Actualitate
CORONAVIRUS. Comandantul Institutului Cantacuzino: Avem capacitatea de a procesa 250 de probe pe zi/ Când ar putea reveni Institutul pe piața vaccinurilor
Institutul Cantacuzino participă la diagnosticarea COVID-19, la solicitarea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență adresată Ministerului Apărării Naționale, au anunțat oficialii Institutului în data de 16 martie. În acest context, colonelul Florin Oancea, comandantul Institutului Cantacuzino, a declarat într-un interviu realizat de către redacția emisiunilor de televiziune „Pro Patria” că instituția pe care o conduce are capacitatea de a procesa în jur de 250 de probe pe zi.
Lt.col. Mădălina Ilinca: În contextul apariției și răspândirii noului coronavirus, specialiștii Institutului Cantacuzino sunt la datorie. În studioul Propatria îl avem invitat pe domnul colonel Florin Oancea, comandantul Institutului Cantacuzino. Bună dimineața și vă mulțumim că ați răspuns invitației noastre! Domnule colonel, aș vrea, pentru început, să-mi spuneți care este, în acest moment, starea de operativitate a Institutului Cantacuzino?
Col. Florin Oancea: Dacă înțelegem prin starea de operativitate a Institutului Cantacuzino în relația cu pandemia de COVID-19, marea problemă a omenirii, în acest moment, putem spune că Cantacuzino este pregătit, sută la sută. Starea de operativitate este de sută la sută pentru testarea în masă a persoanelor suspecte de infecție cu SARS-COV2, așa cum se numește virusul. De-asta trebuie să înțelegem diferența dintre boala care este COVID-19 și virusul SARS-COV2, care a împânzit întreaga lume. Deci, Cantacuzino poate să sprijine autoritățile locale, atât Ministerul Sănătății cât și direcțiile de sănătate publică în diagnosticarea infecției cu SARS-COV2.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Cam cât le ia specialiștilor de la Cantacuzino să facă aceste teste? Să facă aceste testări?
Col. Florin Oancea: Capacitatea Institutului Cantacuzino este de a procesa în jur de 250 de probe pe zi. Au fost și zile când, poate s-a lucrat 24 din 24 și am ajuns, poate, spre 350 de probe pe zi. Însă, pentru a nu risca contaminarea personalului, pentru a nu risca rezultatul unui test, Cantacuzino poate, în momentul ăsta, 250 de probe pe zi.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Ați spus un lucru foarte important, pentru a nu risca contaminarea personalului. Cum îi protejați pe oameni?
Col. Florin Oancea: În primul rând, există proceduri de preluare a probelor, de prelucrare a acestora. Testarea nu e un lucru foarte simplu. Și eu a trebuit să înțeleg. Am ajuns comandant, am încercat să înțeleg fenomenul. Nu este simplu dar ne-am bazat pe experiența oamenilor din Cantacuzino. Să nu uităm că acest institut este un institut de referință pentru gripă. Unde, și acolo, mânuirea probelor și testarea pentru infecțiile cu virus gripal presupun, în mare, aceleași condiții de prelucrare a probelor.
Lt.col. Mădălina Ilinca: În ultimele zile am auzit termeni de specialitate care definesc nivelul de clasificare pentru spitalele militare. Ministerul Apărării, să nu uităm, a primit misiunea de a instala un spital ROL2, la Ana Aslan. Ca fost medic-șef al Armatei României, ne puteți explica deosebirile între aceste niveluri de clasificare pentru spitalele militare, ROL1, 2, 3 și 4?
