Actualitate
CU GÂNDUL LA ROMÂNIA. Interviu cu Olga Bodrug, tânăra care a „eclipsat” necunoscutul. De la coordonarea unei echipe globale la primul proiect de cercetare a Guvernării Spațiale în State: „Există riscul de epuizare a spațiului în spațiu”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Olga Bodrug este tânăra ce a reușit să impresioneze prin ambiția și profesionalismul de care a dat dovadă în situații competitive. Născută în Republica Moldova, și-a dorit dintotdeauna să aibă un viitor strălucit care să eclipseze necunoscutul, astfel încât să poată impacta în mod pozitiv viețile a mai multor oameni. Cu o viziune clară, pe termen lung, Olga Bodrug a povestit pe îndelete pentru GÂNDUL.RO, într-un interviu exclusiv, despre necesitatea de a reglementa spațiul pentru binele următoarelor generații.
Pe când studia în Bucureșți, Olga Bodrug, a primit o bursă Erasmus pentru a studia în Croația, unde a avut oportunitatea să participe la o competiție extrem de strânsă, clasându-se printre cei 25 finaliști din 5000 participanți din întreaga lume. Mai mult decât atât, fusese aleasă liderul unei echipe cu minți sclipitoare. Ajunsă la Miami, Olga Bodrug a simțit că trebuie să experimenteze viața de student în America, motto-ul ei după care se ghidează fiind: Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina. Sub pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfârșit. (Franz Kafka)
Un al doilea moment plin de emoție a fost când a aflat că va face parte dintre fondatorii unui centru spatial în SUA, o idee deja creionată în mintea Olgăi Bodrug, încă dinainte de a fi concretizată. Un alt success al tinerei românce este realizarea primului parteneriat extern și international al centrului de cercetare spațială cu un jurnal românesc.
Curiozitatea pentru corpurile cereșți i-a fost stârnită încă de când era mică de la tatăl ei, pentru că se uitau seara la stele și la eclipsele de soare printr-o bucată de sticlă specială pregătită de el pentru a vedea mai bine. Fiind născută într-o țară mică cu puține posibilități de dezvoltare, părinții i-au explicat că nu poate avea o carieră legată de astronomie sau spațiu cosmic acolo pentru că guvernatorii nu investesc în ea, au alte priorități. Așadar, Olga s-a conformat cu această idee și a mers la un liceu cu profilul mate-info, dar în țara vecină, România. Oportunitățile au dus-o spre calea economiei, dar pasiunea ei pentru spațiu a revenit pe neașteptate 10 ani mai târziu, mai exact când a mers la o conferință la Universitatea Harvard.
Olga a parcurs un drum lung până să își poată urma pasiunea pentru spațiu. A făcut liceul la Iași, universitatea la Bucureșți, o mobilitate Erasmus în Croația și una Fulbright în SUA, unde a avut oportunitatea să facă cercetare asupra spațiului.
GÂNDUL.RO: Cum ai decis să pleci din Republica Moldova?
Olga Bodrug: Când eram în ultimii ani de gimnaziu, reflectam asupra următorilor pași pe care să îi iau în carieră. Deoarece îmi doream un viitor strălucit, am decis să prind curaj să experimentez cum este învățământul în străînătate la numai 15 ani. Am aplicat la Ambasada României din Chișinău, și datorită mediei mari am fost repartizată la cel mai bun liceu din zona Moldovei, Colegiul Național Iași. După absolvirea liceului, am decis să fac următorul pas măreț în cariera mea. Am aplicat la universitate în capitală, la Academia de Studii Economice din Bucureșți.
