Într-o dinamică militară globală aflată în plină reașezare, Statele Unite își reconfigurează profund abordarea strategică și industrială de apărare, trăgând învățăminte directe de pe frontul din Ucraina. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a transmis un semnal de susținere pentru Kiev, subliniind totodată că Washingtonul mizează pe o implicare sporită a Europei și pe o revoluție tehnologică adaptată ritmului alert al conflictului modern.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Prioritatea momentului: Rachete Patriot și producție de masă

În cadrul unei intervenții la postul DRM News, secretarul american al Apărării a fost întrebat direct dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor stringente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot.

„Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult”, a explicat Hegseth.

Oficialul american a salutat, de asemenea, eforturile financiare și logistice ale aliaților europeni, pe fondul presiunilor de la Washington ca statele membre NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta simbolică de 5% din PIB. „Acolo unde putem ajuta Ucraina, o facem. Acolo unde putem sprijini Europa să facă mai mult, o facilităm. Sunt inspirat de angajamentul european; Europa s-a mobilizat, iar Ucraina a fost extrem de eficientă în acest proces. Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru”, a punctat șeful Pentagonului.

Deficit critic de apărare antirachetă

Această schimbare de paradigmă vine în contextul unor presiuni uriașe pe axa Kiev-Washington. Cu doar o zi înainte, Volodimir Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare urgentă în care avertiza asupra unui deficit critic în ceea ce privește apărarea antirachetă.

Conform documentului, în timpul unui atac masiv rusesc, Moscova a utilizat un arsenal devastator: 54 de rachete de croazieră, 30 de rachete balistice, trei rachete hipersonice „Zircon” și două rachete balistice „Kinjal”. În acest context, Zelenski a reiterat cererea ca Ucraina să primească rachete interceptoare PAC-3 sau licențe pentru producția locală a acestora, un dialog început inițial cu administrația Biden și continuat acum cu echipa lui Donald Trump. Ucraina susține că, deținând aceste licențe, ar putea deveni un furnizor de securitate și pentru alte regiuni fierbinți, cum este Orientul Mijlociu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Lecția ucraineană: Cantitatea și adaptarea rapidă bat sistemele sofisticate

Dincolo de asistența imediată, Pentagonul trece printr-o transformare doctrinară majoră în ceea ce privește războiul cu drone, puternic influențată de datele tactice de pe frontul ucrainean. În cadrul summitului de securitate Shangri-La Dialogue de la Singapore, Pete Hegseth a detaliat modul în care inovațiile zilnice din Ucraina dictează noile metode de achiziție ale armatei SUA.

Planul bugetar al administrației Trump alocă o sumă fără precedent – 56 de miliarde de dolari – pentru asigurarea supremației în domeniul sistemelor fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă.

Strategia americană se mută dinspre platformele de nișă, extrem de sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile și capabile de producție în masă. „Nu este vorba doar de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala rapid și de a le adapta de la o săptămână la alta. Exact așa evoluează tehnologia dronelor pe front”, a explicat Hegseth.

Washingtonul încearcă astfel să găsească un echilibru fin între sistemele autonome de înaltă performanță și dronele ieftine, consumabile, folosite pe scară largă în războiul de uzură. Prin flexibilizarea liniilor de asamblare, industria de apărare americană își propune să replice ciclurile agile de inginerie dezvoltate de unitățile din prima linie ale armatei ucrainene, capabile să schimbe frecvențele software și designul structural aproape instantaneu pentru a contracara bruiajul inamic.

Sandvișul pare cea mai banală dintre mâncăruri. Pentru unii abia dacă poate fi încadrat ca produs culinar. Un fel de mizilic al gastronomiei pe care oricine poate să-l facă. Ei bine, există câteva rețete de sandvișuri care vin să contrazică orice prejudecată și totodată te năruiesc de poftă. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sandvișul este probabil cea mai cunoscută, cea mai accesibilă, versatilă și ușor de preparat mâncare din lume. Două felii de pâine, cașcaval, mezeluri, ceva verdeață sau legume și sos. Există și variante mai simple decât atât, doar cu mezeluri și cașcaval.

