Până în luna aprilie 2020, inclusiv, pomicultorii iscusiți trebuie să întreprindă o serie de lucrări specializate în livezi, dar și tratamente fitosanitare.

Printre măsurile recomandate de cercetătorii SCDP Iași se regăsesc verificarea plantaţiilor şi a stării de vegetaţie a mugurilor floriferi, tăierile de întreţinere şi de fructificare, tocarea ramurilor rezultate la tăieri, respectiv menţinerea terenului curat de buruieni pe intervalele dintre rânduri (o discuire sau o cultivare).

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.ro de specialiștii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iași, în plus, pe lângă cele de mai sus, trebuie efectuată lucrarea solului pe rândul de pomi cu un disc lateral cu palpator.

Totodată, pomicultorii trebuie să aibă în vedere efectuarea a trei tratamente pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la umflarea mugurilor, în faza de buton alb (cireș)/roz (măr), la fenofaza de scuturare a petalelor și în faza de fruct legat (diametru 10 mm).

„Pe lângă tăierile de rodire și de fructificare aplicate în perioada de repaus a pomilor, starea fitosanitară a pomilor este foarte importantă la începutul pornirii în vegetație a acestora. Tratamentele fitosanitare au un rol extrem de important, cu o mare influență asupra producției. În contextul unei ierni blânde, cum a fost iarna aceasta, agenții patogeni și dăunătorii din pomicultură ridică o mare problemă tuturor celor care au fie câțiva pomi în grădină, fie cei care au livezi întinse”, au declarat cei de la SCDP Iași pentru Gândul.ro.

Mai mult, cercetătorii susțin că momentul optim pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare este extrem de important, la fel și produsele utilizate pentru a preveni și combate anumiți agenți patogeni și dăunători.

„În vederea aplicării tratamentelor trebuie să ținem cont, în primul rând, de normele de protecție și securitate atunci când utilizăm pesticide. Pentru o pornire bună în vegetație a pomilor, avem în vedere distrugerea rezervelor de agenți patogeni și dăunători din anul precedent, o importanță deosebită fiind acordată tratamentelor de iarnă, urmate de tratamentele fitosanitare aplicate în perioada de vegetație a pomilor”, au precizat pentru Gândul.ro cercetătorii ieșeni.

Ei spun că tratamentele fitosanitare se aplică în funcție de fenofaza în care se află pomii, de condițiile climatice și de biologia dăunătorilor. Acești factori, spun cercetătorii în pomicultură, influențează dezvoltarea agenților patogeni și apariția dăunătorilor.

De asemenea, în combaterea agenților de dăunare din culturile pomicole, o importanță deosebită o are evaluarea stării fitosanitare a culturilor.

„În aplicarea tratamentelor trebuie să se țină cont de sensibilitatea speciilor și a soiurilor la anumite boli și dăunători. De acest lucru depinde numărul de tratamente aplicate unei culturi. Trebuie avut în vedere, atunci când aplicăm diferite produse de protecție a plantelor, că aceste pesticide să fie nefitotoxice, să fie cunoscută sensibilitatea unor soiuri față de unele substanțe în momentele fenologice și să nu aibă efecte negative asupra faunei utile. O importanță deosebită trebuie acordată alternării produselor de contact cu cele sistemice, pentru a nu crea fenomenul de rezistență a bolilor și dăunătorilor”, scriu cei de la SCDP Iași.

Ce și cum în tratamentele pomilor

Speciile semințoase (măr, păr, gutui etc.) sunt atacate de un număr însemnat de boli și dăunători, ceea ce determină ca în perioada de repaus a pomilor fructiferi, stropirea să se efectueze pentru combaterea agenților patogeni ce rezistă peste iarnă, susțin oficialii SCDP Iași. Vorbim în acest caz de focul bacterian al rozaceelor, de rapănul merilor, de făinarea merilor, rapănul părului, pătarea albă a frunzelor de păr și altele.

În ceea ce privește dăunătorii, în perioada de repaus a pomilor se efectuează tratamente împotriva păduchelui din San Jose, păduchelui lânos, viermelui merelor, puricelui melifer al părului, moliilor miniere, acarieni etc.

În cazul speciilor sâmburoase (cais, vișin, cireș, prun), stropirea din perioada de repaus a pomilor se efectuează pentru combaterea bolilor. De această dată este vorba despre monilioză, antracnoza frunzelor de cireș, ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși, făinarea piersicului, bășicarea frunzelor de piersic, rugina frunzelor de prun, pătarea roșie a frunzelor de prun, etc.

