Actualitate
Remanierea a dezamorsat o posibilă demonstraţie de 10 august
Ion Cristoiu a declarat pentru MEDIAFAX că remanierea miniştrilor Carmen Dan (Interne) şi Teodor Meleşcanu (Externe) era necesară, aparent într-o înţelegere cu preşedintele Iohannis.
„Era nevoie de această remaniere din două motive: cei trei miniştri, dar mai ales Carmen Dan, se anunţau ca pretext pentru o mare demonstraţie pe 10 august. O demonstraţie de protest în Piaţa Victoriei, având ca temă faptul că doi miniştri, unul care a sabotat alegerile din diaspora şi una care este responsabilă de violenţele de anul trecut sunt în continuare în funcţie. Din acest punct de vedere, conducerea PSD a concretizat un punct important din programul post-Dragnea, şi anume acela de a elimina orice pretext pentru ca PSD să fie demonizat, diabolizat ca în perioada Dragnea. Al doilea motiv a fost, într-adevăr, aparent o înţelegere cu Klaus Iohannis, de fapt şi Viorica Dăncilă voia să scape de Carmen Dan, considerată un om al lui Liviu Dragnea şi deţinătoarea unui port foarte puternic în structura puterii care nu aparţinea, prin Carmen Dan, echipei – echipă o numesc – echipei Viorica Dăncilă. Iar Teodor Meleşcanu era un impediment chiar pentru conducerea ALDE care o voia pe Ramona Mănescu din motive care ţin şi de imagine, am înţeles, şi de relaţii internaţionale. Din acest punct de vedere este greu de stabilit dacă Viorica Dăncilă s-a înţeles cu Klaus Iohannis să o roage să-i debarce pe cei doi, fiind sigur că va fi de acord, sau invers Klaus Iohannis a ieşit în spaţiul public. Oricum, din punctul de vedere al imaginii se înţelege că Viorica Dăncilă a transpus în practică o indicaţie a lui Klaus Iohannis”, a afirmat Ion Cristoiu.
În opinia sa, imaginea unui PSD care ar face jocurile lui Iohannis dăunează noii echipe de la la conducerea partidului.
“Nu cred, contrar agitaţiilor parţiale sau totale din PSD, că imaginea unui PSD predat lui Klaus Iohannis dăunează noii echipe. PSD nu a avut până acum un adversar în Klaus Iohannis, nici măcar pe vremea lui Liviu Dragnea. Dăunător, chiar devastator pentru Klaus Iohannis, este această imagine pentru Klaus Iohannis care, în faţa electoratului său tefelist, nu are voie să treacă drept autorul unui blat cu PSD. Din acest punct de vedere, faptul că nu au remaniat-o şi pe Ecaterina Andronescu….”, a explicat analistul politic.
Ion Cristoiu nu crede că va mai urma o altă remaniere sau restructurare a Guvernului deoarece Viorica Dăncilă nu şi-ar dori să deschidă prea multe fronturi de luptă în partid. În plus, a subliniat Ion Cristoiu, scopul acestei remanieri a fost de a dezamorsa o posibilă demonstraţie organizată sau dezorganizată care ar putea să aibe loc în 10 august.
“ Nu. Viorica Dăncilă este într-un proces din acesta, cum îi spun eu, dejist, adică de lucrătură, de politică deseori pe intrigă, şi care a mers până acum, şi nu are nevoie de declanşarea prea multor fronturi în PSD. Deocamdată a avut frontul anti-Dragnea, război pe care l-a câştigat mai ales prin scoaterea din joc a lui Carmen Dan, o piesă foarte importantă, repet, în structura puterii. Nu cred că are interesul acum să mai aibe un conflict major cu o echipă care ar putea să fie în spatele Ecaterinei Andronescu. A fost o remaniere, după părerea mea, foarte importantă în legătură cu 10 august 2018. Dacă ne gândim încă o dată la un lucru care scapă analiştilor şi anume că PSD sub conducerea Vioricăi Dancila încearcă să stîngă toate războaiele inutile sau războaiele care erau fără rost şi care au menţinut acea imagine a PSD-ului de monstru de partid, de ciumă roşie, ea încearcă să scape de această imagine şi în felul acesta scăpând şi de Carmen Dan, aducând la Externe pe cineva dorit de conducerea.. Tăriceanu, în felul acesta a şi dezamorsat o posibilă demonstraţie organizată sau dezorganizată care putea să aibe loc în 10ugust şi care să reia apoi tema ciumei roşii şi a urii faţă de PSD”, a susţinut analistul politic.
Cât priveşte decizia PSD de a avea candidat propriu la prezidenţiale, Ion Cristoiu spune că aceasta face parte dintr-o operaţiune subtilă de pregătire a Vioricăi Dăncilă ca viitor prezidenţiabil, după ce ea însăşi ar fi lucrat la imaginea unui PSD care nu va intra în turul al doilea al cursei pentru Cotroceni.
“Această decizie pe care eu am anunţat-o de 2-3 săptămâni, că va fi candidatul PSD şi va fi Viorica Dăncilă, trebuie explicată în contextul acelei decizii anume că obiectivul este intrarea în turul al doilea. Este una dintre cele mai subtile şi abile operaţiuni de imagine văzute până acum, adică prin comunicatori, ba chiar şi prin ea însăşi, Viorica Dăncilă a creat imaginea unui PSD care nu va intra în turul al doilea. Care erau argumentele, este greu de explicat pentru că alegerile au loc în noiembrie şi e greu de presupus că PSD nu va recupera handicapul de la 26 Mai. Plus că nu ştim dacă acela este scorul pe care îl are acum partidul, dacă nu cumva nu a fost fraudat scorul, dacă nu cumva baronii locali o parte din ei au lucrat împotriva lui Dragnea şi au redus moroarele. Prezidenţialele pentru un partid la PSD nu sunt egale cu europarlamentalele care sunt aşa un concurs de frumuseţe la sfârşitul căruia s-a dat o diplomă, nici măcar nu s-a dat un euro, un premiu”, a afirmat Ion Cristoiu.
Analistul politic a insistat pe rolul Gabrielei Firea în operaţiunea de desemnare a unui candidat PSD la prezidenţiale, şi anume de eliminare a lui Călin Popescu Tăriceanu din cursă.
“Mă întorc cu o precizare foarte importantă, că ea este însoţită de condiţia intrării în turul al doilea, ceea ce PSD oricum ar reuşit. Deci operaţiunea subtilă a fost pregătirea Vioricăi Dăncilă pentru a fi candidat, creând prima dată imaginea diversionistă, imaginea de partid care nu intră în turul al doilea. Şi pentru prima dată în postdecembrism, PSD şi-a pus drept obiectiv intrarea în turul al doilea, nu câştigarea alegerilor. Sigur că ele nu puteau fi câştigate, dar nu am auzit până acuma că un partid precum PSD să îşi pună obiectiv intrarea în turul al doilea, obiectivul e Preşedinţia. Tocmai pentru ca să între în joc Viorica Dăncilă. La întrebarea dumneavoastră răspunsul trimite la jocurile pe care le face Gabriela Firea pe care eu nu le înţeleg. Pe Gabriela Firea am înţeles-o anul trecut că a fost lidera puciştilor, scrisoare, era Liviu Dragnea. Acum ea reia acesta postură, dar de data aceasta condiţiile sunt neschimbate şi ea va avea drept principală pierdere nu mai obţine un nou mandat la Primăria Capitalei. Pentru că ea nu are nicio justificare. Repet, la Liviu Dragnea avea o justificare şi oricum nu a eşuat. Dar, de ce trimite la Gabriela Firea. Dacă aţi observat, cea care a insistat să aibă un candidat propriu, a fost Gabriela Firea. De vreo două săptămâni, Gabriela Firea, şi ea nu e singură, în spatele ei e o maşinărie, e un grup întreg, mai complicat, care avea drept principal scop, atenţie, scoaterea din joc a lui Tăriceanu. Calculele de la Cotroceni arată că două personalităţi îi pot pune mari probleme în turul al doilea lui Klaus Iohannis. Dacian Cioloş şi Călin Popescu Tăriceanu”, a afirmat jurnalistul.
Ion Cristoiu a prezentat şi scenariul în care PSD nu avea candidat propriu la prezidenţiale: o candidatură independentă a Gabrielei Firea şi ratarea turul doi de Tăriceanu.
