Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar au pus bazele tuturor limbilor indo-europene vorbite astăzi. Ei sunt strămoșii genetici și lingvistici care au remodelat definitiv chipul Europei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

  Limbile indo-europene reprezintă cea mai mare familie de limbi din lume, fiind vorbite de aproape jumătate din populația globală. Totodată, aproximativ 94% dintre europeni vorbesc o limbă indo-europeană, în principal din ramurile romanică, germanică și slavă. Secole de-a rândul, cărturarii și, mai apoi, oamenii de știință moderni au încercat să găsească originea acestor limbi și strămoșii comuni ai europenilor. Au fost emise tot soiul de ipoteze, unele logice, altele fanteziste, dar niciodată nu s-a ajuns la un consens. Noile studii, bazate pe analize avansate asupra ADN-ului unor indivizi care au trăit acum 8.500 de ani, au rezolvat aproape în întregime enigma și au scos la iveală o concluzie absolut surprinzătoare.

Două studii realizate de echipe internaționale de cercetători, pe baza ADN-ului, și publicate în revista Nature, au ajuns la concluzia că strămoșii europenilor erau o populație care trăia pe teritoriul actualei Rusii, în urma cu aproximativ 6500 de ani. Ei au dus la apariția unui grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial în răspândirea limbilor indo-europene. Mai apoi, neamurile europene de astăzi s-au născut în urma unui genocid cumplit, care a avut loc acum câteva mii de ani pe tot parcursul continentului.

O mână de sate din stepele rusești și un popor care a schimbat istoria lumii

Cercetările efectuate de-a lungul ultimelor decenii s-au apropiat progresiv de această descoperire uimitoare, publicată recent în revistele de specialitate. Mai precis, treptat, oamenii de știință au început să îi identifice pe cei care au adus proto-indo-europeana pe continentul european și, totodată, pe cei care au definit genetic noile popoare de pe acest vast teritoriu. Era vorba despre triburile Yamnaya, populații de păstori și războinici din  stepele nord-pontice care au invadat Europa. Cu toate acestea, existau o serie de sincope, pe care noile cercetări le-au rezolvat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai precis, a fost identificată populația care a stat la baza formării triburilor Yamnaya – adică strămoșul originar al europenilor și, totodată, poporul care a dat naștere primei limbi proto-indo-europene, cea din care s-au dezvoltat toate celelalte limbi și graiuri indo-europene de pe Glob. Unul dintre susținătorii acestei ipoteze este geneticianul David Reich, de la Harvard Medical School și Harvard University. Acesta a emis ipoteza că acest strămoș ancestral provine din regiunea Caucaz – Volga Inferioară. „Este pentru prima dată când avem o imagine genetică unificatoare pentru toate limbile indo-europene”, a declarat, pentru Harvard Medical School, coautorul principal Iosif Lazaridis, cercetător asociat în biologia evoluției umane la Facultatea de Arte și Științe (FAS) a Universității Harvard. Ulterior, două studii de referință, publicate în revista Nature, identifică drept nucleu inițial această populație din regiunea Caucaz – Volga Inferioară, considerată sursa proto-indo-europenei, limba precursoare a tuturor acestor idiomuri.

Această populație trăia în stepa eurasiatică, pe teritoriul actualei Rusii, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, în Epoca Cuprului (Eneolitic). Aria sa de răspândire se întindea de la câmpiile de-a lungul Volgăi Inferioare până la poalele nordice ale Munților Caucaz. Potrivit cercetătorilor, membrii acestui grup s-au deplasat spre vest, unde s-au amestecat cu populațiile locale, dând naștere culturii Yamnaya — acel faimos grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial atât în răspândirea limbilor indo-europene, cât și în formarea popoarelor europene.

Practic, după cum indică studiile, populația Yamnaya s-a format din doar câteva mii de indivizi care trăiau în sate învecinate, în urmă cu circa 5.700–5.300 de ani. În scurt timp, aceștia au dezvoltat o economie inovatoare, bazată pe păstoritul mobil, care le-a permis să exploateze vastele teritorii ale stepelor. Această adaptare a dus la o expansiune demografică rapidă; în doar câteva secole, descendenții lor s-au răspândit pe un teritoriu uriaș, de la Europa Centrală până în estul Asiei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Descoperirea reprezintă o confirmare importantă a „ipotezei stepelor”, formulată în secolul al XIX-lea, care plasează originea limbilor indo-europene în stepele Eurasiei. De-a lungul ultimelor decenii, lingviștii și arheologii au observat asemănări între limbi precum latina, greaca și sanscrita, sugerând existența unei limbi comune străvechi. Acum, genetica vine să completeze acest tablou.