Pentru unii, sandvișul este o mâncare atât de banală încât nici măcar nu merită ridicată la statutul de preparat culinar și nici să pășească în templul exclusivist al gastronomiei. Un soi de invenție dictată de necesitățile vicioase ale lui John Montagu, al IV-lea Conte de Sandwich, care își dorea, pe la 1762, să mănânce în timp ce juca cărți, fără a se murdări pe mâini.

Dincolo de banalitatea aparentă a sandvișului, în realitate este un produs cu tradiție (iată, are o istorie de peste 250 de ani) și care poate deveni o adevărată bijuterie culinară în mâinile unui bucătar priceput. Tocmai de aceea, cei care spun că sandvișul este doar un umil iobag al gastronomiei se înșeală amarnic. Există câteva rețete consacrate, legendare, de sandvișuri care vin să demonstreze cât de exclusiviste pot fi sandvișurile, dar mai ales cât de rafinate. Iată trei dintre cele mai legendare rețete de sandvișuri care vă pot ajuta să vă impresionați colegii la muncă, atunci când scoateți pachetul la pauza de masă, sau să vă înnebuniți de poftă prietenii la petrecerile de weekend.

„Lobster roll”, o legendă a Americii între două felii de pâine

Unul dintre cele mai legendare, exclusiviste și, totodată, delicioase sandvișuri din lume este, fără îndoială, „Lobster roll” din Statele Unite. Mai precis, este vorba despre un sandviș crocant, rafinat, cu homar și unt. „Lobster roll-urile” sunt sandvișuri speciale de vară. Originare din restaurantele pescărești și tonetele de pe marginea drumului din New England, ele sunt „fratele de coastă” al celebrului hot dog.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Acest preparat își are originile în masa umilă și frugală a pescarilor din New England, de pe coasta de est a Statelor Unite, dominată de așezările pescărești. Carnea proaspătă de homar, servită pe pâine unsă cu unt, a evoluat dintr-un preparat practic de coastă într-un simbol cultural al regiunii New England, care stârnește și astăzi rivalități regionale aprinse. În mod tradițional, cele mai bune lobster roll-uri se găsesc în statele Maine, Massachusetts și Connecticut, pe locurile în care s-au dezvoltat primele colonii britanice în SUA, precum și în destinații de coastă, cum ar fi peninsula Cape Cod.

Originile acestui preparat pot fi urmărite până în secolul al XVII-lea, atunci când, în coloniile britanice din New England, homarii erau atât de numeroși încât erau considerați hrană pentru săraci, folosiți drept îngrășământ sau dați servitorilor și prizonierilor.

În 1829 a fost publicată prima rețetă de salată rece de homar, care a pus bazele legendarei rețete de sandviș cu homar în stil Maine. Ulterior, carnea de homar a devenit obișnuită la petrecerile tinerilor, fiind inclusă în sandvișuri. Abia în 1929 a luat naștere clasicul „Lobster Roll”, care astăzi reprezintă o mâncare iconică pe coasta de est a SUA. Propriu-zis, acesta a fost creația bucătarului de la restaurantul Perry’s din Milford, Connecticut. Povestea spune că Harry, proprietarul restaurantului, a inventat sandvișul după ce un agent comercial care vindea băuturi alcoolice a trecut pe la localul său. Acesta își dorea un „sandwich cald cu homar la grătar” pe care să îl poată lua la drum. Harry, fiind inventiv și rapid, a improvizat unul pe loc.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Harry a continuat să perfecționeze sandvișul și și-a dat seama că pâinea albă feliată nu era cea mai bună alegere. Era moale, se îmbiba rapid și nu susținea bine carnea de homar. Astfel, a apelat la brutăria French’s Bakery din apropiere, în Bridgeport, Connecticut, pentru a crea o chiflă specială pentru Perry’s. Însă, spre deosebire de chifla clasică tăiată pe partea superioară, pe care o cunoaștem astăzi, aceasta semăna mai degrabă cu o pâine pentru sandviș submarin. Harry tăia o deschizătură în formă de V în partea de sus pentru a umple chifla cu carne de homar. Capacul de pâine era pus la loc, iar sandvișul era apoi prăjit și pregătit pentru a fi luat la pachet.

Totodată, din anii ’50, în perioada boomului turistic de după Al Doilea Război Mondial, lobster roll-ul rece, cu maioneză, în stil Maine, a devenit, de asemenea, extrem de popular.

Cu toate că este exclusivist, Lobster Roll poate fi preparat și acasă, destul de ușor. Un lobster roll clasic se prepară din carne proaspătă de homar fiartă și amestecată cu maioneză sau unt topit, asezonată cu țelină și suc de lămâie. Se servește într-o chiflă pufoasă, rumenită ușor în unt. Dacă folosești homar crud, fierbe-l în apă cu sare timp de 8-10 minute, lasă-l să se răcească, apoi extrage carnea și taie-o în bucăți de mărimea unei îmbucături. Apoi, separat, într-un bol, amestecă ușor maioneza, zeama de lămâie, țelina și condimentele. Adaugă bucățile de homar și amestecă încet, astfel încât să nu zdrobești carnea. Apoi unge interiorul chiflelor cu unt topit pe ambele părți. Încinge o tigaie și prăjește chiflele pe ambele părți până devin aurii și ușor crocante. La urmă, se pune o frunză subțire de salată verde în chiflă și se umple cu o cantitate generoasă din amestecul cu homar făcut mai devreme.

Cât de sănătoasă este mâncarea fast-food vegană față de cea cu carne. Un studiu dezvăluie detalii importante

Arepa, regina sanvilurilor sud-americane

Un alt sandviș legendar, dar de data aceasta în zona sud-americană, cu o explozie de gusturi exotice, este Arepa Reina Pepiada. În traducere liberă din spaniolă, înseamnă „Arepa Regina apetisantă”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este un sandviș din Venezuela și constă într-o salată cremoasă de pui și avocado, băgată într-o lipie crocantă de porumb. Este extrem de savuroasă și sățioasă, fiind servită de obicei la micul dejun. Acest preparat culinar are o tradiție de peste șapte decenii. A fost inventat de frații Alvarez în Caracas, capitala Venezuelei. Sandvișul a fost creat în onoarea unei femei extrem de frumoase. Se numea Susana Duijm, era realizatoare TV, actriță și model. A câștigat titlul de Miss Venezuela și, totodată, a fost prima femeie din America Latină care avea să câștige titlul de Miss World. Practic, „Reina” înseamnă regină, iar „Pepiada” era un cuvânt din popor folosit pentru a descrie o femeie voluptuoasă, cu forme apetisante. Așa era și sandvișul fraților Alvarez, plin până la refuz și delicios.

Iată cum se prepară. În primul rând facem „arepa”, adică acele lipii din porumb. Avem nevoie de două căni de făină de porumb, două căni și jumătate de apă călduță, o linguriță de sare și o lingură de ulei vegetal. Aluatul se împarte în patru părți egale. Ia o bucată și ruleaz-o în mână, formând o bilă, apoi aplatizeaz-o ușor, dându-i forma unei chiftele mai groase, de aproximativ 1,5 cm grosime. Marginea trebuie netezită ușor, ca să nu crape.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pregătim apoi umplutura. Într-un bol, zdrobește miezul de avocado cu o furculiță până devine o pastă. Adaugă maioneza, zeama de lămâie, ceapa tocată, usturoiul, sarea și piperul. Amestecă totul foarte bine. În timp ce facem toate aceste operațiuni, lăsăm pieptul de pui la fiert. După ce a fiert bine, îl mărunțim și îl adăugăm în amestecul cu avocado. Ne apucăm de pregătit lipiile. Adică luăm aluatul format în foi de lipie și le punem la prăjit câte 6-7 minute pe fiecare parte, până când prind o crustă aurie și crocantă. Taie fiecare „arepa” pe jumătate, dar nu complet, ca și cum ai deschide o scoică. Umple interiorul generos cu salata de pui și avocado. O poți servi direct așa sau, pentru un plus de savoare, o poți completa cu puțină brânză rasă sărată pe deasupra.

O savoare culinară veche de peste două milenii

Totuși, niciun sandviș de pe lumea aceasta nu se poate compara ca savoare și vechime, nemaivorbind de ștaif, cu „panino con la porchetta” sau, pe scurt, sandvișul cu carne de porc făcut italienește. Este un preparat culinar despre care se spune că își are originile în perioada Imperiului Roman, atunci când oamenii de rând prezenți la diferite manifestări publice (mai ales la faimoasele jocuri) aveau nevoie de o masă rapidă și, totodată, consistentă. De atunci și până astăzi, „panino con la porchetta” a evoluat constant și a devenit una dintre cele mai legendare mâncăruri stradale din lume.

„Am mâncat sandvișuri uriașe cu creveți la aceeași masă cu KGB-ul” . Jens Stoltenberg a dezvăluit cum a încercat să recruteze un agent sovietic

Propriu-zis, este un sandviș alcătuit din felii subțiri de carne de porc aromată, gătită lent și umplută cu ierburi (porchetta), servite într-o pâine rustică și crocantă. Originar din centrul Italiei, acest sandviș tradițional nu are nevoie de sosuri sau alte adaosuri, deoarece gustul cărnii suculente și al șoriciului crocant este suficient de intens și savuros. Documentele istorice sugerează că acest sandviș a fost gustat inclusiv de împărații romani. Totul a pornit de la o pasiune a infamului împărat roman Nero, care iubea să servească un porc întreg, condimentat puternic și gătit lent. Carnea acestuia era îndesată într-o chiflă făcută pe vatră. Nu se știe dacă poveștile sunt reale, dar ceea ce este cert este că acest preparat este profund legat de regiunile Lazio și Umbria. Orașul Ariccia, situat la sud de Roma, este renumit în întreaga lume pentru „Porchetta di Ariccia”, preparat protejat oficial de Ministerul Agriculturii din Italia ca produs tradițional agroalimentar.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În mod tradițional, pentru panino con la porchetta, carnea era dezosată, condimentată din abundență cu usturoi, rozmarin și semințe de fenicul, rulată și apoi gătită lent pe foc de lemne, până când șoriciul devenea auriu și extrem de crocant. Iată cum poți să o prepari acasă. Pentru friptura de porc necesară umplerii sandvișului ai nevoie de burtă de porc cu șorici, usturoi, rozmarin proaspăt tocat mărunt, semințe de fenicul zdrobite, sare de mare, piper și ulei de măsline.

Într-un bol, amestecă usturoiul, rozmarinul, semințele de fenicul, sarea și piperul negru cu puțin ulei de măsline, până obții o pastă aromată. Apoi ungem burta de porc cu acest amestec și crestăm carnea. Rulăm apoi carnea de porc sub forma unui cilindru, o legăm și o dăm la cuptor până când carnea devine suculentă și șoriciul crocant. Lăsăm 15 minute carnea să se odihnească, apoi o feliem. Umplem pâinea, cel mai indicat o ciabatta, cu această carne savuroasă de porc.

Istoricul Daniel Citirigă a făcut, la reinaugurarea Sinagogii din Constanța, o remarcă privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din municipiu după incidentul cu drona rusească prăbușită la Galați.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, Daniel Citirigă a descris momentul drept unul simbolic pentru comunitatea locală.

„La inaugurarea Sinagogii din Constanța, Muftiul Iusuf Murat, întâmpinându-l pe prim-rabinul Rafael Shaffer, acesta din urmă spunându-i reprezentantului Cultului Musulman în România cä speră să se revadă la reinaugurarea geamiei. La câteva ore, de la Cotroceni venea anunțul cǎ se închide Consulatul Rusiei de la Constanța. Aș zice ca au venit la Constanța cei care lipseau, și pleacă cei care erau în plus. Un moment istoric pentru oraș”, a scris istoricul pe pagina sa de socializare.

Amintim că România l-a declarat persona non grata pe consulul Federației Ruse la Constanța, Andrei Kosilin, ca urmare a incidentului petrecut noaptea trecută, 29 mai 2026, la Galați, unde o dronă de tip Gheran 2, lansată de armata Moscovei, a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Consulatul Federației Ruse din Constanța va fi închis, ca urmare a faptului că „întreaga responsabilitate pentru incident aparține Rusiei”, a anunțat, mîn aceeași zi, președintele Nicușor Dan, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, după convocarea unei ședințe de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Reinaugurarea Sinagogii Mari din Constanța, un moment istoric

După mai bine de 20 de ani în care a rămas închisă, Sinagoga Mare din Constanța și-a redeschis oficial porțile, vineri, 29 mai, în cadrul unui eveniment solemn ce a marcat un moment special pentru viața culturală și spirituală a orașului.

„În urmă cu doar câțiva ani, această bijuterie arhitecturală se afla într-o stare avansată de degradare. Astăzi, monumentul revine în circuitul cultural și spiritual al orașului, fiind redat comunității și patrimoniului constănțean. Mă bucur să văd că, pas cu pas, clădirile emblematice ale Constanței își recapătă frumusețea și importanța de odinioară. După Cazinoul din Constanța, care a marcat recent un an de la redeschidere, și Sinagoga Mare își redeschide porțile, contribuind la renașterea Zonei Peninsulare și la consolidarea identității multiculturale a orașului nostru.Sinagoga Mare din Constanța redevine astfel un simbol al respectului pentru istorie, al diversității culturale și al continuității valorilor care definesc acest oraș”, a declarat primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac.

Cum arată Templul Israelit din Constanța după ce a renăscut din ruine. Când este programată inaugurarea Sinagogii Mari

Sinagoga Mare din Constanța are o istorie fascinantă

Amintim că templul israelit de rit așkenaz, ridicat în 1911, și aflat pe strada C.A.Rosetti din Constanța, este de-o vârstă cu Cazinoul din Constanța. Este unul dintre cele mai frumoase temple din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii. „Din cauza unei spărturi în acoperiș, care a fost neglijată și din cauza căreia tot acoperișul s-a prăbușit la un moment dat, s-a ajuns aici” a mai afirmat Ionescu.  

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este singura sinagogă rămasă din Constanța. Cea de-a doua sinagogă, de rit sefard, construită la finele anilor 1860, era situată tot în zona istorică peninsulară. A fost demolată în anul 1980 pentru că se prăbușea, afectată de cutremurul din ’77, iar locul ei este acum teren viran transformat în parcare. 

Templul Israelit așkenaz a cărui ruină era încă în picioare și care urma să fie reconstruit avea 13 metri înălțime, a fost ridicat în stil maur și este structurat pe trei registre orizontale. Acoperișul este căzut, vitraliile sunt sparte, iar pereții sunt distruși si totul este invadat de vegetație.

În timpul războiului, aici a fost depozit militar german de armament. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereți, bolți și arce. După finalizarea acestor lucrări, vor fi făcute demersuri pentru a include clădirea cu o arhitectură deosebită, pe Lista Monumentelor Istorice, ceea ce va face din sinagogă un punct de atracție pentru turiști.