“Dacă nu se anunţa că PSD-ul va avea candidat propriu, se contura următorul scenariu: Călin Popescu Tăriceanu era candidatul PSD ALDE Pro România, dar aşa cum lăsa să se înţeleagă, Gabriela Firea candida independent cu sprijinul unei mari părţi din PSD. În acel moment, Călin Popescu Tăriceanu nu intra în turul al II-lea deoarece voturile pesediste se duceau la Gabriela Firea, pe idea că e de-a lor. Tot ce a făcut ea astăzi a lucrat ca Tăriceanu să nu fie candidat unic. Dacă a fost la înţelegere cu Viorica Dăncilă, dacă a fost manipulată în sensul că ea crede ca va fi candidată. Ea nu are cum să fie candidate a PSD în veci. Mi-e imposibil să mi-o imaginez pe Viorica Dăncilă la un congres, aplaudând candidatura adversarei şi femeii Gabriela Firea şi apoi ea mergând prin ţară şi spunând votati-o pe Firea că e mai frumoasă decît mine, că e mai deşteaptă şi mai bună decât mine. Din punctul acesta de vedere, astăzi, nu ştiu, voi, nevoit, în înţelegere cu Viorica Dăncilă, împotriva Vioricăi Dăncilă, Gabriela Firea a reuşit două mari lovituri. Prima, să-l scoată din joc pe cel mai important adversar al lui Klaus Iohannis în turul al doilea şi anume Tăriceanu, foarte important, şi să justifice într-un fel candidatura Vioricăi Dăncilă. Toate sondajele, planurile arată că Viorica Dăncilă intră în turul al II-lea, împinsă de Klaus Iohanis”, a susţinut analistul politic.
Ion Cristoiu a mai spus că tot ceea ce se întâmplă acum în PSD trebuie văzut în perspectiva a două axiome: PSD ştie că nu va câştiga alegerile prezidenţiale şi are nevoie să rămână la guvernare până la alegerile parlamentare din 2020.
“Oricum, PSD ştie şi toţi ştim că pierde în turul al II-lea. Deci şi dacă ar fi Viorica Dăncilă şi dacă ar fi Maria Magdalena, şi Cleopatra, tot pierde, din simplul motiv că e la guvernare, nimeni nu va accepta ca puterea să fie a PSD şi la Preşedinţie şi dincolo. 2. PSD ştie că în 2020 pierde alegerile. Nu are cum. După 4 ani de guvernare, chiar 7 sau 8 ani, nu are cum. Şi-atunci, obiectivul nedeclarat al actualei conduceri e următorul: pe de o parte, conservarea puterii până în noiembrie, decembrie 2020. Deci înseamnă enorm pentru partid, dacă atunci sunt alegerile, şi pe de altă parte, chiar trecând în opoziţie obţinerea unui scor acceptabil în aşa fel încât în perioada următoare PSD să fie al doilea partid ca forţă în Parlament şi, sigur, din acest punct de vedere să aibă un cuvânt de spus. Deci tot ce se întâmplă acum trebuie să vedem din perspectiva acestor axiome, anume: 1. PSD ştie că nu are cum să câştige prezidenţialele şi atunci face o figură onorabilă, mai degrabă aduce pe conducătorul partidului, că oricum şi cu Dăncilă şi fără Dăncilă tot nu câştigă şi 2. Făcând jocurile lui Klaus Iohannis îşi asigură, crede că va putea să guverneze până în 2020, ceea ce liderii PSD au nevoie”, a conchis Ion Cristoiu.
Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, la finalul CEx al PSD, modificările din Guvern, Ramona Mănescu fiind propunerea pentru Externe, Nicolae Moga pentru Interne, iar Mihai Fifor pentru funcţia de vicepremier pe Parteneriate Strategice. Liderul PSD a precizat că a luat decizia remanierii la cele două portofolii, Interne şi Externe, pentru că acest lucru va oferi mai multă credibilitatea Guvernului, şi nu pentru că aşa doreşte preşedintele Klaus Iohannis, cum a susţinut ministrul demisionar Carmen Dan.
Primarul general al Capitalei Gabriela Firea a anunţat că în CEx a fost dat un vot pentru ca partidul să aibă un candidat propriu la prezidenţiale. Ea a adăugat că a fost în favoarea unui mandatări a conducerii PSD de a intra în dialog imediat cu ALDE şi Pro România pentru o alianţă.
Actualitate
Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.
FOTO: Shutterstock
Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).
Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.
FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni
Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).
Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.
Recomandările DSU
Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:
- Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
- Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
- Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
- Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.
„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro
ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 17 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 12 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





