Actualitate
TEORIE ȘOCANTĂ. Economiștii propun SOLUȚIA pentru CRIZA GLOBALĂ: „Să ne prefacem că toate magazinele sunt GOALE!”
Dincolo de criza în care au intrat sistemele de sănătate din state puternice lovite de pandemia de SARS-COV2, ne așteaptă o criză, probabil, mai înspăimântătoare. Milioane de locuri de muncă sunt deja puse în pericol de pandemia care a întrerupt circuitele comerciale globale, iar statele se văd în situația de a se baza pe producția internă în cazul epuizării stocurilor de echipament medical de protecție. Și acesta este doar începutul. Dar ce vor să spună economiștii când ne sfătuiesc „să ne prefacem că toate magazinele sunt goale?”
Gene Callahan, profesor la Tandon School of Engineering din cadrul New York University și Joe Norman, cercetător la New England Complex Systems Institute publică un articol în revista theamericanconservative.com în care explică „fragilitatea” economiei globale, gata să se prăbușească în contextul pandemiei de coronavirus.
Astfel, cei doi pornesc de la exemplul situației din 21 aprilie 2011, când s-au prăbușit serviciile gigantului online Amazon, care acoperă estul Americii de Nord. Prăbușirea a dat jos site-urile unor clienți mari, precum Quora, Foursquare și Reddit. A durat peste o săptămână până când Amazon a reușit să readucă sistemul online, iar unele date despre clienți s-au pierdut permanent.
Singura companie al cărei site nu s-a prăbușit a fost Netflix, explică cei doi autori. Serviciul online Netflix s-a dovedit a fi „antifragil” folosind un software pe care l-a numit „Chaos Monkey”, care „dădea jos” aleator serverele Netflix. Prin prăbușirea continuă a propriilor servere, Netflix a învățat cum să mențină totuși alte porțiuni din rețeaua sa în funcțiune. Și la momentul în care Amazon s-a prăbușit, Netflix a reușit, în mod excepțional, să se mențină.
„Acest fenomen este discutat de Nassim Taleb în cartea sa „Antifragile”: un sistem care depinde de absența schimbării este fragil. Companiile care s-au concentrat pe menținerea tuturor serverelor lor și funcționarea lor tot timpul au ieșit complet offline când Amazon s-a prăbușit. Dar compania care s-a expus la o mulțime de mici accidente a reușit să facă față marelui accident. Acest lucru se datorează faptului că modificările minore, „nedorite”, stresează sistemul într-un mod care îl poate face mai puternic.
Ideea antifragilității nu se aplică numai rețelelor de calculatoare. De exemplu, încercând să elimine variațiile minore ale cursului, politica băncii centrale poate face ca această economie să fie extrem de vulnerabilă la o recesiune majoră. Rularea numai pe benzi de alergare sau trasee face ca articulațiile să fie extrem de vulnerabile atunci când, să zicem, atleții se împiedică într-o gaură din trotuar.
Ce legătură are aceasta cu politica comercială? Din mai multe motive, cum ar fi focarul recent de coronavirus, fluxurile de mărfuri sunt supuse unor șocuri neașteptate.
Atât un regim de comerț liber „nelimitat”, cât și opusul său, cel al autarhiei complete, sunt fragile în fața unor astfel de șocuri. O politică comercială plasată undeva la mijloc, între cele două abordări, axată pe crearea unei economii mai adaptate pentru a se adapta la schimbările rapide este mai sănătoasă și mai salutară decât una extremă. Mai mult, provocarea intenționată a unor șocuri economice o poate imuniza la șocuri majore.
Economistul englez David Ricardo a subliniat, în mod corect, la începutul secolului al XIX-lea că, chiar dacă, dintre doi potențiali parteneri comerciali care doresc să tranzacționeze o pereche de bunuri, unul dintre ei performează în producția amândurora există totuși câștiguri potențiale din comerț din specializarea pe un anumit tip de produs.
Să zicem că Suedia poate produce atât mașini, cât și pulovere din lână mai eficient decât Scoția, însă, chiar dacă Scoția este relativ mai puțin slabă la producția de pulovere are totuși are sens ca Scoția să producă doar pulovere din lână și să facă comerț cu Suedia pentru mașinile de care are nevoie.
Teoria are niște limite.
Așadar, ce se întâmplă în Scoția dacă suedezii preferă brusc puloverele de păr din iac (produse în Tibet) și nu mai sunt deloc interesate de puloverele scoțiene? Prețul acestor pulovere se prăbușește, iar Scoția rămâne specializată în realizarea unui produs care nu poate fi vândut decât în pierdere.
Sau ce se întâmplă dacă Scoția nu mai este capabilă, din orice motiv, să producă pulovere, iar suedezii au nevoie de pulovere pentru a se încălzi? Suedezii au fost, poate, odată capabili să-și creeze propriile pulovere, dar au renunțat ca să adune toate resursele pentru a face mașini și chiar au pierdut cunoștințele despre confecționarea puloverului. Acum, pentru a se încălzi, suedezii trebuie să construiască rapid infrastructura și forța de muncă necesară pentru a face pulovere și să recâștige cunoștințele despre cum să facă acest lucru, întrucât scoțienii nu au fost numai furnizorii lor de pulovere, ci și singurul furnizor global de pulovere.
Astfel, vedem că situația specializării extreme duce la prăbușirea economiei locale atunci când este confruntată cu un efect de ordinul doi al unei schimbări dramatice a prețurilor relative sau a condițiilor de aprovizionare.
Acest lucru poate părea foarte teoretic, dar economiile se prăbușesc din cauza supraspecializării, determinate de sfaturile instituțiilor financiere internaționale.
De exemplu, o serie de economii africane, convinse să-și bazeze întreaga economie pe un singur bun în care aveau un avantaj comparativ (de exemplu, aur, cacao, petrol sau bauxită), și-au văzut economiile prăbușite atunci când prețul acelei mărfuri a scăzut.
Situația specializării extreme în producție devine și mai gravă în contextul unor pandemii, războaie, schimbări climatice extreme și alte asemenea șocuri. Tocmai am asistat la consecințele situației în care întreaga lume se bazează pe China într-un procent atât de mare pentru livrările și fabricarea de echipamente medicale.
Toate acestea sugerează că politica comercială, la orice nivel, ar trebui să aibă, ca obiectiv principal, încurajarea diversității în activitatea economică a acelui nivel.
Pentru a fi rezistent economic, fie ca entitate socială, fie ca este o națiune, regiune, oraș sau o familie, este necesar un amestec divers de resurse interne și externe pe care le poți utiliza pentru susținerea unui mix de produse și competențe. Chiar și pentru o persoană, specializarea totală și autarhia completă sunt pariuri proaste.
Dacă singura ta abilitate este să repari Sony Walkmen, probabil că ai fost destul de ocupat în 2000, dar până azi probabil că nu mai ai de muncă.
Autarhia individuală completă nu merge niciodată până la 100%: dacă vizionați videoclipuri pe YouTube ale unor persoane presupuse „încredere” care supraviețuiesc în pustie, le veți găsi folosind topoare, radio, ferăstrău, panouri solare, oale și tigăi, cămăși, încălțăminte, corturi și multe alte bunuri produse de alții.
În literatura tehnică, o astfel de diversitate la scări multiple este denumită „varietate multiscală”.
Într-un sistem care afișează varietate pe mai multe niveluri, nici o scară unică nu ține cont de toată diversitatea de comportament din sistem. Importanța practică a acestui lucru este legată de faptul că șocurile în sine vin la diferite niveluri.
Unele șocuri pot fi limitate la un oraș sau o regiune, de exemplu evenimente meteorologice locale, în timp ce altele pot fi mult mai răspândite, cum ar fi pandemia de coronavirus cu care ne confruntăm în prezent.
Un sistem cu varietate pe mai multe niveluri este capabil să răspundă la șocurile la scara la care apar: dacă o regiune se confruntă cu o secetă în timp ce o regiune vecină este fertilă, suplimentarea agricolă poate fi asigurată din regiunea abundentă. La o scară mai mică, dacă un câmp de cartofi este infestat cu un dăunător, în timp ce vacile de pe pășune sunt cruțate, familia care deține ferma va putea totuși să se hrănească și să furnizeze produse pe piață.
Pentru o persoană sau o familie, punerea în aplicare a unei astfel de politici economice poate crea unele dificultăți, dar nu există bariere instituționale care să o împiedice să încerce.
Să presupunem că, într-o săptămână, spuneți pur și simplu: „Să ne prefacem că toate magazinele sunt goale și să încercăm să obțineți doar ceea ce putem produce în curte sau am depozitat în casa noastră!” Cu o altă ocazie, poate, vedeți dacă vă puteți menține casa încălzită timp de câteva zile, fără contribuții de la companii de utilități.
Întreprinderile sunt, de asemenea, în mare parte lipsite de bariere instituționale pentru practicarea deconectării din lanțul de aprovizionare. O companie poate spune pur și simplu, „Suntem foarte dependenți de furnizorul X: săptămâna aceasta, nu vom comanda de la ei și să vedem ce putem face în schimb!”
Când ajungem la scara națiunii, lucrurile devin (cel puțin instituțional) mai complicate. Dacă Freedonia interzice dintr-o dată importul de mărfuri din Ruritania, chiar și pentru o săptămână, Ruritania este probabil să considere acest lucru ca un „război comercial” și poate foarte bine să meargă la OMC și să caute ajutor. Cu toate acestea, scopul acestei reorientări a politicii comerciale nu este de a promova ostilitatea față de alte țări, ci de a face propria țară mai rezistentă. O posibilă soluție la această problemă este aceea că un guvern național ar putea, în mod întâmplător, să cumpere toate produsele de un anumit tip dintr-o altă țară și să le depoziteze. Atunci furnizorul străin nu ar avea nicio plângere: mărfurile sale sunt încă achiziționate!
Dar producătorii autohtoni ar trebui să învețe să se adapteze la dispariția aprovizionării cu ulei de palmier din Indonezia, sau staniu din China sau ulei din Norvegia.
Criticii se vor plânge că o astfel de gestionare guvernamentală a fluxurilor comerciale, chiar și cu scopul nobil de a crea o economie antifragilă, va fi în mod inevitabil îndreptată spre scopuri mai puțin nobile, cum ar fi protejarea industriașilor puternici din punct de vedere politic. Dar ce? Nu este ca și cum desfășurarea comerțului liber nu a dat în sine rezultate perverse, cum ar fi acordul comercial NAFTA care a ajuns la peste o mie de pagini. Orice scop bun este probabil să fie deturnat, pe măsură ce trece prin grosolanul filtru politic.
Trebuie să învățăm să facem față întreruperilor din circuitul comercial global atunci când succesul nu este esențial pentru supraviețuire. Cu cât devenim mai buni în reacția la șocurile neașteptate, cu atât costul va fi mai mic de fiecare dată când ne confruntăm cu un eveniment dincolo de controlul nostru care necesită un răspuns adaptiv. Ar trebui să începem astăzi să dezvoltăm o economie antifragilă, provocând controlat perturbări și învățând să le depășim. Strategia poate părea „nebunească”. Dar strategia Netflix de a prăbuși în mod intenționat propriile servere, până când Chaos Monkey a dovedit că funcționează, a fost soluția salvatoare.”
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi