Conform unui comunicat al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), stadionul Rapid va avea o capacitate de 14.000 de spectatori iar valoarea totală a contractului pentru execuţia lucrărilor este de 98 de milioane lei fără TVA.

Pe de altă parte, stadionul Steaua va primi 31.254 de spectatori iar valoarea contractului de investiţii se ridică la suma de 210 milioane lei fără TVA. Stadionul Arcul de Triumf, o altă bază sportivă care va fi folosită ca bază de antrenament pentru Euro 2020, va avea o capacitate de 8.207 de spectatori.

Clubul Steaua Bucureşti, cel care administreză stadionul Ghencea, deţine un important portofoliu de secţii sportive, pe lângă grupa de fotbal, la care bucureştenii se pot înscrie, fie pentru a face performanţă, fie doar pentru întreţinere.

„Până în 2020 le termină, Steaua se termină sută la sută, deja am hotărât deja ca Steaua să fie declarată ca bază de antrenament. Şi Rapidul se va termina, acolo mai avem nişte lucruri de lămurit dar în 2020 se va termina. Steaua se va termina cu ocazia Campionatului European. Aici nu au nevoie decât de unul singur. La Rapid oricum nu se puteau face antrenamente pentru că nu vor să aibă spectatori, s-au uitat că au blocuri în apropiere şi preferă Ghencea pentru că este mai mare, este în câmp şi nu poate nimeni să filmeze.

Pe Rapid nu s-a pus niciodată problema să se joace, a se juca este una, a se antrena este alta. A se juca înseamnă un meci. Dar ei nu au nevoie pentru antrenament de şapte stadioane. Au fost prevăzute dar asta nu înseamnă că au nevoie de ele, trebuie unul. La Rapid acum noi am terminat demolarea şi trebuie să iasă autorizaţia de contruire pentru stadion. Nu pot să dau un răspuns cu privire la cât va mai dura până va fi ridicat, noi facem tot posibilul să îl realizăm într-un an de zile, chiar dacă termenul din contract este mult mai mare, în jur de 15 luni „, a declarat Cristian Erbaşu, managerul societăţii care se ocupă de construcţia stadioanelor Rapid şi Ghencea.

Acesta spune că la Ghencea deja se pun gradenele, lucrările fiind în program.

„În Bucureşti avem Complexul sportiv Ghencea unde îşi desfăşoară activitatea secţiile de tenis de câmp cu 13 terenuri, avem sală de scrimă şi avem sportivi de performanţă şi de renume mondial, sportivi olimpici, bucureştenii pot să-şi desfăşoare activitatea la sala de gimnastică, avem bazinul de polo şi de înot unde pot să facă sport de performanţă dar şi iniţiere, avem antrenori buni care duc mai departe renumele nataţiei româneşti cu multe implicaţii.

Fotbalul este super dezvoltat la noi, avem 7 terenuri de fotbal unde putem face activitate fotbalistică plus proiecţia noului stadion care are loc cu paşi repezi. Au ieşit deja la nivel de suprafaţă, proiectul este în grafic şi se desfăşoară cu foarte mult profesionalism”, a spune  Bixi Mocanu, comandantul F.C Steaua Bucureşti.

Steaua mai deţine Sala Mihai Viteazu în care există săli de baschet şi volei, unde se organizează cursuri de iniţiere şi performanţă, Complexul Plevnei care deţine o sală de tenis acoperită şi secţiile de haltere, lupte, judo, box şi facililităţi de cazare pentru sportivii Clubului Steaua.

La stadionul Dinamo, lucrurile se dovedesc mult mai complicate. Baza sportivă face obiectul mai multor acţiuni în instanţă care împiedică declanşarea unor proiecte de investiţii. Conform reprezentanţilor jurişti, după o întâlnire cu reprezentanţii UEFA, Federaţia Română de Fotbal (FRF) a promis că va pune la dispoziţie pentru organizarea Campionatului de Fotbal Euro 2020 trei sau chiar patru stadioane întrevăzând oportunitatea modernizării unor baze sportive existente. Oficialii au trecut prin mai multe stadioane din Bucureşti rămânând în final la cele patru respectiv Dinamo, Steaua, la Rapid şi Arcul de Triumf.