Col. Florin Oancea: Trebuie să înțelegem că aceste clasificări, aceste capabilități, reprezintă cam ce poate să facă o formațiune medicală. Nu există un design, nu există un model. Este ceea ce poate să facă acea capabilitate. Dacă la nivel de ROL1, aflat în sprijinul unor unități de nivel batalion, putem să facem doar triajul și menținerea funcțiilor vitale, evacuare către formațiunile medicale de nivel 2 sau 3, cum am spus, la nivel de ROL2 apare deja controlul primar al traumei. Acela înseamnă că este o facilitate medicală cu posibilități de intervenții chirurgicale, dar nu intervenții de tratament, cât mai degrabă de salvare a vieții, a membrelor, a funcțiilor anumitor organe. Și mergem mai departe, către formațiuni medicale de ROL3 și ROL4, care asigură, în mare parte, chiar un tratament definitiv al pacienților. Trebuie să ne gândim, vorbim pacient abia către ROL-ul 2 sau 3. Până atunci, la ROL-ul 1 avem răniți. Aceea este o formațiune medicală unde avem răniți, acolo ajung răniții, și abia pacienții vin spre ROL2, ROL3. Devin, spre exemplu ROL-ul 3 este de fapt un spital, așa cum îl știm în viața de zi cu zi.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Un spital normal.
Col. Florin Oancea: Toate sunt spitale normale, doar că dislocate, devin formațiuni medicale de tratament. Asta e denumirea lor, formațiuni medicale de tratament.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Institutul Cantacuzino a primit invitația, de la Organizația Mondială a Sănătății, pentru participarea cu Laboratorul Național de Referință pentru Gripă, la procedurile de testare pe COVID-19. Ce înseamnă acest lucru pentru institut? Ce înseamnă acest lucru pentru România?
Col. Florin Oancea: Trebuie să plecăm de la un lucru, nu știu dacă-l cunoaște foarte multă lume, dar Institutul Cantacuzino, prin laboratorul pe care-l are și fiind un institut de referință pentru gripă, într-adevăr, în relația cu Organizația Mondială a Sănătății are acest titlu de Laborator de Referință pentru Gripă. Plecând de la acest Laborator de Referință, în momentul acesta, Cantacuzino se află în proces de dezvoltare, organizare și acreditare a unui nivel, un alt laborator care asigură biosecuritate de nivel 3, cavre să ne permită și izolarea, secvențierea acestui coronavirus. Iar dacă nu reușim în timpul acestei pandemii, să reușim în timpul viitor să cunoaștem ce ne-a lovit. Asta ne propunem acum. Avem specialiștii, bine, ar trebui să parcurgă o etapă de pregătire. Virusul, coronavirusul în sine nu este foarte agresiv, este poate un virus de nivel 2 care necesită o biosecuritate de nivel 2 dar, acest SARS-COV2, prin infecțiozitatea lui, prin rata mare de transmitere a fost, și vedem acum, și prin patogenitatea lui, a fost clasificat ca un virus care necesită o biosecuritate de cel puțin nivel 3. Cantacuzino, în momentul ăsta, este 2+, suntem, ne-a prins pandemia fix în procesul de acreditare către un laborator de biosecuritate de nivel 3.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Ce înseamnă această biosecuritate de nivel 3, pe înțelesul tuturor?
Col. Florin Oancea: Înseamnă securitate atât a personalului care manipulează aceste tulpini de virus cât și securitatea populației. Adică, trebuie să înțelegem că, în acel biolaborator nu riscăm contaminarea propriului personal sau contaminarea populației din zona respectivă. Sunt niște circuite speciale, sunt niște proceduri speciale, niște standarde de operare, ceva de genul “de acolo nu iese nimic”. Către asta trebuie să, către asta tindem.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Domnule colonel, pentru că ne aflăm într-un context excepțional, cu o pandemie de asemenea anvergură, aș dori să discutăm despre opțiunile și orizontul de așteptare în ceea ce privește revenirea Institutului Cantacuzino pe piața vaccinurilor. Este și o așteptare a românilor dar și o cerință, cât se poate de obiectivă, având în vedere că producția de vaccinuri este un domeniu strategic pentru orice țară, nu numai pentru România.
Col. Florin Oancea: Toată lumea, când vorbește despre Institutul Cantacuzino vorbește despre vaccin. Deci Institutul Cantacuzino este asociat cu speranța de vaccinuri în România. Pentru a produce aceste vaccinuri trebuiesc respectate anumite reguli de siguranță, anumite reguli de bune practici medicale. În momentul ăsta, Cantacuzino are dezvoltată, într-adevăr, partea experimentală de producere a acestor vaccinuri. Dar, pentru a produce, pentru a ieși pe piață, trebuie să parcurgă aceste etape de verificare. Există o muncă de cercetare înainte să poți să ieși pe piață cu un anumit vaccin. Și când eram la Statul Major al Apărării aveam întrebarea “domne, de ce Armata României cumpără vaccinuri când are un institut, Cantacuzino, unde poate să producă vaccinuri?”. Nu este așa ușor. Dacă era atât de ușor de produs un vaccin aveam acum și pentru SARS-COV2. Dar, un vaccin, ca să fi sigur, trebuie să treci prin anumite etape. Poate mă salvează acum, dar nu știu peste doi ani ce se întâmplă. Toate aceste etape trebuie parcurse ca să nu riscăm, Doamne ferește, peste câțiva ani de zile, să spunem “nu a fost bun”. Că nu putem să revenim la starea inițială.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Revenind la noul coronavirus. Ce sfaturi aveți pentru populație, pentru cei care se uită acum la noi? Pentru a se proteja, ce ar trebui să facă, în primul și în primul rând?
Colonel Florin Oancea: Să stea acasă. Este primul lucru pe care-l spun tuturor. Domnu doctor, ce trebuie să fac eu? Sunt oameni care, într-adevăr, înțeleg nu înțeleg situația actuală și mă întreabă “ce trebuie să fac?”. Stați acasă! Nimeni nu ar trebui să-și părăsească domiciliul dacă nu au de ce să o facă. Dacă, părerea mea, dacă toată lumea ar sta în casă două săptămâni, poate lucrurile ar evolua mult spre bine. Sunt oameni care ies pe stradă doar că așa sunt obișnuiți. Ar trebui ca toată lumea să stea în casă, ne spălăm pe mâini așa cum apar peste tot, în toate protocoalele, ne dezinfectăm. Dar, primul și primul pas, să stăm acasă. Dacă nu avem o nevoie stringentă, o nevoie urgentă, nu văd un motiv să ieși din casă. Și trebuie să ne protejăm, nu neapărat pe noi ca indivizi, ci societatea. Să lăsăm la o parte egoismul și să ne gândim că unul din copiii noștri poate fi infectat de către un inconștient care vrea să se plimbe.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Pentru cei care totuși trebuie să iasă din casă, și aici mă refer la militari, medici, polițiști, jandarmi, care sunt măsurile?
Col. Florin Oancea: Nu există măsuri speciale, că ești medic, că ești militar, că ești angrenat în activitățile de sprijin în momentul ăsta. Regulile sunt foarte, foarte clare, sunt explicate peste tot. O mare problemă totuși, să o subliniem, dezechiparea. Acolo este mult mai important să fim atenți la dezechipare. Pentru că, în momentul când îmi pun combinezonul, mănușile, ochelarii, tot ce folosim, e mai simplu. Plecăm de la premiza că acel combinezon, toate materialele sunt luate steril. Dar în momentul când ne dezechipăm deja le considerăm contaminate. Și trebuie foarte, foarte mare atenție la dezechipare. Culmea, deci dacă până acum ne gândeam cum te echipezi așa lupți, ajungem acum cum te dezechipezi așa trăiești. Restul, cu spălat pe mâini, cu dezinfectanți, sunt reguli universal valabile.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Aș vrea să adresați un mesaj camarazilor d-voastră, atât medici, militari, dar și celor de la Institutul Cantacuzino?
Col. Florin Oancea: Îmi sunt poate la fel de dragi și unii și alții, deși la Cantacuzino sunt de o săptămână, dar am găsit un nucleu de oameni foarte devotați, oameni care vor să ajute această societate și, ce pot să spun, sunt alături de fiecare dintre ei, fie că sunt de la Institutul Cantacuzino, pe care i-am cunoscut acum, fie că sunt vechii mei colegi, toată lumea trebuie să înțeleagă, puțin câte puțin, facem mai mult și poate reușim să depășim această situație, cu pierderi cât mai puține.
Lt.col. Mădălina Ilinca: Noi vă mulțumim foarte mult și vă dorim succes în misiunea grea pe care o aveți.
Col. Florin Oancea: Nu știu dacă e atât de grea. Poate au fost altele mai grele, dar trebuie să fim pregătiți. În momentul ăsta, inamicul nostru se numește SARS-COV2 și, până la urmă, Armata trebuie să lupte, indiferent cu cine.
