Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea fi majore. În așteptarea votului decisiv de marți, 5 mai, politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează scenariile posibile și impactul pe care o eventuală cădere a Guvernului l-ar avea asupra stabilității țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În momentul de față, PSD are 127 de parlamentari, în timp ce AUR numără 90 de aleși, ceea ce înseamnă că împreună totalizează 219 voturi. Dacă punem la socoteală și cei 12 senatori din grupul PACE, condus de Ninel Peia și aliniat intereselor social-democraților, s-ar ajunge la 231 de voturi, cu doar două voturi sub pragul minim de 233. În ipoteza în care toți parlamentarii din „opoziție” ar vota moțiunea, s-ar ajunge la 258 de voturi.

Totuși, un rol important îl au și parlamentarii neafiliați proveniți din POT și SOS România, care însumează 22 de voturi. În rândul aleșilor neafiliați se regăsește și senatoarea Victoria Stoiciu, recent plecată din PSD, care a anunțat că nu va susține moțiunea. De asemenea, ecuația matematică este complicată de grupul „Uniți pentru România”, constituit din circa 10-12 membri POT. Deși au semnat documentul, acești parlamentari spun acum că nu vor vota pentru căderea guvernului Bolojan.

În ceea ce privește procedura, Birourile permanente reunite au stabilit un calendar accelerat. Moțiunea a fost prezentată miercuri, la ora 12:30, în plenul comun, iar votul final este programat pentru marți, 5 mai.

În situația în care moțiunea trece, analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, anticipează o perioadă lungă de instabilitate și negocieri blocate. Președintele Nicușor Dan va convoca partidele la consultări și va încerca refacerea coaliției anterioare, propunere pe care PNL și USR o vor refuza.

„Deci, dacă vom avea un prim-ministru tehnocrat, acesta va fi acceptat de toată lumea din fosta coaliție guvernamentală și poate chiar de opoziția parlamentară, sau cel puțin de o parte a acesteia, fiindcă evidența se va impune. Vom fi într-o situație economică mult mai gravă decât cea în care suntem acum. Va crește cursul valutar, ne vom împrumuta tot mai scump, vom plăti dobânzi tot mai mari, probabil că și ratingul de țară se va degrada și vom mai primi vești extrem de neplăcute din partea Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Adevărul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Guvernul minoritar PSD, o variantă lipsită de forță parlamentară

Un alt scenariu vehiculat în ultimele zile este cel al unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, susținut din Parlament de PNL. Sergiu Mișcoiu nu crede în această variantă, în condițiile în care un asemenea cabinet nu ar avea forță parlamentară. 

„Problema este că un guvern minoritar PSD este un guvern super-minoritar, care practic nu ar putea să aibă mai mult de o treime din mandate în Parlament, împreună cu AUR. Și asta nu face ca soarta sa să fie foarte clară. E mai probabil în acest caz să avem un tehnocrat decât un pesedist, pentru că asta ar împăca totuși și partidele parlamentare și ar face ca atât PNL, cât și eventual USR să fie de acord să susțină un guvern care este mai degrabă de avarie, de uniune națională proeuropeană, decât altceva. (…) Are undeva la 26–27% din mandate, ceea ce limitează mult capacitatea de a guverna singur”, subliniază profesorul de la UBB.

În ciuda dificultăților evidente, consideră politologul, PSD ar accepta funcția de premier în cadrul unui compromis larg, scopul principal fiind păstrarea controlului asupra unor domenii-cheie și gestionarea resurselor statului. Totuși, o guvernare solitară într-un context economic fragil ar eroda și mai mult încrederea publicului. Pe de altă parte, alternativa de a face opoziție la comun cu partidul lui George Simion ascunde riscuri și mai mari pe termen lung.

Ce ar putea obține partidele suveraniste în schimbul votării moțiunii: „Fiecare parlamentar de la aceste partide are o soție, soț, copil”

„Un PSD singur, care va guverna într-o situație dificilă, poate pierde electorat. Însă, în orice caz, PSD deja pierde enorm electorat și, [printr-o opoziție asumată] împreună cu AUR, nu cred că va ajunge altundeva decât în umbra AUR, ceea ce pune o problemă poate mai mare decât această guvernare care ar satisface interesele celor care l-au împins pe domnul Grindeanu să meargă înainte cu moțiunea”, a detaliat politologul.