Conform precizărilor specialiștilor, dăunătorii ce pot provoca daune însemnate pomilor sâmburoși sunt molia vărgată a piersicului, păduchele ţestos al prunului, viermele prunelor, viespea seminţelor de prun, musca cireşelor, omida păroasă a dudului, păduchele negru al cireșului și alții.

„Prin aplicarea tratamentelor fitosanitare la avertizare, putem limita atacul agenților patogeni și a dăunătorilor, astfel evităm să avem pagube însemnate în livada sau grădina noastră”, se precizează în informarea trimisă la redacție.

Un prim tratament se realizează după tăieri la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie (în funcție de an). În cazul lui 2020, care a debutat cu temperaturi mai mari decât media pentru această perioadă, SCDP Iași recomandă efectuarea unui tratament la umflarea mugurilor cu un produs pe bază de acetamiprid (pachetul Mospilan 20 SG + TOIL), împreună cu un produs pe baza de cupru respectiv Bouille Bordelaise WDG, acest tratament fiind destinat combaterii dăunătorilor care au iernat pe scoarța pomilor sau in crăpături ale scoarței, cum ar fi Păduchele din San Jose, păianjenul roșu (Panonychus ulmi), afide (Aphis spp.).

Al doilea tratament se efectuează la fenofaza de buton alb, respectiv buton roz cu produse pe bază de sulf, pentru a limita atacul produs de făinare (Podosphaera leucotricha), completat de un produs pentru rapan (Venturia inaequalis) pe bază de captan 80%, ditianon, mancozeb, fluopiram, tebuconazol.

De asemenea, trebuie precizat că, în această fenofază, este nevoie și de un insecticid pentru a limita atacul dăunătorilor care se hrănesc cu organele florale, cum ar fi păduchele păros (Epicomtetis hirta), Anthonomus pomorum- gărgărița florilor de măr.

Atunci când perioada de înflorit se prelungește extrem de mult, poate fi efectuat un tratament doar cu un fungicid de contact, cum este și Dithane M45, pentru a limita atacul de Venturia inaequalis, acest agent patogen fiind unul dintre cei mai păgubitori la măr.

Al treilea tratament îl putem efectua la fenofaza de scuturare a petalelor, cu un fungicid pe bază de fluopiram, captan, tiofanat metil, insotit de un insecticid pe bază de tiacloprid, deltametrin, acetamiprid, lambda-cihalotrin etc.

Următorul tratament poate fi efectuat la dimensiunea fructelor de 10 mm (aproximativ cât o alună) cu produse ce conțin substanțele active enumerate la tratamentele precedente, dar trebuie acordată atenție alternării, atât în ceea ce privește substanțele active, cât și grupele chimice din care acestea fac parte.

„Acestea sunt primele tratamente care trebuie aplicate cu precădere la pomii fructiferi în prima perioadă de vegetație a acestora. Este foarte important să aplicăm tratamente în această perioadă, deoarece debutul agenților patogeni și a dăunătorilor este cu precădere în primăvară, întâlnind aceștia toate condițiile de dezvoltare potrivite lor”, sfătuiește departamentul specializat al SCDP Iași.

Specialiștii ieșeni recomandă ca la efectuarea tratamentelor fitosanitare, să se respecte cu stricteţe normele de lucru cu produsele de protecţie a plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecţie a albinelor şi animalelor respectiv Ordinul Comun nr.45/1991 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, 68/05.02.1992 al Ministerului Mediului, 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administraţie Locală şi 127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Pomii fructiferi, atacați de îngheț

Conform unei informări primite de la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, prin rețeaua de stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași-Fălticeni și SCDP Voinești, a analizat efectul valului de temperaturi-înghețuri târzii din zilele de 16-17 martie și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ negative care vor influența în mod sigur negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.

„În urma analizei efectuate de către specialiștii ICDP Pitești și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, datorită primului val de înghețuri târzii din această primăvară”, se precizează într-un document transmis la redacție. „Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10-14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3 grade Celsius peste normală), februarie (3-4 grade Celsius mai cald decât media multianuală) și în prima jumătatea a lunii martie”.

Ca o regulă generală, mai spus cercetătorii ASAS, pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate, cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte.

De asemenea, la nivelul fiecărei specii, mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom, au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