„Aşa a apărut ideea reconstrucţiei stadioanelor sau modernizării. Arcul de Triumf nu există ca stadion, celelalte sunt vechi, unelele au fost demolate, unul mai există, vorbim de stadionul nostru. S-a luat decizia recosntrucţiei lor . modernizării prin CNI (Compania Naţională de Investiţii), companie de stat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru construcţia edificiului, ei preiau de la beneficiar un amplasament, un teren. Amplasamentul trebuie să fie liber de sarcini, liber de construcţii şi viabilizat. Liber de sarcini să nu fie prins de vreo obligaţie juridică, o închiriere, o concesionare, un credit. La cartea funciară, la capitolul Sarcini pe stadionul Dinamo nu există nicio sarcină. Cu toate acestea am fost corecţi şi am spus investitorului că acest stadion este prins într-un contract de asociere, Asociaţia Fotbal Club Dinamo Bucureşti are un drept de utilizare.

Lor nu li s-a transmis dreptul de proprietate prin contractul de asociere s-au dreptul de folosinţă aşa cum s-a speculat greşit în presă. Nu i s-a concesionat lui Badea niciodată, nu i s-a dat prin închiriere lui Badea niciodată, pur şi simplu s-a încheiat un contract prin care cele două entităţi sportive Clubul Sportiv şi Fotbal Club Dinamo puteau utiliza baza atunci când una nu avea nevoie de cealaltă iar beneficiile la un moment dat erau de ambele părţi. Acesta a fost primul motiv pentru care noi nu am putut preda amplasamentul”, a declarat Ciprian Stoica, juristul Clubului Dinamo Bucureşti.

Faptul că la Dinamo reţeta folosită în cazul celorlalte stadioane Steaua şi Rapid nu a putut fi pusă în practică este din cauza multitudinii de procese deschise în instanţă, parte din ele fără un rezultat final în momentul de faţă.

„O a doua situaţie care ne-a pus în imposibilitatea predării amplasamentului este cea legată de realizarea unor investiţii pe stadionul Central şi pe stadionul Victoria, investiţii începute în anul 2000, unele finlizate şi recepţionate, altele finalizate dar nerecepţionate iar altele nefinalizate, ori eu nu pot să demolez un stadion care este grevat de o investiţie nefinalizată până când ea nu se finalizează printr-o întrerupere asumată de Ministerul Finanţelor, de MAI (Ministerul Afacerilor Interne), de CNI pentru că vorbim de un teren aflat în proprietatea statului.

La zi, să putem încheia contractul de asociere am făcut nişte acţiuni în instanţă. Prima a fost să trecem din domeniul privat al statului în domeniul public suprafeţele de teren care făceau obiectul asocierii. Ulterior am făcut o acţiune în evacuare. Trecând din domeniul privat în domeniul public bunurile devin inalienabile, imprescriptibile deci practic nu mai pot fi utilizate în alte condiţii decât în condiţiile Legii 213”, a mai spus juristul Ciprian Stoica.

Acesta afirmă că a fost făcută şi o acţiune în vederea evacuării asociaţiei din Complexul Sportiv Dinamo.

„I-am evacuat din tribuna oficială unde aveau sediul şi de la magazinul din faţă, ei practic nu mai au nimic aici decât nişte gherete pe care le utilizează când vin să joace fotbal pe bază de solicitare şi contract. Am mai făcut o acţiune la Tribunalul Bucureşti care a fost câştigată în primă instanţă…Am cerut pe două capete constatarea nulităţii încheierii contractului în sensul în care Clubul Sportiv Dinamo a fost dacă vrei să spunem pe româneşte, a fost înşelat la momentul încheierii contractului de asociere prezentându-i-se o situaţie dar de fapt nu a fost conformă cu realitatea adică asociaţia a urmărit să exploateze bunul aflat în proprietatea privată a statului nu să facă o activitate de susţinere a sportului de performanţă de către cele două entităţi. Ei au urmărit un beneficiu material chiar dacă s-au declarat ca o asociaţie non-profit. Al doilea capăt de cerere a fost încetarea contractului de asociere pe motiv că una din părţi îşi doreşte acest lucru, respectiv Clubul Sportiv Dinamo” afirmă  Stoica.