Scenariul respingerii moțiunii 

Dacă moțiunea cade la votul de marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea în condiții normale. Prioritățile absolute ale cabinetului rămân atragerea fondurilor din PNRR și implementarea urgentă a zecilor de reforme restante prin legi, ordonanțe sau ordine de ministru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sergiu Mișcoiu anticipează în acest scenariu favorabil o precipitare a negocierilor pentru consolidarea unei noi majorități în Parlament. Există potențial pentru atragerea unor parlamentari nemulțumiți din alte partide, chiar și din rândurile PSD, pe modelul UNPR, partidul înființat de Gabriel Oprea și care a asigurat majoritatea parlamentară pentru guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.

„Sunt șanse să se schimbe traiectoria parlamentară. Deocamdată lumea e în expectativă, fiindcă toți sunt dornici să vadă ce se întâmplă cu moțiunea dacă aceasta cade. Există șanse să se redistribuie un pic jocul politic și diverși parlamentari să adere la noi formațiuni. […] Problema, evident, este aceea că avem totuși o selecție adversă a parlamentarilor care fac parte din aceste grupuri la marginea Parlamentului. Adică oamenii care au candidat pe listele POT și SOS România, care formează grupuri precum PACE sau au rămas independenți [prin separarea] de ele, nu sunt stabili și nu sunt de mare încredere, și e greu să-ți bazezi o majoritate parlamentară pe aceștia”, a concluzionat Sergiu Mișcoiu, avertizând asupra riscului ca Guvernul să pice ulterior, la un eventual vot de încredere obligatoriu pentru noii miniștri.

Remus Ștefureac anticipează un punct major de inflexiune

O perspectivă și mai tranșantă asupra contextului actual vine de la sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Acesta observă că, deși moțiunile de cenzură sunt de regulă evenimente punctuale cu efecte limitate în timp, situația actuală este complet diferită. Polarizarea extremă, fracturile din societate, problemele de integritate și credibilitate ale politicienilor, alături de un sentiment imens de nedreptate care afectează peste 80% din populație, transformă demersul PSD – AUR într-un moment extrem de important pentru viitorul politic al României.

Mai susține AUR moțiunea? Simion atacă PSD și acuză un jaf de 10 miliarde în programul SAFE

„Urmează un mare punct de inflexiune în politica românească și acest lucru ar putea influența evoluțiile/involuțiile pentru un deceniu. Primele semne mari se vad deja în măsurători. E adevărat ca încă e devreme. Orice criză politică este fluidă, iar evoluțiile/involutiile opiniei publice depind de dinamica crizei, deciziile politice strategice ale actorilor politici principali și incertitudinea livrată de implicațiile economice/sociale/financiare și chiar de securitate”, a explicat Remus Ștefureac, într-o postare pe Facebook.

Specialiștii dieteticieni spun că este recomandat să mâncăm zilnic o serie de alimente pentru a ne menține sănătatea fără să apelăm la suplimente nutritive sau borcane cu vitamine dobândite pe cale farmaceutică. Totodată aceeași specialiști spun că dieta echilibrată este cea mai sănătoasă. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În lumea contemporană, este greu să mai ai siguranța că ceea ce mănânci este cu adevărat sănătos. Acest lucru se datorează opiniilor contradictorii, prezente atât în mediul online, cât și în rândul specialiștilor. Majoritatea pun accent pe alimentele pe care nu avem voie să le consumăm zilnic sau foarte des, fiecare având propriile argumente. Acestea sunt atât de numeroase și de diferite, încât am putea ajunge ușor la concluzia că, în ciuda abundenței alimentare, nu mai avem ce să mâncăm sănătos.

Există însă și dieteticieni care ne ajută să facem lumină în meniul nostru. Mai precis, aceștia ne indică ce ar trebui să consumăm zilnic pentru a ne bucura de o sănătate de fier, obținută din nutrienți extrași din alimente naturale, nu din suplimente sau alte produse farmaceutice. Iar pentru a nu ne plictisi de același regat alimentar, dieteticienii cu o abordare pozitivă ne oferă și alternative pentru a asigura varietatea meniului cotidian.

Secretul, o dietă echilibrată

Specialiștii în sănătate publică și dieteticienii afirmă că echilibrul este cheia unei alimentații sănătoase. Aceasta presupune evitarea exceselor de orice fel și consumul de produse din toate grupele esențiale, evident, în proporții diferite. Nu sunt recomandate curele-minune, dietele axate strict pe anumite categorii de alimente sau experimentele care ne pot face mai mult rău decât bine.

În plus, fiecare persoană este unică, având un metabolism propriu. De aceea, o dietă diversificată este esențială. Trebuie să ne ascultăm corpul și să ajustăm proporțiile nutriționale în funcție de nevoile specifice ale organismului nostru.

„Consumul unei alimentații sănătoase pe tot parcursul vieții ajută la prevenirea malnutriției în toate formele sale, precum și a unei game de boli netransmisibile și afecțiuni (…). Compoziția exactă a unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase variază în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, genul, stilul de viață și nivelul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile local și obiceiurile alimentare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cu toate acestea, principiile de bază ale unei alimentații sănătoase rămân aceleași și sunt descrise prin patru principii: adecvarea (acoperă, fără a depăși, necesarul de micronutrienți și macronutrienți), echilibrul (aportul total de energie este în echilibru cu consumul de energie, cu un raport adecvat între cele trei surse principale de energie: proteine, grăsimi și carbohidrați), moderația (limitarea aportului de nutrienți, ingrediente și alimente care pot fi dăunătoare sănătății) și diversitatea (includerea unei varietăți largi de alimente nutritive, atât în cadrul grupurilor alimentare, cât și între acestea)”, precizează specialiștii în nutriție de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

De exemplu, carbohidrații reprezintă principala sursă de energie pentru organism, grăsimile sunt nutrienți esențiali pentru buna funcționare a celulelor din organism (iar doi acizi grași – acidul linoleic și acidul α-linolenic – pot fi obținuți doar din alimentație), proteinele furnizează elementele de bază pentru multe dintre structurile organismului, iar micronutrienții sunt vitamine și minerale esențiale de care organismul are nevoie în cantități mici pentru o creștere și o stare de sănătate adecvate.

O dietă echilibrată înseamnă combinarea tuturor acestor nutrienți cât mai des. Există însă și alimente care se consumă zilnic pentru o viață cât mai sănătoasă.

Peștele gras, sănătatea inimii și a creierului

Profesorul Teresa Fung, profesor asociat în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard, a precizat pentru Harvard Health Publishing că peștele gras, în special somonul, ar trebui consumat zilnic. Și asta fiindcă este bogat nu doar în proteine sănătoase, ci și în acizi grași omega-3, care sunt benefici atât pentru inimă, cât și pentru creier. De asemenea, îți oferă vitamina D, esențială pentru oase.

Conservele subestimate. Care dintre ele pot susține sistemul cardiovascular, funcția creierului și întări oasele

Somonul este însă un pește greu de procurat zilnic pentru mulți români, mai ales din motive financiare. Poate fi însă înlocuit cu variante mai ieftine, dar sănătoase, precum heringul sau macroul. Nu mai vorbim de sardine sau păstrăv. Ideal este să alegem pește proaspăt și să-l gătim, de preferință, la cuptor, la abur sau la grătar (fără să-l ardem) și, totodată, este indicat să variem între diferitele specii de pește.

Cruciferele, anticancerigenele la îndemâna oricui

Alte alimente care trebuie consumate zilnic pentru o viață sănătoasă sunt cruciferele. Adică o familie de legume din care fac parte broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza kale, gulia, muștarul, rutabaga, napii, bok choy, varza chinezească, rucola, hreanul, ridichea și năsturelul. Inclusiv faimosul wasabi este tot o cruciferă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Aceste legume, așa cum indică specialiștii, sunt pline de vitamine și substanțe foarte bune pentru sănătatea noastră, precum carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxantină), dar și vitaminele C, E și K, plus folat și minerale. De asemenea, sunt o sursă bună de fibre. Totodată, cruciferele excelează în protecția împotriva cancerului. Conțin o serie de substanțe unice care luptă împotriva celulelor canceroase sau previn formarea acestora.

Aceste substanțe se numesc glucozinolați și sunt responsabile pentru aroma înțepătoare și gustul amar al legumelor crucifere. „La fel ca alte legume, cruciferele conțin o serie de nutrienți și fitochimicale cu proprietăți chemopreventive, adică luptă împotriva cancerului. Aceste substanțe și nutrienți sunt inclusiv folatul, fibrele, carotenoidele și clorofila. Cu toate acestea, legumele crucifere sunt unice prin faptul că sunt surse bogate de glucozinolați, compuși care conțin sulf, responsabili pentru aromele lor înțepătoare și gustul picant”, precizează specialiștii Jane V. Higdon, Barbara Delage, David E. Williams și Roderick H. Dashwood în articolul „Cruciferous Vegetables and Human Cancer Risk: Epidemiologic Evidence and Mechanistic Basis”, pentru National Library of Medicine.

Mănânci porții mai mari, slăbești mai mult: sfaturile nutriționiștilor pentru sațietate, energie și talie subțire în 2026

Printre cele mai accesibile și delicioase crucifere pentru toți românii sunt varza, hreanul, ridichea, guliile și chiar conopida. Varza de Bruxelles, ca și alte legume crucifere, conține compuși bioactivi, precum antioxidanții, care ajută la prevenirea deteriorării celulelor.

Nucile și afinele, un amestec perfect într-un iaurt cremos

Alte alimente care ar trebui consumate zilnic sunt afinele, nucile și iaurtul. Am preferat să le abordez împreună pentru că toate trei pot fi utilizate ca ingrediente ale unui mic dejun sănătos, dar și delicios.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Afinele sunt bogate în antioxidanți, în special vitamina C. Cu doar 56 de calorii la 100 de grame, oferă și o cantitate bună de vitamina A și fibre. Ele pot fi înlocuite și cu alte fructe închise la culoare, de exemplu murele, aronia, rodia sau coacăzele negre.

De cealaltă parte, nucile oferă grăsimi sănătoase, proteine și vitamina E. Evident, poți alege și alte alternative la fel de sănătoase, precum migdalele sau arahidele (dar acestea din urmă consumate cu moderație).

Ei bine, toate acestea pot ajunge într-un iaurt delicios, simplu, țărănesc, fără arome, coloranți sau orice altceva. Iaurtul, sau și mai bine chișleacul țărănesc (laptele prins), îți oferă probiotice — bacterii benefice care ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și contribuie la sănătatea generală. Este bogat în proteine, calciu, magneziu, vitamina B12 și acizi grași esențiali.

Primarul Capitalei,
Ciprian Ciucu, a comentat scenariul privind desemnarea unui premier tehnocrat
în cazul schimbării Guvernului, excluzând două nume vehiculate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Primarul Capitalei
și prim-vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu, a comentat duminică, la Antena 3
CNN, discuțiile din spațiul public privind posibilitatea ca președintele
Nicușor Dan să desemneze un premier tehnocrat, în eventualitatea în care
actualul Executiv condus de Ilie Bolojan ar fi demis în urma moțiunii de
cenzură programate la vot pe 5 mai.

Vă reamintim
principalele patru nume vehiculate în spaţiul public ca potenţiali candidaţi la
fotoliul de premier, din postura de tehnocraţi: Anca Dragu (guvernator al Băncii
Naționale din Republica Moldova, n.r.), Șerban Matei (director al Direcției
Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, n.r.), Radu
Burnete, consilierul președintelui, şi Dragoș Pîslaru, care acum figurează ca
ministru pe un post al PNL.

În acest context, Ciprian
Ciucu a respins categoric două dintre aceste variante, precizând că Dragoș
Pîslaru nu este în mod sigur în acest scenariu. El a afirmat că a discutat
direct cu acesta, iar poziția sa este că un astfel de guvern ar putea repeta
experiența unui executiv tehnocrat precedent (Guvernul Cioloş – n.r.), care a fost
puternic contestat politic.

„Dragoș Pîslaru cu siguranță nu va fi. Am vorbit cu
dânsul personal și nu crede într-un astfel de scenariu, care ar semăna foarte
mult cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită», ca să mă exprim așa, de
către Partidul Social Democrat. Nu credem în bunele lor intenții”, a declarat Ciucu, sugerând că un astfel de executiv ar
fi vulnerabil în actualul climat politic.

În ceea ce privește
alte nume vehiculate, primarul a fost rezervat. Despre Anca Dragu a spus că îi
este greu să creadă într-o astfel de variantă, iar despre ceilalți posibili
candidați a afirmat că nu deține suficiente informații pentru a comenta.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De doamna Dragu nu știu, dar tare mi-ar fi greu să cred,
iar de ceilalți doi nu știu, așa că nu pot comenta”, a declarat Ciprian Ciucu.

În același timp,
liderul liberal a nuanțat ideea de „tehnocrat”, susținând că în realitate
există politicieni care, deși au experiență în viața publică, se comportă mai
degrabă ca tehnocrați în exercitarea funcției executive.

În acest sens, el
l-a indicat pe Ilie Bolojan ca exemplu, apreciind că stilul său de guvernare
este unul orientat pe eficiență administrativă, chiar dacă acest lucru îi
atrage critici inclusiv în interiorul partidului.

„Cel care, deși este un politician vechi, se comportă la
guvern ca un tehnocrat, este chiar Ilie Bolojan. Și asta i se reproșează foarte
mult, inclusiv în partid: că se comportă mai degrabă ca un tehnocrat decât ca
un politician. Acesta este tehnocratul”, a afirmat el.

Întrebat dacă, în
eventualitatea căderii Guvernului, și-ar dori ca președintele să-l propună din
nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciprian Ciucu a evitat un
răspuns tranșant.

„Nu m-am gândit la asta”, a spus el scurt.