Actualitate
Miloud, îngerul oamenilor străzii. Povestea francezului care a venit pentru prima dată în România în anii 90 și de atunci nu a mai părăsit sufletește țara. „Sunt legat de pământul ăsta”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Miloud Oukili, francezul care în anul 1996 a înființat trupa de circ PARADA și fundația cu același nume, s-a reîntors în România. Cu o forță uimitoare reușește să strângă zeci de oameni în jurul lui, iar România „e pământul de care se simte legat”. La PARADA toată lumea îl cunoaște și îl așteaptă. A devenit sufletul oamenilor străzii, fără să aștepte nimic la schimb.
Miloud are acum 48 de ani, dar aerul boem și ștrengăresc nu i-a dispărut. L-am găsit la 28 de ani distanță la Fundația Parada, pe strada Bucur, locul care e acasă pentru oamenii străzii. Un bărbat înalt, cu ochii mari căprui și o pălărie mare de paie, așa l-am descrie pe Miloud. Răsucește între degetele osoase un nas roșu de clovn pe care și-l așează cu grijă: „Nu pot pleca fără el. Dincolo am și costumul”, spune Miloud. E pregătit să plece pe stradă îmbrăcat în clovn și să le ofere copiilor un pic de fericire.
Primul contact în România
Povestea lui Miloud începe în România anului 1992, o Românie proaspăt ieșită de sub ghearele Comunismului. Știa despre Revoluție după ce aflase de Jean-Louis Calderon, jurnalist la canalul TV La Cinq, care se afla la București în decembrie 1989 pentru a relata evenimentele de pe stradă. Calderon a murit făcându-și meseria, în noaptea de 22 spre 23 decembrie.
Miloud a cunoscut un ergoterapeut din România și i-a spus că vrea să vină în țara noastră. Zis și făcut. Era vara lui `92 când Miloud a ajuns în România. Și-a împachetat hainele de clovn și s-a urcat în avion. Era mânat de o dorință: să ofere spectacole stradale copiilor din România. Aici a primit adăpost și hrană și a locuit în țara timp de 45 de zile, de pe 1 iunie până pe 15 iulie.
Primele zile și le-a petrecut la Piața Romană. Aici a cunoscut primii copii ai străzi. Sunt cei care fugeau din orfelinatele anilor 90 și din familile abuzive. Sunt copiii care se urcau în tren și se pierdeau pe străzile Bucureștiului. Cei care dormeau în Gara de Nord în paturi improvizate din cartoane și cârpe, iar iarna, se îngrămădeau în canalele ticsite de șobolani și se încălzeau la conductele imense de apă caldă.
Miloud i-a adunat în jurul său ca un părinte și le e alături și astăzi. Pe atunci nu vorbea românește, însă cu răbădare și dorința de a face bine s-a apropiat de privirile lor speriate.
A învățat empatia și bunătatea din mers. Zi de zi, zâmbind, i-a învățat pe copiii străzii arta stradală și i-a îndrumat către un viitor mai bun. Din această experiență s-a născut Parada, asociația care îi ajută pe copiii străzii să-și construiască un viitor..
„Îmi amintesc când m-am dus la primărie, în anul 1992 să cer autorizație ca să pot să fac spectacole stradale îmbrăcat în clovn. Primarul mi-a spus că îmi dă autorizația, dar să fac un spectacol înainte. A fost unul de pantomimă, doar gesturi. Nu vorbeam românește pe atunci. M-am dus la Piața Victoriei, îmbrăcat în clovn, iar banii pe care i-am câștigat, i-am oferit apoi oamenilor străzii, povestește Miloud.
Întoarcerea în luna decembrie
Pe 15 iulie 1992 se întorcea în Franța, iar în decembrie revenea în România. Cu sprijinul unei asociații a încercat să pună bazele unui program pentru a îi ajuta pe oamenii străzii. În `94, alături de Caritas, Salvați Copiii și alte asociații, realizează acitvități educative și artistice pentru copiii străzii.
În anul 1996 era deja cunoscut, așa că pune bazele fundației PARADA. O ședere de 45 de zile s-a transformat în 15 ani de România.
„Eram cunoscut ca un nebun, clovn. Oamenii nu erau așa deschiși pe atunci. Mă vedau drept un francez tupeist, un nebun. Anii `92-98 rămân pentru mine o perioadă extraordinară în România. Am făcut activități stradale în toată perioada aceasta. Am organizat spectacole stradale pentru a aduna bani cu care să creăm serviciile sociale”, spune Miloud.
Cetățean de onoare
Milloud a locuit în România până în 2007, după care s-a reîntors în Franța. A primit titlul de cătețean de onoare în România. Anii ce au urmat și i-a petrecut între Italia și Franța. Aici au fost înfiinţate alte două fundaţii PARADA, după modelul celei din România. Parada Franța a rezistat până în 2012, din lipsă de fonduri: „Obiectivul meu a fost să las PARADA pe picioarele ei. În Franța am realizat un program de incluziune pentru copiii de pe stradă, romi și români. În 2012 activitățile sociale în Franța au fost suspendate”.
Împreună cu trupa de circ formată din copii ai străzii, Miloud a participat de-a lungul timpului la spectacole în toată lumea, în ţări europene, dar şi în Canada, Cambodgia, Brazilia, SUA sau Thailanda. În Italia, a lucrat în pușcăriile din Bari și împreună cu copiii din PARADA a demarat o serie de activități sociale și artistice. Peste 20 de studenți internaționali și-au dat teza de licență pe programele realizate de Miloud și Parada.
Clonvnerie, jonglerie, echilibru, acrobație sunt câteva dintre activitățile artisticele stradale ale lui Miloud. Visul lui e să crească PARADA în toată Europa. A scris și o cartea Randagi, în italiană, despre România anilor ”90. „Nu avem lecția de a dărui. Nici în România, nici în Franța. În weekendul ăsta m-am plimbat prin tot Bucureștiul cu aparatul de fotografiat. Am încercat să fotografiez fix aceleași locuri”.
Vrea să facă un film despre România și PARADA
Când nu e clovn, Miloud fotografiază. A venit în România cu gândul să facă un film despre România prezentă și cea din 1992.
În 2020 românii nu l-au mai primit cu aceeași căldură: „Mi-au zis du-te de aici. Eu nu le cer bani, cine vrea lasă un ban, cine nu, nu. Cam 60% au văzut negativ activitatea mea stradală, iar 40% mi-au mulțumit. Cred că oamenii au crezut că vreau să îmi bat joc, alții poate m-au recunoscut și au crezut că sunt interesat de bani. Nu vorbesc, nu deranjez atunci când fac jongleriile pe stradă”, spune Miloud.
Pentru Miloud, Bucureștiul anilor 90 e la ani lumină față de cel prezent. În schimb, e mulțumit că nu mai sunt atâția copii pe stradă și se simte pe jumătate român.
E totul diferit. M-am pierdut pe stăzi. E plin de panouri publicitare. Cred că avea mai multă candoare atunci. Mi-a plăcut că am văzut că nu mai sunt atâția copii ai străzii. Însă e un fenomen vizibil pe care nu trebuie să-l ascundem. Drogurile pe stradă există și acum. Trebuie să vedem ce e prioritar. Prioritatea mea este să reușesc să folosesc tot ce am învățat și să investesc în asta, resurse financiare, dar și spirituale, spune Miloud.
Iubește România și orașele sale. S-a reîntors pentru câteva săptămâni pe străzile Bucureștiului. Cu nasul roșu și bile colorate care zboară prin aer se pregătește să coloreze cerul gri al Bucureștiului.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