Pe lângă limbă, triburile Yamnaya au moștenit tradiții culturale importante de la această populație străveche, inclusiv obiceiul de a-și îngropa morții în kurgane (morminte acoperite cu movile de pământ). Concluziile au fost formulate pe baza a două studii: primul, cu ADN obținut de la 354 de indivizi din Rusia și Europa de Sud-Est, iar al doilea, cu 81 de probe din Ucraina și Republica Moldova. Aceste date au fost completate de informații genetice existente de la aproape 1.000 de indivizi antici.

Cel mai mare mister din România. Mormintele de cai din nordul ţării, vechi de 4.000, care i-au lăsat fără răspuns pe cercetătorii lumii

În concluzie, câteva mii de indivizi din Epoca Cuprului (o perioadă de tranziție de la epoca pietrei la cea a metalelor), adunați în câteva sate din stepele rusești, au migrat către vest. Nu se știe exact ce i-a determinat să plece, însă pe teritoriul Ucrainei și, probabil, al Republicii Moldova de astăzi, au întâlnit populații locale, neolitice. S-au amestecat cu localnicii și au dat naștere civilizației Yamnaya, un neam de păstori războinici care avea să schimbe total destinul Europei.

Yamnaya, „tații” europenilor și un genocid preistoric

Acești Yamnaya au dezvoltat un stil de viață revoluționar. Erau crescători de vite și oi și se presupune că au fost prima populație din lume care a domesticit calul și l-a folosit pentru păstoritul nomad. Totodată, au fost primii care au învățat să utilizeze carele trase de boi. Aceste descoperiri i-au transformat în războinici redutabili. În plus, le-au asigurat o mobilitate extraordinară, care le-a modelat stilul de viață. Erau nomazi care străbăteau, cu familiile și bunurile urcate în care, stepele întinse, în căutare de noi pășuni și noi teritorii de cucerit.  

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Am descoperit că Yamnaya descind din doar câteva mii de
oameni care trăiau în câteva sate învecinate, acum 5.700–5.300 de ani. Ca descedenți ai lor, Yamnaya au dezvoltat o economie radical nouă, care le-a permis
să-și urmeze turmele de animale în zone de stepă deschisă, anterior
inaccesibile. Acest lucru a dus la o explozie demografică, astfel încât, în
câteva sute de ani, descendenții Yamnaya numărau zeci de mii de persoane și
erau răspândiți de la Ungaria până în estul Chinei”, precizează Reich pentru Harvard Medical School.

Aceste triburi de păstori războinici — oameni de statură înaltă, cu pielea albă, păr roșcat sau blond și toleranți la lactoză (populațiile de vânători-culegători europeni nu o tolerau) — au tăbărât asupra civilizațiilor neolitice și eneolitice ale Lumii Vechi. Oamenii culturii Yamnaya, așa cum arată Martin Trautmann în lucrarea sa „First bioanthropological evidence for Yamnaya horsemanship”, cunoșteau metalurgia, reușind să confecționeze în special arme din bronz.

Practicau rar agricultura, doar pe malurile râurilor, atunci când staționau mai mult timp într-un loc; în acele perioade își fortificau și așezările. Meșteșugarii aveau un statut aparte în lumea Yamnaya, obiectele din metal fiind descoperite în cantități mari în mormintele elitelor tribale. În contrast, populațiile neolitice din Europa mileniului VII î.Hr. erau mai mici de statură, cu pielea mai închisă la culoare și părul brunet. În plus, nu aveau o cultură a războiului și nici nu excelau în zona metalurgiei, folosind arme și unelte din piatră. Mai mult, civilizațiile neolitice europene erau slăbite atât de o epidemie misterioasă, despre care vorbesc mulți oameni de știință, cât și de războaie intertribale.

Din ce limbă vine, de fapt, numele Moldova. Istoria zbuciumată a constituirii principatului românesc

În fața puternicilor războinici Yamnaya — mai bine echipați, mai fortificați fizic, mai rapizi și mai violenți — comunitățile agrare ale Vechii Europe au fost victime sigure. Tot mai mulți specialiști pun pe seama acestei invazii devastatoare distrugerea majorității marilor așezări neolitice, din zona danubiană (inclusiv de pe teritoriul țării noastre) și până la triburile neolitice britanice (cei care au ridicat Stonehenge). Războinicii Yamnaya au „măturat” continentul de la un capăt la celălalt, studiile genetice și arheologice scoțând la iveală un adevărat război de exterminare. Efectiv, genele bărbaților neolitici din Europa au dispărut.

Cel mai probabil, războinicii Yamnaya au exterminat bărbații din fiecare comunitate și au păstrat o parte a femeilor. Specialiștii danezi au descoperit șocați că nu a rămas mai nimic în structura poporului danez, de exemplu, din genetica strămoșilor neolitici. În mare parte doar a celor din cultura Yamnaya. „A fost o schimbare atât de rapidă de populație, efectiv fără descendenți ai predecesorilor”, preciza paleocologistul Anne Birgitte Nielsen de la Universitatea din Lund.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Sunt tot mai convins de faptul că a fost un fel de genocid”, preciza și cercetătorul Kristian Kristinsen. La rândul lor, noile studii genetice arată că într-adevăr peste 80% dintre europenii de astăzi sunt descedenți ai Yamnaya. „Au schimbat radical populația Europei, cu perturbări majore
în Germania, Spania, Italia și Ungaria (…) În Marea
Britanie, a avut loc o înlocuire a populației de peste 90% în doar câteva
decenii”, preciza Reich.

În plus, acești războinici ai stepelor au adus și limbile proto-indo-europene, moștenite de la strămoșii lor din zona Volgăi.  

Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a fost închis, fiind aplicate amenzi în valoare de zeci de mii de lei, a anunțat, vineri, Ministerul Sănătăţii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ministerul Sănătății a informat, printr-un comunicat transmis vineri, că, deși inițial verificările au fost întârziate de faptul că unitatea a fost găsită închisă, inspectorii sanitari au reușit ulterior să efectueze controlul, conform atribuțiilor legale.

Astfel, pentru neregulile grave constatate, inspectorii sanitari au decis închiderea cabinetului medical, ridicarea Autorizației Sanitare de Funcționare și aplicarea mai multor amenzi în cumul de 70 000 de lei.

Decizia a fost luată conform HG 857/2011 pentru deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical; nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale și încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție.

Decizia vine după ce o femeie de 45 de ani din Vâlcea a venit la București pentru o operație estetică de lifting facial. În timpul intervenției, pacienta a suferit complicații grave și a ajuns în moarte cerebrală, fiind transferată de urgență la Spitalul Floreasca.

Aceasta s-a aflat în moarte clinică timp de o săptămână, fiind ținută în viață doar de aparate, ulterior fiind constatat decesul. Investigațiile CT efectuate în spital au indicat o hemoragie cerebrală intraventriculară, cel mai probabil cauzată de ruptura unui vas de sânge.

Soțul acesteia, Sorin Dumitru, a acuzat că intervenția ar fi fost realizată în condiții improprii și că soția sa nu ar fi fost supusă unor analize preoperatorii care ar fi putut preveni tragedia.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a dispus marți un control al Inspecției Sanitare la cabinetul medical din București unde a fost realizată procedura, însă clinica era închisă.

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a anunțat ulterior că s-a autosesizat și că a iniţiat cercetarea disciplinară a medicului implicat în intervenţie.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O anchetă a fost deschisă de poliţişti după ce un bărbat a fost muşcat de un câine în curtea sediului Poliţiei Brebeni, unde s-a prezentat pentru a face o plângere.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Totul a plecat de la un scandal ce a avut loc într-un bar din comună. Unul dintre bărbații implicați în conflict a mers la sediul poliției pentru a da declarații, iar în fața postului de poliție, a fost mușcat de un câine.

După ce a intrat în sediul poliției, polițiștii i-ar fi dat un mop și l-ar fi pus să spele sângele de pe podea. 

Bărbatul a postat și un clip pe un grup de Facebook, șters ulterior, în care se vede cum șterge cu mopul de pe holul sediului Poliției, sângele rezultat de la atacul câinelui. Această înregistrare a declanșat o reacție imediată din partea conducerii inspectoratului.

„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, pe o rețea de socializare, referitoare la un incident în care este implicată o persoană care s-ar fi prezentat la o unitate de poliție din județul Olt, Compartimentul de Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt este abilitat să comunice următoarele: din verificările preliminare, persoana în cauză a fost implicată într-un conflict, fiind condusă la sediul poliției pentru clarificarea situației. Ulterior, aceasta ar fi suferit o mușcătură de câine în proximitatea unității de poliție. De asemenea, precizăm faptul că persoana a fost transportată la o unitate medicală, cu autospeciala de poliție, pentru acordarea de îngrijiri de specialitate”, a precizat IPJ Olt.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În ceea ce privește imaginile apărute în spațiul public, conducerea IPJ Olt a dispus efectuarea de verificări, în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt și dispunerii măsurilor legale ce se impun.