Actualitate
EXCLUSIV. Recomandările specialiștilor în tratamentele pentru pomii fructiferi. Ce lucrări trebuie să întrepindă în livadă fermierii iscusiți
Până în luna aprilie 2020, inclusiv, pomicultorii iscusiți trebuie să întreprindă o serie de lucrări specializate în livezi, dar și tratamente fitosanitare.
Printre măsurile recomandate de cercetătorii SCDP Iași se regăsesc verificarea plantaţiilor şi a stării de vegetaţie a mugurilor floriferi, tăierile de întreţinere şi de fructificare, tocarea ramurilor rezultate la tăieri, respectiv menţinerea terenului curat de buruieni pe intervalele dintre rânduri (o discuire sau o cultivare).
Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.ro de specialiștii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iași, în plus, pe lângă cele de mai sus, trebuie efectuată lucrarea solului pe rândul de pomi cu un disc lateral cu palpator.
Totodată, pomicultorii trebuie să aibă în vedere efectuarea a trei tratamente pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la umflarea mugurilor, în faza de buton alb (cireș)/roz (măr), la fenofaza de scuturare a petalelor și în faza de fruct legat (diametru 10 mm).
„Pe lângă tăierile de rodire și de fructificare aplicate în perioada de repaus a pomilor, starea fitosanitară a pomilor este foarte importantă la începutul pornirii în vegetație a acestora. Tratamentele fitosanitare au un rol extrem de important, cu o mare influență asupra producției. În contextul unei ierni blânde, cum a fost iarna aceasta, agenții patogeni și dăunătorii din pomicultură ridică o mare problemă tuturor celor care au fie câțiva pomi în grădină, fie cei care au livezi întinse”, au declarat cei de la SCDP Iași pentru Gândul.ro.
Mai mult, cercetătorii susțin că momentul optim pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare este extrem de important, la fel și produsele utilizate pentru a preveni și combate anumiți agenți patogeni și dăunători.
„În vederea aplicării tratamentelor trebuie să ținem cont, în primul rând, de normele de protecție și securitate atunci când utilizăm pesticide. Pentru o pornire bună în vegetație a pomilor, avem în vedere distrugerea rezervelor de agenți patogeni și dăunători din anul precedent, o importanță deosebită fiind acordată tratamentelor de iarnă, urmate de tratamentele fitosanitare aplicate în perioada de vegetație a pomilor”, au precizat pentru Gândul.ro cercetătorii ieșeni.
Ei spun că tratamentele fitosanitare se aplică în funcție de fenofaza în care se află pomii, de condițiile climatice și de biologia dăunătorilor. Acești factori, spun cercetătorii în pomicultură, influențează dezvoltarea agenților patogeni și apariția dăunătorilor.
De asemenea, în combaterea agenților de dăunare din culturile pomicole, o importanță deosebită o are evaluarea stării fitosanitare a culturilor.
„În aplicarea tratamentelor trebuie să se țină cont de sensibilitatea speciilor și a soiurilor la anumite boli și dăunători. De acest lucru depinde numărul de tratamente aplicate unei culturi. Trebuie avut în vedere, atunci când aplicăm diferite produse de protecție a plantelor, că aceste pesticide să fie nefitotoxice, să fie cunoscută sensibilitatea unor soiuri față de unele substanțe în momentele fenologice și să nu aibă efecte negative asupra faunei utile. O importanță deosebită trebuie acordată alternării produselor de contact cu cele sistemice, pentru a nu crea fenomenul de rezistență a bolilor și dăunătorilor”, scriu cei de la SCDP Iași.
Ce și cum în tratamentele pomilor
Speciile semințoase (măr, păr, gutui etc.) sunt atacate de un număr însemnat de boli și dăunători, ceea ce determină ca în perioada de repaus a pomilor fructiferi, stropirea să se efectueze pentru combaterea agenților patogeni ce rezistă peste iarnă, susțin oficialii SCDP Iași. Vorbim în acest caz de focul bacterian al rozaceelor, de rapănul merilor, de făinarea merilor, rapănul părului, pătarea albă a frunzelor de păr și altele.
În ceea ce privește dăunătorii, în perioada de repaus a pomilor se efectuează tratamente împotriva păduchelui din San Jose, păduchelui lânos, viermelui merelor, puricelui melifer al părului, moliilor miniere, acarieni etc.
În cazul speciilor sâmburoase (cais, vișin, cireș, prun), stropirea din perioada de repaus a pomilor se efectuează pentru combaterea bolilor. De această dată este vorba despre monilioză, antracnoza frunzelor de cireș, ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși, făinarea piersicului, bășicarea frunzelor de piersic, rugina frunzelor de prun, pătarea roșie a frunzelor de prun, etc.
Conform precizărilor specialiștilor, dăunătorii ce pot provoca daune însemnate pomilor sâmburoși sunt molia vărgată a piersicului, păduchele ţestos al prunului, viermele prunelor, viespea seminţelor de prun, musca cireşelor, omida păroasă a dudului, păduchele negru al cireșului și alții.
„Prin aplicarea tratamentelor fitosanitare la avertizare, putem limita atacul agenților patogeni și a dăunătorilor, astfel evităm să avem pagube însemnate în livada sau grădina noastră”, se precizează în informarea trimisă la redacție.
Un prim tratament se realizează după tăieri la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie (în funcție de an). În cazul lui 2020, care a debutat cu temperaturi mai mari decât media pentru această perioadă, SCDP Iași recomandă efectuarea unui tratament la umflarea mugurilor cu un produs pe bază de acetamiprid (pachetul Mospilan 20 SG + TOIL), împreună cu un produs pe baza de cupru respectiv Bouille Bordelaise WDG, acest tratament fiind destinat combaterii dăunătorilor care au iernat pe scoarța pomilor sau in crăpături ale scoarței, cum ar fi Păduchele din San Jose, păianjenul roșu (Panonychus ulmi), afide (Aphis spp.).
Al doilea tratament se efectuează la fenofaza de buton alb, respectiv buton roz cu produse pe bază de sulf, pentru a limita atacul produs de făinare (Podosphaera leucotricha), completat de un produs pentru rapan (Venturia inaequalis) pe bază de captan 80%, ditianon, mancozeb, fluopiram, tebuconazol.
De asemenea, trebuie precizat că, în această fenofază, este nevoie și de un insecticid pentru a limita atacul dăunătorilor care se hrănesc cu organele florale, cum ar fi păduchele păros (Epicomtetis hirta), Anthonomus pomorum- gărgărița florilor de măr.
Atunci când perioada de înflorit se prelungește extrem de mult, poate fi efectuat un tratament doar cu un fungicid de contact, cum este și Dithane M45, pentru a limita atacul de Venturia inaequalis, acest agent patogen fiind unul dintre cei mai păgubitori la măr.
Al treilea tratament îl putem efectua la fenofaza de scuturare a petalelor, cu un fungicid pe bază de fluopiram, captan, tiofanat metil, insotit de un insecticid pe bază de tiacloprid, deltametrin, acetamiprid, lambda-cihalotrin etc.
Următorul tratament poate fi efectuat la dimensiunea fructelor de 10 mm (aproximativ cât o alună) cu produse ce conțin substanțele active enumerate la tratamentele precedente, dar trebuie acordată atenție alternării, atât în ceea ce privește substanțele active, cât și grupele chimice din care acestea fac parte.
„Acestea sunt primele tratamente care trebuie aplicate cu precădere la pomii fructiferi în prima perioadă de vegetație a acestora. Este foarte important să aplicăm tratamente în această perioadă, deoarece debutul agenților patogeni și a dăunătorilor este cu precădere în primăvară, întâlnind aceștia toate condițiile de dezvoltare potrivite lor”, sfătuiește departamentul specializat al SCDP Iași.
Specialiștii ieșeni recomandă ca la efectuarea tratamentelor fitosanitare, să se respecte cu stricteţe normele de lucru cu produsele de protecţie a plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecţie a albinelor şi animalelor respectiv Ordinul Comun nr.45/1991 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, 68/05.02.1992 al Ministerului Mediului, 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administraţie Locală şi 127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.
Pomii fructiferi, atacați de îngheț
Conform unei informări primite de la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, prin rețeaua de stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași-Fălticeni și SCDP Voinești, a analizat efectul valului de temperaturi-înghețuri târzii din zilele de 16-17 martie și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ negative care vor influența în mod sigur negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.
„În urma analizei efectuate de către specialiștii ICDP Pitești și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, datorită primului val de înghețuri târzii din această primăvară”, se precizează într-un document transmis la redacție. „Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10-14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3 grade Celsius peste normală), februarie (3-4 grade Celsius mai cald decât media multianuală) și în prima jumătatea a lunii martie”.
Ca o regulă generală, mai spus cercetătorii ASAS, pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate, cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte.
De asemenea, la nivelul fiecărei specii, mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom, au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial.
Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp




