurile personalului M.A.I. pe sindicalistul și avertizorul public Alexandru Firicel (polițist în cadrul Biroului criminalistic al Secției 13 Poliție-DGPMB). Astfel, acțiunile din instanță pe care sindicalistul Alexandru Firicel urmau să fie respinse ca: devenite lipsite de interes or introduse de o persoană care nu are interes.

Exact asta s-a întâmplat în cauza 34372/3/ 2016 ce avea ca obiect principal declasificarea OMAI nr.S/108/2011 privind „serviciile secrete” prin care angajații M.A:I. sunt obligați să presteze muncă la negru (nu sunt remunerați și nici nu le este acordat timp liber) pentru timpul petrecut la locul de muncă/domiciliu în favoarea angajatorului: continuitate, treime, permanență. Și, pentru a îi proteja pe „infractorii cu epoleți” care legalizează munca la negru în M.A.I. (șefii de structuri M.A.I. și consiglierii „juridici”), „judecătoarea” CAB-SCAF Tănase Andreea a încălcat art.10 (dreptul fundamental la libertate de exprimare) și art.11 (dreptul fundamental la asociere) CEDO pentru a estompa demersul SPRD și al reclamantului petnru ca toți cei din M.A.I. care au legitimate munca la negru în M.A.I. să nu fie încătușați, conform Legii (cu „judecători” precum madame Tănase, nu e de mirare că în „statul de drept” România infractorii sunt liberi iar „Jean Valjean” face 7 ani de penitenciar pentru o pâine/găină furată de foame) – a se vedea art. 22 alin.(2) CPC[1]: https://www.incisivdeprahova.ro/2017/12/18/exclusivincepand-cu-01-01-2018-politistii-din-strada-si-din-frontiera-refuza-explicit-sa-efectueze-munca-la-negru-pentru-se-musamaliza-incompetenta-si-indolen/;  https://www.incisivdeprahova.ro/2018/02/01/exclusivca-urmare-demersurilor-spr-diamantul-colaborare-cu-incisiv-de-prahova-m-ul-recunoaste-printre-scrasnituri-de-dinti-ca-politistii-nu-sunt-oblig/ etc.

În acest articol, vă vom prezenta ideile continuatorului protejării hoției din M.A.I. (Marin Lucian: https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/06/exclusivcum-fura-un-hot-de-buzunare-salarizat-cu-cel-putin-10-000-leiluna-exclusiv-din-bani-publici-beneficiile-politistilor-adevarati-din-strada-o-mica-demo/), „polițistul” Tatu Viorel.

În mintea acestui individ periculos pentru societate, dacă nu ești angajat în  M.A.I., nu ai drepturile fundamentale la libertate de exprimare, asociere și nici de avertizor public, consacrate prin art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.6 și 10 CEDO, art. 9 și 31 alin.(2) Constituție, Legea nr.52/2003 și Legea nr.544/2001 ceea ce evidențiază mentalitatea absurdă care guvernează M.A.I.: „Asadar, raportat la faptul ca recurentul nu se mai bucura de statutul de polițist, situatie in care actul normativ nu îi mai este aplicabil iar actiunea este formulata in nume propriu, apare evident faptul ca acesta nu iși justifica interesul personal in cauza, solutia instantei de fond fiind una temeinica și legala.”

În alte cauze (în vremea în care Alexandru Firicel era activ în M.A.I. și Poliție și solicita instanței declasificarea salarizării polițiștilor), acest individ și membrii ai grupării de crimă organizată din M.A.I. (consiglieri juridici) susțineau că aceste norme clasificate ilegal trebuiesc doar consultate la sediul structurilor M.A.I. … Doar furtul banului public din M.A.I. prejudiciază imaginea instituției și a paraziților din structurile suport.

Așadar în mintea malefică a lui Tatu și a ilegaliștilor din structurile euport ale M.A.I.: „dacă nu ești angajat în M.A.I., nu ești nici cetățean al României… în drept, nu ești nimic”.

După cum știm cu toții, prin Decizia CJUE C‑518/15, Ville de Nivelles v. Rudy Matzak. Timpul de așteptare al unui lucrător la domiciliu care este obligat să răspundă apelurilor din partea angajatorului într-un termen scurt trebuie considerat „timp de lucru”: «Curtea a considerat că timpul de așteptare al unui lucrător la domiciliu care este obligat să răspundă apelurilor din partea angajatorului într-un termen scurt trebuie considerat „timp de lucru”.»

Or, tocmai aceste aspect (în opinia redacției, munca la negru prestată de angajații MAI doar pentru că așa vor niște inculți cu idei diabolice precum: ministra Ogluța, ministra Dan, Tatu Viorel ș.a.) continuă să îl ascundă ascundă prin clasificarea ilegală și abuzivă a OMAI nr.S/108/2011: obligarea forțată și, mai ales, neremunerată/necompensată cu timp liber pentru „serviciile secrete” lucrate (grupe, treimi, continuitate) a tuturor angajaților statului Român prin M.A.I.

De ce este atât de înverșunat acest individ și „gașca lui de infractori cu epoleți” în cauza 34372/3/2016? Fiindcă, în primul rând, e conștient că deține ilegal atât funcția managerială de șef polițist cât și cea de consilier juridic aspect care contravine: art. 41 alin.(1)[2], art. 71 alin.(3), art. 105 alin.(2)[3] coroborat cu art. 73 lit.(j) și t)[4] Constituție, art.80[5], art.94 alin.(2) lit.a)[6], 96 alin.(1)[7] din Legea nr.161/2003, art. 5 alin.(1) lit.f) și alin.(2)[8], art.8 alin.(1)[9], art. 13 alin.(1) lit.b)[10], art. 14 alin.(1) lit.a)[11], art.68[12] , art.49[13], lit. B pct.-ele 1 și 2 respectiv lit.C pct.-ul I[14] din Anexa la Legea nr.188/1999, art.45 lit.(i)[15] din Legea nr.360/2002, art.15 lit.a)[16] din Legea nr.51/1995 coroborat cu art.10 lit.c) și f)[17] și art.23 din legea nr.514/2003[18], toate coroborate cu art. 26[19] din Legea nr.51/1995, art.1.247 alin.(2) și (3)[20]art.1.295[21], art.1.301[22] Cod Civil art.85 alin.(1) și (3)[23], art.176 pct.-ele 1 și 2[24] art.271 alin.(1)[25] CPC.

Înainte să fie ilegal numit de ministra Dan în funcția de șef DGJ-MAI, Tatu Viorel își ducea singur-singurel copilul la școala 80 din capitală și mergea cu metroul… Acum, s-a ajuns: are șofer și limuzină de serviciu, leafă de peste 10.000lei/lună la care se aduagă majorarea salarială de 50% pentru „lucrări de excepție” (precum furtul banului din salariile polițiștilor – aplică „viza de legalitate, minte instanțele de jduecată susținând că este legal să încalci CEDO și Constituția pentru a fura banii statului ș.a. „lucrări de excepție”), pentru ca nu cumva să „se piardă” în drum spre M.A.I. o asemenea „somitate” în materie de legitimare a infracțiunilor și a acțiunilor ilegale ale ) „infractorilor cu epoleți” (legitimarea muncii la negru, furtul banului din salariile angajaților M.A.I. pe care îl avizează „pentru legalitate” – și în prezent polițiștii sunt plătiți în baza OG nr.38/2003, abrogată de Legea nr.330/2009 etc.). Deci, avantajele materiale și pecuniare oferite la negru, ilegal, de ministra M.A.I. slugii sale incultă juridic (care comite ilegalități pentru a urca în ierarhia M.A.I. călcând, la propriu, pe cadavrele angajaților din M.A.I.) și incompetentă sunt considerabile…

Așadar, Tatu Viorel se află în incompatibilitate (exercită două funcții cu atribuții total diferite, în M.A.I.: manager-polițist (conducător) și, în același timp, exercită și atribuțiile consilierului juridic (funcție exclusiv de execuție). Deși, polițistul este obligat prin Lege să respecte și să apere toate persoanele și instituțiile, autoritățile, entitățile din România nu doar M.A.I.-ul (structura din M.A.I.), angajatorul polițistului român, acest individ ne demonstrează că el protejează NUMAI hoția din M.A.I.

Chiar ministresa Carmen Dan recunoaște că a numit ilegal, prin exces și abuz de putere, un polițist-manager care să îndeplinească și atribuțiile consilierului juridic, cu încălcarea Legii și a regimului incompatibilităților. Astfel că, deși Ordinul MAI nr.II/6682/17 noiembrie 2017 prin care „polițistul” și consiglierul juridic Tatu Viorel este numit în funcție se prevăd dispozițiile Legii nr. 153/2017, această normă nu prevede în tot cuprinsul ei (mai ales anexa 9) funcția de: manager-polițist și, în același timp, consilier juridic (două funcții și atribuții care „se încalecă”, nepermis, de art.6 și 14 CEDO).

Cât despre prevederile Legii nr.360/2002 indicate ministra Carmen Dan în preambulul Ordinului MAI nr.II/6682/17 noiembrie 2017, aceste texte de Lege nu reprezintă o „împuternicire în formă autentică”, astfel cum prevede disciplina procesuală ci evidențiază că, în M.A.I. raporturile de serviciu iau naștere și se sting cu încălcarea legii, prin numiri în funcții inexistente (neprevăzute de Lege). Ca și dovadă irefutabilă, observați art. 5[26] din Ordinul MAI nr.140/2016 structura de resurse umane a MAI „este abilitată” chiar de către ministru să: modifice, completeze, abroge orice Convenție tratat internațional la care România a aderat/este parte, Constituția și Legea (chiar și Ordinul MAI nr.140/2016) prin emiterea de „precizări” (înscrisuri care nu au foța actului administrativ, dar care modifică orice normă de drept). Mai exact, dacă șeful resurselor umane din M.A.I. vrea: să înființeze/desființeze funcții/posturi/atribuții, să organizeze sau nu concursuri ș.a. activități pe linie de resurse umane în M.A.I., printr-un simplu înscris (care nu are caracter de act administrativ normativ sau unilateral în sensul arătat de art. 2 lit.c)[27] și art.4[28] din Legea nr.554/2004) ce nu poate fi contestat în fața instanței de contencios, conform Legii, ceea ce, reprezintă „o monstruozitate juridică”, o „crimă cu premeditare a dreptului” – încălcarea art. 6 și 13 CEDO coroborate cu prevederile art.10[29] din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Așadar, stimați angajați onești din M.A.I.: NU MAI FACEȚI PE PLACUL ȘEFILOR MUNCIND LA NEGRU! Refuzați să mai îndepliniți dispozițiile ilegale ale șefilor prin care sunteți ilegal planificați în „servicii secrete”, dispoziții pe care aceștia le emit abuziv, prin exces de putere, doar ca să își păstreze scaunele obținute prin șpăgi și examinări/concursuri truncate. În timpul dvs. liber, refuzați să mai răspundeți la apelurile șefilor prin care sunteți chemați să prestați muncă gratuită!

Altfel, vă meritați soarta de actuali „sclavi pe plantațiile” M.A.I. (Sef Departament Investigatii – Alexandru Firicel).

[1] (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.

[2] ART. 41 Munca si protectia sociala a muncii (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.

[3] Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

[4] ART. 73 Categorii de legi (3) Prin lege organica se reglementeaza: j) statutul functionarilor publici; t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.

[5] Articolul 80Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.

[6] Articolul 94 (2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;

[7] Articolul 96(1) Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului.

[8] Articolul 5(1) Pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: f) poliția și alte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative; (2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;b) funcții publice specifice.

[9] Articolul 8(1) Funcțiile publice de stat sunt funcțiile publice stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul autorităților administrative autonome.

[10] Articolul 13(1) Categoria funcționarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcții publice: b) director și director adjunct din aparatul autorităților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

[11] Articolul 14(1) Sunt funcționari publici de execuție din clasa I persoanele numite în următoarele funcții publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.

[12] Articolul 68(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituția publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității.(2) Promovarea în condițiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului.(3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcție publică de auditor sau de consilier juridic.

[13] Articolul 49Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilite potrivit legii.

[14] AnexăLISTAcuprinzând funcțiile publice B. Funcții publice de conducere1. director general din cadrul autorităților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;2. director general adjunct din cadrul autorităților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale; C. Funcții publice de execuție1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;

[15] Articolul 45(1) Polițistului îi este interzis: i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică.

[16] Articolul 15Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;

[17] Articolul 10Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu: c) orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate; f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.

[18] Articolul 23În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

[19] Articolul 26(1) Instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de avocat.(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(3) Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule.

[20] Articolul 1.247Nulitatea absolută (2) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiune sau de excepţie. (3) Instanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.

[21] Articolul 1.295Temeiul reprezentăriiPuterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz.

[22] Articolul 1.301Forma împuterniciriiÎmputernicirea nu produce efecte decât dacă este dată cu respectarea formelor cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului pe care reprezentantul urmează să îl încheie.

[23] Articolul 85Forma mandatului(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic. (3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.

[24] Articolul 176Nulitatea necondiționatăNulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la:1. capacitatea procesuală;2. reprezentarea procesuală;

[25] Articolul 271Nulitatea și conversiunea înscrisului autentic(1) Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.

[26] Articolul 5Directorul general al Direcției generale management resurse umane, denumită în continuare DGMRU, este abilitat să emită precizări referitoare la aplicarea prezentului ordin, precum și proceduri și formulare utilizate în activitatea de management resurse umane, al căror conținut se postează pe site-ul oficial al MAI.

[27] Articolul 2Semnificația unor termeni(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ (a se vedea și Deciziile CCR nr. 898/2015 și 459/2014)

[28] Articolul 4Excepția de nelegalitate(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

[29] Articolul 10 Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.

comunicare adresa dosar 34272 TERMEN_22

comunicare decizie CAB-SCAF dosar 34372-3-2016 partea I