Pe când învăța la Bucureșți, Olga a avut primit o bursă Erasmus de la Comisia Europeană pentru a învăța un semestru în Croația. Profesorii organizatori urmăreau să cerceteze cum cooperează persoane cu diferite backgrounduri culturale pentru a analiză activitatea economică a diferitor companii. La final, au primit și rezultatele acelor teste de inteligență culturală (IQ cultural). Bodrug știa că vor fi selectați doar 25 de finaliști dintre cei aproape 5000 de participanți, așa că nici nu a îndrăznit să viseze să se claseze și ea având în vedere că concura cu marile universități din S.U.A., U.K., Germania etc.. Însă i-a plăcut competiția și și-a depus silința să își reprezinte țara la cel mai înalt nivel. Datorită entuziasmului de care a dat dovadă, membrii echipei au insistat ca Olga să ocupe rolul de lider. După două luni de coordonare virtuală a unei echipe formată din membrii din SUA, Taiwan, Grenadă, Brazilia și Mexic, Olga a reușit să se califice la finală din Miami. Acolo a concurat și cu finaliștii din edițiile anterioare. Au fost niște emoțîi imense pentru ea, așa cum mărturisește, pentru că urma să fie pentru prima oară când mergea în SUA, primul vis american. Astfel, și-a dorit să experimenteze și ea viața de student în America într-o bună zi. La întoarcerea în țară, a căutat oportunități de a studia în SUA și a descoperit Fullbright România. A aplicat, a fost un program foarte competitiv a cărui evaluare a durat aproape 1 an de zile. La final au fost aleși din câteva sute de aplicanți aproximativ 14 persoane, printre care și Olga Bodrug. Beneficiind de această bursă Fulbright de la Departamentul de Stat al SUA, Olga își face masterul la Universitatea Texas A&M. Acolo Olga a trebuit să se adapteze la un sistem universitar diferit, cu cerințe mult mai mari decât cel românesc.
GÂNDUL.RO: Cum ți-ai redescoperit pasiunea pentru spațiu?
Olga Bodrug: Pasiunea pentru spațiu am redescoperit-o în 2019. În februarie reprezentasem la Universitatea Harvard, România și Republica Moldova, în Harvard Project for Asian and Internațional Affairs (HPAIR). Deși eram la secțiunea Guvernanță și Geopolitică, unul dintre seminarii a fost despre spațiu. Nu înțelesesem legătura dintre ele și nici nu mă așteptăm ca acel seminar să îmi schimbe viața. Speakeri impresionanti de la NASA, SpaceX, Harvard Business School and Pardee RAND ne-au vorbit despre necesitatea ca guvernul să cerceteze mai mult despre spațiu și ca lideri din toată lumea să își unească puterile pentru a stabili reglementări în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic. Acolo am fost și încurajată să mă alătur Space Generation Advisory Council din Viena. După acestă participare, mi-am dat seama că acesta este domeniul prin care pot aduce un impact pentru binele generației curente și următoare și în același timp să aduc renume țărilor de unde provin, Moldova și România.
GÂNDUL.RO: Cine au fost oamenii care te-au inspirat pe tot acest parcurs profesional?
Olga Bodrug: Primii oameni care m-au motivat au fost speakerii pe care i-am întâlnit în februarie 2019 la Universitatea Harvard, experții de la NASA, SpaceX, Pardee Rand și Harvard Business School.
Trei luni mai târziu, la Astrofest România, am avut oportunitatea de a cunoaște singurul cosmonaut român care a fost în spațiu, domnul Dumitru-Dorin Prunariu. Dumnealui a ținut un seminar prin care ne-a împărtășit experiența în spațiu și ne-a prezentat o perspectivă asupra viitorului acestui domeniu. La final l-am apropiat pentru un autograf și o poză și i-am mărturisit ideile pe care aș vrea să le implementez legate de spațiu. A fost plăcut impresionat și m-a încurajat să îmi urmez visul: >.
Câteva luni mai târziu am mers la studii la Texas A&M, a space-grant institution, hotărâtă să generez un impact în ceea ce privește spațiul cosmic. La competiția Student Conference on Național Affairs (SCONA) l-am cunoscut pe astronautul NASA Mike Fossum, absolvent al universității mele și în prezent COO la Universitatea Texas A&M din alt oraș, Galveston. M-a inspirat carieră dumnealui, așa că la final i-am adresat public o întrebare și m-am apropiat pentru un autograf și o poză. A fost impresionat de parcursul meu profesional din România exact în Texas.
Deoarece experiența mea Fulbright este în cadrul Bush School of Government and Public Service, acolo am aflat că președintele George Bush Sr. a avut un impact semnificativ în explorarea spațiului prin implementarea Național Security Directive 30 (NSD 30). Deoarece George H. W. Bush Presidential Library and Museum se află chiar în același campus cu facultatea mea, am avut oportunitatea de a-mi face cercetarea despre impactul Președintelui Bush 41 asupra explorării spațiului la Arhivele Naționale de acolo. De asemenea, am realizat că președintele american care a autorizat înființarea NASA, Dwight Eisenhower, este născut în Texas, culmea chiar în primul oraș în care eu am intrat din Texas. Tot în Texas a avut loc și faimosul discurs al președintelui American John Kennedy despre trimiterea primului om pe luna până la finalul decadei.