Iar problemele la Dinamo s-au ţinut lanţ. La un moment dat, au precizat reprezentanţii clubului, a existat un control al Curţii de Conturi care a constatat că asocierea este păguboasă pentru Clubul Dinamo întrucât cheltuielile făcute pentru utilităţi nu au fost recuperate de la asociaţie. Ulterior, asociaţia a demarat o acţiune de intrare în insolvenţă, procedură atacată de către club printr-o excepţie de neconstituţionalitate la CCR. Totodată Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal în baza unei plângeri penale formulate de către Corpul de Control al ministrului privind modernizarea stadionului central.

„Până când cele două probleme nu se vor încheia definitiv, nu putem vorbi despre realizarea unei investiţii pe stadionul central. În contextul ăsta, având dorinţă a noastră de a ne moderniza dar şi susţinuţi de fani, de suporteri care îşi doresc un stadion nou, modern aşa cum se întâmplă şi la celelalte cluburi rivale, am găsit varianta relocării, adică acest complex are un spaţiu de aproximativ 18 hectare, unde aş putea să construiesc un alt stadion, o bază sportivă multifuncţională care să aibă în interior şi un stadion, iar în celelalte spaţii voi putea să mut sălile de lupte, de judo, de haltere care sunt într-o stare vădită de degradare, poligon de tir care să îndeplinească condiţiile de siguranţă adică să fie in-door nu out-door, fiind şi în oraş. Eu aş putea răspunde şi nevoilor Ministerului de Interne pentru antrenamente ale Poliţiei, Jandarmeriei.

Cineva întreba cum justificaţi existenţa ulterioară a două stadioane? Poate fac o altă bază sportivă, poate am echipe în diferite ligi, echipe care solicită un stadion. Acolo oricum avem două stadioane, avem unul stadion de antrenament numit Piţi Varga şi velodromul care are în interior zona verde unde se antrenează echipa de rugby când nu utilizează stadionul Victoria” a mai declarat juristul Clubului Dinamo Bucureşti.

Un alt obiectiv deosebit de important pentru Capitală este patinoarul Flamaropol. Contractul privind reabilitarea obiectivului a fost sistat de către Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) motiv pentru care cel puţin deocamdată nu se poate pune în discuţie darea în folosinţă având în vedere că doar o treime din lucrări au fost executate.

Potrivit unui răspuns transmis Gândull şi MEDIAFAX de către Biroul de Presă al Primăriei Capitalei, primarul General, Gabriela Firea, precizează, cu privire la patinoarul Flamaropol, faptul că „Primaria Municipiului Bucureşti a luat decizia rezilierii contractului de lucrări la Patinoarul Flamaropol, întrucât lucrările la acest obiectiv de investiţii au înregistrat întârzieri majore, iar constructorul nu a luat măsuri pentru remedierea situatiei. Încă de anul trecut Primăria Municipiului Bucureşti a solicitat antreprenorului transmiterea unui program de execuţie revizuit, justificarea întârzierilor înregistrate, modalităţile de recuperare a acestora, cu precizarea fermă a măsurilor şi resurselor ce urmează a fi utilizate, însă, deşi au existat numeroase întâlniri între reprezentaţii PMB şi constructor, acesta nu şi-a asumat nici un termen. Urmează expertizarea lucrărilor executate, stabilirea restului de executat precum şi lansarea procedurilor de achiziţie publică pentru finalizarea obiectivului de investiţii”.

Conform sursei citate la acest moment lucrările la Patinoarul Flamaropol, începute în anul 2017, au fost executate în proporţie de 35% constând în finalizarea lucrărilor de fundare pentru corpurile de cladire A, B, C şi D şi lucrările de suprastructură ale Corpului A, cu excepţia etajului tehnic.

Conform proiectului, patinoarul ar urma să aibă o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 9500 mp, cu o capacitate de 3.100 locuri, inclusiv VIP.

„De asemenea, acoperişul viitorului patinoar va fi pietonal, sub formă de relief artificial orientat spre lacul din imediata vecinătate. Pe teren se va asigura şi o zonă de parcare în aer liber pentru aproximativ 82 autoturisme”, se mai arată în răspunsul PMB.