Actualitate
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.
Benjamin Owen FOTO: X
Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.
Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.
Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.
„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.
Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.
În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.
De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.
Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.
Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.
Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.
„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.
Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.
Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”
Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.
Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.
Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.
În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.
Actualitate
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de poliție. Tot pe 23 mai, în 1871, s-a născut Garabet Ibrăileanu, critic și teoretician literar român.
Bonnie și Clyde/FOTO: Wikipedia
1430: Ioana D’Arc este capturată de către burgunzi
Supranumită Fecioara din Orleans, Ioana d’Arc este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez.
Ioana d’Arc/FOTO: Wikipedia
A afirmat de nenumărate ori că auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. A condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
La 14 mai 1430, Ioana d’Arc se afla la Compiègne, unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Renaud de Chartres și cu Louis I de Bourbon. Împreună au mers la Soissons, însă locuitorii le-au refuzat intrarea. În timp ce ceilalți au decis să se retragă, Ioana s-a întors la Compiègne.
Pe 23 mai 1430, ea a respins de două ori atacurile burgunzilor, dar a fost în cele din urmă capturată după sosirea întăririlor engleze. A fost dusă la Margny, iar după capturare, Renaud de Chartres a acuzat-o că a ignorat sfaturile primite. Regele Carol al VII-lea nu a încercat să o salveze.
Pe 30 mai 1431, Ioana d’Arc a fost arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen, murind în timp ce striga numele lui Iisus Hristos.
1871: S-a născut criticul și teoreticianul literar Garabet Ibrăileanu
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Garabet Ibrăileanu/FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române
În 1891, se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa.
A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu. În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.
1929: Este lansată animația „Karnival Kid” în care Mickey Mouse rostește primele sale cuvinte
„Karnival Kid” („Copilul carnavalului”) este un scurtmetraj animat american din 1929 și al nouălea film din seria Mickey Mouse.
A fost regizat de Walt Disney și animat de Ub Iwerks, cu muzica realizată de Carl W. Stalling.
Prima replică rostită de Mickey este celebra „Hot dogs! Hot dogs!”, vocea fiind asigurată de Carl W. Stalling, și nu de Walt Disney. Expresia avea să inspire ulterior celebra replică asociată personajului, „Hot dog!”.
Scurtmetrajul a fost lansat pe 31 iulie 1929 de Celebrity Productions. După ce The Walt Disney Company și-a schimbat distribuitorul, filmul a fost relansat de Columbia Pictures. De la 1 ianuarie 2025, filmul a intrat în domeniul public.
1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie și Clyde au fost împușcați de polițiști
Bonnie Elizabeth Parker și Clyde „Champion” Barrow au fost doi infractori americani care au călătorit prin partea centrală a SUA alături de banda lor în timpul Marii Crize Economice, comițând între 1932 și 1934 o serie de infracțiuni precum jafuri bancare, răpiri și crime.
Bonnie și Clyde/FOTO: FBI
Avertismentul antropologului care a contactat un trib izolat din India: de ce izolarea nu îi mai garantează supraviețuirea
Bonnie s-a născut pe 1 octombrie 1910, iar Clyde pe 24 martie 1909.
FBI transmite că cei doi s-au cunoscut în Texas, în ianuarie 1930. Bonnie avea 19 ani și era căsătorită cu un criminal aflat în închisoare, iar Clyde avea 21 de ani și era necăsătorit.
La scurt timp, Clyde a fost arestat pentru furt și trimis la închisoare. A evadat cu ajutorul unui pistol introdus ilegal de Bonnie, dar a fost prins din nou și reîncarcerat.
Eliberat condiționat în februarie 1932, Clyde s-a întors la Bonnie și a reluat viața infracțională.
În anii următori li s-au alăturat tânărul infractor Raymond Hamilton, fratele lui Clyde, Buck Barrow și soția sa, Blanche Barrow.
Banda a devenit cunoscută în întreaga țară pentru jafurile îndrăznețe și confruntările armate cu poliția. În iulie 1933, Buck Barrow a fost rănit mortal într-un schimb de focuri cu poliția în Iowa, iar Blanche a fost capturată.
Bonnie și Clyde au continuat însă activitatea criminală, reușind de mai multe ori să scape de autorități.
La 13 aprilie 1934, un agent FBI obținut informații potrivit cărora cuplul se ascundea într-o zonă izolată din apropierea localității Sailes, în Louisiana. Autoritățile au aflat că cei doi petrecuseră noaptea de 21 mai 1934 la Black Lake, Louisiana, și urmau să revină în zonă două zile mai târziu.
Mașina în care se aflau Bonnie și Clyde/FOTO: Caters News
Înainte de răsăritul zilei de 23 mai 1934, polițiști din Louisiana și Texas s-au ascuns de-a lungul unei șosele din apropiere de Sailes.
Polițiștii au tras aproape 200 de gloanțe, care le-au fost fatale lui Bonnie și Clyde. Clyde a murit în urma primul val, dar Bonnie care se afla în maşina a fost auziţă ţipând în timp ce gloanţele se repezeau asupra ei.
Presa a condamnat felul de a acţiona al poliţiei, mai ales că tâlharii nu erau înarmaţi şi despre Bonnie nu se ştie cu exactitate dacă ar fi săvârşit vreo crimă. De atunci, poliţia este obligată să someze orice persoană înainte de a trage.
1971: Este inaugurat Hotelul Intercontinental din București
Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar”.
FOTO: Inquam photos/David Muntean
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut drept prim oaspete un cetățean american. În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
„Călăreții Apocalipsei”, cea mai de temut bandă de războinici din Europa. Se credea că-și vânduseră sufletul diavolului
1992: Magistratul italian anti-mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de clanul Corleonesi cu o bombă
Născut pe 18 mai 1939, în Palermo, Italia, Giovanni Falcone a fost un magistrat italian care și-a dedicat viața luptei împotriva crimei organizate.
Giovanni Falcone/FOTO: Wikipedia
ONU scrie că Falcone a dezvoltat o metodă inovatoare de investigație bazată pe principiul „urmărește banii”, aplicată în anchetele financiare care vizau bănci și instituții financiare din Italia și din străinătate.
Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi dintre anii 1986-1987, în urma căruia, din 474 de mafioți acuzați inițial, au fost condamnați 360 pentru crime grave, inclusiv 119 în absență.
Acest proces a reprezentat o lovitură majoră pentru Cosa Nostra, una dintre cele mai periculoase grupări criminale din istoria recentă. Ca reacție, liderul mafiot Salvatore Riina a ordonat asasinarea politicianului Salvatore Lima și a judecătorului Giovanni Falcone. Lima a fost ucis pe 12 martie 1992.
Asasinarea lui Falcone a fost organizată de mafiotul Giovanni Brusca, care a detonat de la distanță 400 de kilograme de explozibil amplasate sub autostrada A29, lângă localitatea Capaci, la 23 mai 1992. În atentat au murit Falcone, soția sa, Francesca Morvillo, și trei polițiști din escortă.
La doar 57 de zile după atentat, colegul său Paolo Borsellino a fost și el ucis într-un atac cu bombă. După cele două asasinate, autoritățile italiene au lansat o amplă ofensivă împotriva Mafiei.
Salvatore Riina a fost arestat în 1993 și condamnat pe viață, iar Giovanni Brusca a recunoscut că a detonat explozibilul. Zeci de mafioți au primit condamnări pe viață pentru implicarea în uciderea lui Falcone.
Anul trecut, în iunie, Brusca a fost eliberat, după 25 de ani de închisoare și patru ani de eliberare condiționată.
Pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, graţie unei legi promovate chiar de Falcone. Prin urmare, „după ce a executat şi cei patru ani de eliberare condiţionată, este acum un om liber”.
Actualitate
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern stabil.
Fostul ministru al Sănătății avertizează, într-o postare pe Facebook, că blocajul politic pune în pericol proiecte majore pentru România.
„Cred mult în oameni. În capacitatea noastră de a găsi resurse și de a repara ce pare ireconciliabil, stricat sau iremediabil. De aceea, aici şi acum am decis să transmit un mesaj prin care cer ceea ce pare imposibil de dat: o nouă investiție de încredere în România noastră, a tuturor, pro-occidentală, onestă şi demnă şi performantă”, a scris Rogobete.
Social-democratul subliniază că România are nevoie urgentă de un executiv funcțional:
„Avem nevoie de o țară cu un Guvern funcțional, cu putere de decizie şi curaj”.
Deputatul critică lipsa de responsabilitate a unor actori politici, în contextul în care proiecte de miliarde de euro depind de stabilitatea guvernamentală.
„Refuz să cred că, în momentul critic în care proiecte de miliarde pentru români atârnă de un fir de ață, nu avem maturitatea și responsabilitatea de a renunța la mituri și salvatori mesianici în favoarea unei construcții stabile și funcționale. Am intuiția care îmi spune că, indiferent de emoția de moment, la final, pierdem toți. Deja am început să pierdem. Un singur exemplu: proiecte și parteneriate strategice puse la grea încercare de orgoliile care alimentează lupta politică. Greșit! Dacă mandatele mele publice la ministerul Sănătății m-au învățat ceva este că numai atunci când livrezi ce ai promis poți să generezi încredere. Restul e publicitate sau marketing, cum vreți să-i spuneți. Atunci când ești într-o funcție de responsabilitate publică, orgoliul și confortul tău ajung pe ultimul loc, nu pe primul”, se mai arată în postare.
„Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”
Rogobete face un apel direct către toți politicienii care susțin direcția pro-occidentală a României.
„Am încredere în oameni şi îmi permit să fac un apel public către fiecare politician, om politic, decident, în parte care crede în construcţia României pro-occidentale. Înţeleg că este greu, înţeleg că tranşeele par atât de adânc săpate încât nu poţi ieşi din ele, dar orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”, a transmis social-democratul.
Fostul ministru avertizează cu pribire la alegerea între responsabilitate și calcule politice.
„Dacă politicienii vor găsi împreună drumul corect şi responsabil acum, românii ne vor aprecia. Dacă alegem calcule meschine, orgolii nesfârşite sau iluzii îndepărtate vom plăti, cu toţii”.
Amintim că România este într-o criză politică după ce PSD a votat alături de AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Partidele parlamentare nu au reușit până acum să contureze o nouă majoritate. PSD insistă pentru refacerea fostei coaliții, însă fără Ilie Bolojan ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR cer social-democraților să vină cu o propunere de prim-ministru.
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a...
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de...
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea...
Asigurare de Calatorie pentru Egipt si Africa de Nord – Riscuri Specifice de Cunoscut
Cand calatoresti in Egipt si in Africa de Nord, vei avea nevoie de o asigurare care acopera urgentele medicale, ingrijirea...
Desemnarea viitorului premier trebuie să ţină cont de problemele urgente ale României
Sper că aşa îşi pun problema desemnării viitorului premier preşedintele Nicușor Dan şi consilierii săi. Ce trebuie să rezolve viitorul...
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
Teheranul a reluat deja o parte din producția de drone pe parcursul armistițiului de șase săptămâni început la începutul lunii...
AUR a dat în judecată Guvernul pentru a modifica legea finanțării partidelor. Soluția Curții de Apel București
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a încercat să obțină în instanță anularea unor articole din normele de aplicare ale Legii...
-
Actualitateacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Actualitateacum 3 zile
SUA vor să reducă forțele militare puse la dispoziția NATO în caz de criză. Când ar urma să fie făcut anunțul oficial
-
Actualitateacum 3 zile
Antrenorul de box din București care a agresat sexual și fizic o cursantă minoră timp de peste doi ani a fost arestat preventiv
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump pentru Gaza, în impas: fonduri neplătite și progrese inexistente pe teren
-
Breakingacum 2 zileTrump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”
-
Actualitateacum 2 zile
Miniștrii de Externe ai NATO se reunesc în Suedia după anunțurile SUA legate de reducerea implicării în securitatea Europei
-
Actualitateacum o zi
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
-
Actualitateacum 2 zile
SUA vor tehnologia dronelor ucrainene. Washingtonul cere acces la sistemele AI și navigația fără GPS, dar Zelenski trasează o „linie roșie”