„Părea că s-au aliniat toate astrele pentru ca ceea ce mi-am dorit să fie la un pas de îndeplinire”, spune cu emotie Olga Bodrug
Desi Texas A&M nu este o universitate axată exclusiv pe spatiu, Olga a reușit să își găsească calea și să îmbine toate pasiunile sale in jurul domeniului spatial. Olga Bodrug mărturisește cu uimire că a conștientizat faptul că pasiunile dezvoltate de-a lungul timpului (economie, diplomație, guvernanță, reglementare) s-au îmbinat având ca numitor comun spațiul, iar cireașa de pe tort a fost momentul în care i-a fost făcută invitația să contribuie la înființarea centrului spațial, lipsa acestuia fiind sesizată de ambițioasa româncă.
„Uitandu-mă pe site-ul facultății, am observat că exista numeroase centre specializate în diferite domenii, dar niciunul axat pe spatiu. Având în vedere faptul că Texas A&M este space-grant institution, ca avem 4 absolventi ai acestei universitati care sunt astronauti, ca Centrul Johnson al NASA este aflat la numai 2 ore distantă , că una dintre facultă ti este fondată de Presedintele Bush care a avut un impact semnificativ asupra exploră rii spatiului, am propus să fie infiintat un centru spatial sau ca insitutia noastra să adopte o strategie măreata cu privire la cercetarea spatiului. La inceput, acest obiectiv părea imposibil de realizat. Spre surpriza mea, câteva luni mai târziu am primit invitatia de a contribui la infiintarea Space Government Research Center la universitatea mea, Texas A&M, si oferta pentru un internship in calitate de Asistant de Cercetare la Bush School, pe care am acceptat-o. Prin intermediul acestui internship am ocazia să fac cercetare despre principalii actori in domeniul spatial, despre problemele cu care guvernele si companiile se confruntă in ceea ce priveste explorarea spatiului cosmic„, povestește Olga Bodrug.
Intensitatea maximă a sentimentului de bucurie a fost atins în două momente care au făcut-o pe Olga Bodrug să fie mândră de cele ce urmau, când a aflat că se numără printre cei 25 din 5000 de finaliști ai competiției globale de business X-Culture și când i-a fost făcută invitația pentru ajutorul la înființarea centrului spațial și coordonarea primului proiect de echipa prin care un jurnal românesc a devenit primul partener extern și international.
Olga a avut șansa să coordoneze primul proiect al echipei de internship, care a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii. Astfel, acesta a devenit primul partener extern și international care se plănuiește a fi lansat în 2021.
Proiectul a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii.
Economia spațială…
Economia spațială cuprinde totalitatea activităților economice legate de spațiu, efectuate de către actori publici și privați în vederea dezvoltării și oferirii de produse și servicii permise de spațiu. Pe măsură ce această se dezvoltă, crește și dependență de servicii bazate pe sateliți. Este fără îndoială cea mai captivantă industrie a viitorului, existând așteptări că această să genereze venituri de câteva trilioane de dolari, în special din mineritul de asteroizi și turismul spațial, spune Olga Bodrug.
Tânăra aspirantă la crearea unui centru spațial spune că posibilitatea de a merge în spațiu în prezent se compară cu călătoriile reduse cu avionul din trecut din cauza costurilor ridicate. O problemă care poate apărea în urma competiției create de trimiterea sateliților este „lipsa spațiului în spațiu.” Prețul chiriei în spațiu va crește în timp, cum se întâmplă pe o piață imobiliară.
„Cum în trecut posibilitatea de a călători cu avionul era oferită doar persoanelor cu venituri foarte mari, la fel va fi și cu mersul în spațiu inițial. Ulterior, odată cu avansarea cercetării, costurile călătoriei în spațiu vor fi reduse, astfel că din ce în ce mai mulți oameni vor avea acces. Problema este că există riscul de epuizare a spațiului în spațiu, dacă prea multe companii vor dori să activeze în această industrie. În cele din urmă, am putea vedea, pentru spațiu, un sistem similar modului în care aeronavele au coridoare de zbor și sloturi pe un aeroport pentru a încărca / descărca pasagerii și a efectua decolări / aterizări. Din cauza concurenței ridicate, există o piață secundară pentru destinațiile de plasare prin satelit în spațiu. Când trimit un satelit, investitorii privați ocupă spațiul. Apoi, îl închiriază că pe o proprietate imobiliară a cărei valoare va crește exponențial în timp. Companiile mari precum SpaceX, Amazon, OneWeb și Facebook dezvoltă proiecte care implică lansarea a mii de sateliți”, explică Olga Bodrug.
… și reglementarea spațială
„Pe măsură ce economia spațială se dezvoltă, creând o concurență strânsă și aducând beneficii întregii umanități, este necesară o reglementare bine dezvoltată privind explorarea spațiului exterior. Legislația și politică în domeniul spațiului trebuie să găsească soluții pentru gestionarea concurenței și pentru situațiile de „epuizare” a spațiului în spațiu și să se asigure că legea este aplicată corect. Guvernele ar trebui să încurajeze companiile spațiale, deoarece acestea ar putea obține beneficii enorme, fie direct, prin impozitare, fie indirect, prin impactul spațiului asupra economiei estimate sa ajunga chiar si la 5 trilioane de dolari. Companiile private, la rândul lor, trebuie să își revendice dreptul de a utiliza spațiul eficient pentru a crea valoare pentru ei și acționarii lor și, în acest proces, să ofere beneficii întregii umanități, cum ar fi conectivitatea globală la Internet prin sateliți, minerale valoroase prin asteroizi minieri, posibilitatea turismului spațial sau chiar a colonizării altor planete”, explică tânăra româncă.
GÂNDUL.RO: Ce iți propui în viitor?
Olga Bodrug: Planul meu pentru viitor este să continui să ajut la înființarea centrului la universitatea mea, undeva în jurul anului 2021. Până atunci activăm că Space Governance Research Group, făcând cercetare și conexiuni cu alți membri ai universității interesați, realizând parteneriate. Avem o conferință de echipă în luna noiembrie. Când vom ajunge în etapă ce presupune în căutarea finanțarii eu voi fi fi coordonatorul acestui proces.
GÂNDUL.RO: Cum este să fii un ambasador cultural român în străinătate?
Olga Bodrug: Pentru mine este o onoare să pot reprezenta națiunea română în străinătate. Am avut un rol temporar de ambasador cultural român încă din 2017, când am mers la studii în Croația și la competiția din Miami, apoi în februarie 2019 când am mers la competiția Harvard în Cambridge, Massachusetts. Ulterior, începând cu iunie 2019, mi-am asumat activ acest rol ca student Fulbright român, reprezentând națiunea română ori de câte ori am avut ocazia.
Olga Bodrug mărturisește cu emoție că i-a dăruit de 1 martie un mărțișor unui român stabilit în Texas de câțiva zeci de ani, domnul Constantin Barbu, arhitectul Bisericii Ortodoxe din Houston. Acel moment i s-a intipărit adânc în minte datorită chipului luminat și trezit de amintiri la vederea mărțișorului pentru prima dată după vreo 30 de ani. Aceeași emoție o împărtășește cu cei din jur, de câte ori are ocazia, pentru a povești despre tradițiile și obiceiurile din Republica Moldova și România.
„Chiar dacă sunt născută în Republica Moldova, consider că facem parte din același popor românesc, avem aceleași tradiții și obiceiuri. Când te afli într-o altă cultură, poți adapta caracterisiticile pe care le consideri benefice propriei personalități, dar esența rămâne aceeași. Într-un an de când mă aflu în State, am continuat să mă bucur de sărbătorile românești și moldovenești. De fiecare dată când este o sărbătoare românească, împărtășesc tradițiile noastre cu prietenii și profesorii din America. Fac postări pe social media despre semnificația acestora, cum ar fi a mărțișorului, a Paștelui, a Rusaliilor, a iei. Gândul meu este mereu la România și la Republica Moldova, la familie, la prieteni. Ambele au un loc special în inima mea și mă simt mândră sunt româncă, să port ia românească la evenimente, să vorbesc despre tradițiile și obiceiurile noastre. Din aceste motive, mă bucur că pot da ceva înapoi comunității românești prin realizarea acelui parteneriat cu un jurnal din România și sper să mai am oportunități asemănătoare de a crea o punte de legătură între România și Statele Unite”, spune în încheiere Bodrug.
Actualitate
De ce gustul apei de la chiuvetă diferă de la o zonă la alta?
Ai observat, probabil, că apa de la robinet nu are același gust peste tot. Într-un oraș nu remarci un gust deosebit, în altul simți o notă ușor metalică sau un iz discret de clor. Diferențele apar chiar și între cartiere ale aceluiași oraș.
Apa potabilă respectă standardele legale. Gustul diferit nu indică automat un risc pentru sănătate, ci reflectă compoziția minerală, sursa apei, modul de tratare și instalațiile prin care aceasta circulă până la tine acasă. Iată ce trebuie să știi!
Apa nu este doar H₂O – ce îi influențează gustul?
Apa pe care o bei conține minerale și urme de substanțe dizolvate în mod natural. Pe traseul ei prin sol și rocă, apa dizolvă calciu, magneziu, sodiu sau fier. Stațiile de tratare adaugă dezinfectanți, iar conductele pot contribui și ele la profilul final.
Câțiva factori care influențează gustul:
- Mineralizarea – cantitatea totală de săruri dizolvate în apă.
- Duritatea – conținutul de calciu și magneziu.
- pH-ul – nivelul de aciditate sau alcalinitate.
- Dezinfectanții – în special clorul.
- Materialele instalațiilor – țevi, baterii, racorduri.
Apa complet lipsită de minerale, cum este apa distilată, are un gust plat. Majoritatea oamenilor preferă un anumit nivel de mineralizare, care oferă o senzație plăcută. Totuși, preferințele diferă.
Geologia zonei și compoziția minerală
Apa dură vs. apa moale
Duritatea descrie concentrația de calciu și magneziu.
- Apa dură apare frecvent în zonele cu sol calcaros. Are gust ușor mineral sau amar pentru unele persoane. Produce depuneri de calcar pe baterii și în aparate electrocasnice.
- Apa moale conține mai puține minerale. Este întâlnită adesea în zone montane. Mulți o percep ca fiind mai „ușoară”, dar unii o consideră neutră.
Duritatea nu afectează, în mod obișnuit, siguranța apei pentru consum. Ea influențează gustul și modul în care apa reacționează cu săpunul sau detergentul.
Mineralizarea și gustul asociat
Pe lângă calciu și magneziu, apa poate conține:
- Sodiu – oferă o notă ușor sărată.
- Fier – poate genera un gust metalic.
- Sulfați – pot da un gust ușor amar.
Sursa apei și sistemul de distribuție
Apă de suprafață vs. apă subterană
Furnizorii folosesc două surse principale:
- Apă de suprafață – râuri, lacuri, acumulări.
- Apă subterană – puțuri și izvoare.
Apa subterană trece prin straturi de sol și rocă, ceea ce îi crește conținutul de minerale. De aceea, are adesea un gust mai pronunțat. Apa de suprafață este, în general, mai puțin mineralizată, dar poate conține mai multe substanțe organice naturale. Stațiile de tratare ajustează procesul în funcție de sezon și de nivelul acestor substanțe.
Rețeaua de conducte
După tratare, apa circulă prin kilometri de conducte. Vechimea rețelei influențează experiența finală.
- Conductele vechi pot elibera urme de fier, ceea ce duce la gust metalic.
- Apa care stagnează peste noapte în țevi capătă un gust mai intens.
De ce simți uneori gust de clor?
Clorul este principalul dezinfectant folosit în tratarea apei potabile. El distruge bacteriile și menține apa sigură pe tot traseul până la robinet.
Gustul de clor depinde de:
- Distanța față de stația de tratare.
- Temperatură (vara se ajustează dozajul).
- Timpul petrecut în rețea.
Dacă locuiești aproape de stație, este posibil să percepi un gust mai intens. De regulă, nivelul rămâne în limitele admise.
De ce apa îmbuteliată este diferită?
Apa îmbuteliată are un profil mineral stabil, specific sursei sau stabilit prin procesare. De aceea, gustul rămâne constant de la o sticlă la alta. Apa de la robinet reflectă variațiile locale.