Sala Polivalentă Bucureşti, un alt obiectiv de investiţii major, care a bătut pasul pe loc, ar putea fi gata abia peste 3 ani.

„Primarul General, Gabriela Firea a semnat contractul de realizare a Sălii multifuncţionale – Arena Polivalentă – cea mai mare sală de acest gen din România, cu o capacitate de 20 000 de locuri. Bucureştiul va avea, cât de curând, un spaţiu ultramodern, la standarde europene, destinat atât evenimentelor culturale cât şi celor sportive. Trustul de Constructii metropolitane va realiza proiectarea şi execuţia. Arena Polivalentă va avea şi 200 de locuri destinate persoanelor cu dizabilităţi, 4 săli de conferinţe, centru de presă, o parcare subterană pentru 380 de autovehicule, iar în exterior vor putea fi parcate 20 de autocare, 6 care de reportaj şi alte 30 de autovehicule. De asemenea, lângă sală vor exista şi 5 terenuri de sport în aer liber. Astfel, Arena Polivalentă va putea găzdui competiţii de gimnastică, judo, lupte, tenis de masă, haltere, scrimă, volei, tusal, handbal, baschet, tenis, box, precum şi alte gale sportive, iar pentru concerte şi alte manifestări culturale se va putea amplasa o scenă în suprafaţă de circa 400 de metri patrăţi. Prin studiul de fezabilitate se estimează un cost de aproximativ 138 de milioane deeuro cu TVA pentru construcţia şi dotarea completă a arenei, iar proiectarea si execuţia lucrărilor va dura 36 de luni”, se arată într-un răspuns al PMB.

Sala Polivalentă, sunt de părere reprezentanţii Primăriei Generale,  va putea fi comparată cu AccorHotels Arena din Paris (fosta Palais Omnisports) care are o capacitate de maximum 20.300 de locuri, iar în anul 2016 s-a situat pe locul trei mondial la numărul de bilete vândute la evenimente. Cât priveşte politica de stimulare a sportului, autorităţile locale desfăşoară activităţi prin intermediul Clubului Sportiv Municipal Bucureşti.

Legat de strategia privind stimulare şi dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă, cu referire la proiecte de infrastructură a unor baze sportive aflate în derulare, Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) derulează cinci Programe Naţionale de utilitate publică, reiese dintr-un răspuns adresat agenţiei de presă MEDIAFAX şi a cotidianului Gândul, respectiv Sportul de Performanţă, Sportul pentru Toţi, programul privind Întreţinerea, Funcţionarea şi Modernizarea Bazei Materiale, Redescoperă Oina şi România în mişcare cu aplicabilitate atât la nivel national cât şi la nivelul Capitalei.

„Ţinând cont de activitatea de interes naţional, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sportivilor, antrenorilor, şi pentru promovarea activităţii sportive pentru anul 2019, în bugetul de venituri şi cheltuieli, la Complexul Sportiv Naţional Sala Polivalentă, au fost aprobate cheltuieli pentru sistemul de parcare în cuantum de 391.000 lei si pentru RK hidroizolatie acoperiş de 115.000 lei.

Sumele cheltuite în ultimii 5 ani de catre CSN Sala Polivalentă pentru investiţii şi reparaţii capitale au fost de 9.134.736 lei. În anul 2019, în cadrul Complexului Sportiv Naţional Lia Manoliu au fost modernizate si reabilitate unele construcţii existente. Până la sfârşitul anului în curs se vor derula:  dotarea bazinului olimpic cu echipament de cronometrare pentru 10 culoare şi cronometrare diving, reabilitarea bazinului olimpic descoperit din Baza de Nataţie şi Atletism şi acoperirea cu balon presostatic, pentru a putea avea posibilitatea de a practica facilitatea de înot chiar şi în timpul lunilor reci de toamnă- iarna, reabilitatrea pistei de atletism din sala de atletism loan Soter, reabilitare şi modernizare la bazinele acoperit (bazinul acoperit de înot, bazinul acoperit de sărituri din Str. Maior Coravu Ion nr. 34, a fost preluat de catre Compania Nationala de Investiţii” potrivit unui răspuns semnat de către Cosmin Răzvan Butuza, secretar de stat în cadrul MTS.

Foto: Facebook/Federaţia Română de Fotbal