Dacă preferi un gust uniform, dar vrei să reduci numărul de sticle mici și costurile asociate, poți alege varianta cu bidoane reutilizabile. Descoperă oferta H2On și poți beneficia de bidoane de 19 litri, livrate direct la domiciliu, fără contract și cu livrare proprie.
Această opțiune oferă:
- Cost per litru mai redus comparativ cu apa îmbuteliată la 2L.
- Mai puțin plastic de unică folosință.
- Aprovizionare planificată, fără drumuri repetate la magazin.
Ce poți face pentru un gust mai plăcut al apei?
Dacă vrei să îți îmbunătățești experiența zilnică, urmează acești pași:
Verifică informațiile oficiale
Intră pe site-ul operatorului local și citește valorile pentru duritate, pH și mineralizare. Astfel, vei înțelege de unde provin diferențele.
Aplică soluții simple
- Lasă apa să curgă după perioade de stagnare.
- Curăță periodic aeratorul robinetului.
- Păstrează apa la frigider pentru consum.
Alege un sistem de filtrare potrivit
Pentru rezultate optime, instalează un filtru certificat conform standardelor europene. Respectă intervalele de schimbare a cartușelor.
Evaluează alternativele
Dacă îți dorești gust constant și control mai bun asupra aprovizionării, analizează opțiunile de apă livrată la bidon. Compară costul per litru, condițiile de livrare și posibilitatea de a comanda fără contract pe termen lung.
Nu există un singur tip de apă potrivit pentru toată lumea. Important este ca apa să respecte standardele de potabilitate și să îți ofere confort în consumul zilnic. Dacă vrei să înțelegi mai bine ce bei, informează-te, testează soluții simple și discută deschis cu furnizorul. Astfel, poți lua decizii bazate pe date clare.
Actualitate
Un baschetbalist este singurul elev din Sibiu care a obținut media 10 la Bac. „Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu la 10 curat”
Un sportiv din Sibiu este singurul din județ care a obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat. Acesta absolvent al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, dar și jucător de baschet.
Paul Itu FOTO: Facebook Mesagerul de Sibiu
Paul Itu joacă la CSU Sibiu, încă de la 7 ani. De acum, planurile sale se vor axa pe facultate.
„Sunt foarte fericit. Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu mă așteptam la 10 curat. M-am trezit, am verificat telefonul și am rămas destul de surprins. Chiar nu mă așteptam la o notă atât de mare”, a declarat Paul.
El a mai adăugat că părinții lui au fost surprinși plăcut de notă și sunt foarte mândri de el.
Pregătirea pentru examen a fost diferită în funcție de disciplină. Procesul de învățare a început chiar din clasa a IX-a, când abia pășea pe băncile liceului.
„La matematică m-am pregătit pentru Bacalaureat încă din clasa a IX-a. La biologie și la limba română am început pregătirea cu aproximativ o lună înainte de examen, dar foarte intens”, a mărturisit absolventul.
Paul va studia Business Management la universitatea prestigioasă din Bruxelles, KU Leuven, alegere despre care spune că i se potrivește și îi oferă mai multe oportunități de dezvoltare.
„Am găsit o facultate care îmi place, într-un domeniu care mă pasionează. În străinătate cred că mă pot dezvolta mai mult și pe plan personal”, explică Paul.
De asemenea, doi elevi din județul Hunedoara au obținut media 10 la sesiunea din iulie a examenului de Bacalaureat, Ana Maria Chirițoiu din Hunedoara și Victor Buble din Simeria fiind felicitați de autorități și conducerile școlilor de unde provin
„Ana-Maria Chirițoiu de la Colegiul Național Iancu de Hunedoara este singura absolventă din municipiul Hunedoara care a obținut media 10 la Bacalaureat, în această sesiune. Practic, ea și-a confirmat statutul de șefă de promoție.
Ana-Maria a fost timp de 4 ani o liceană doar de nota 10, la profilul Matematică – Informatică. (…) Felicitări, Ana-Maria! Hunedoara se mândrește cu tine! Mult succes!”, a transmis Primăria Hunedoara.
Citește mai departe pe Click!
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Breakingacum 2 zileEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum o zi
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur





