Actualitate
Tătaru: Septembrie, o lună de mare provocare, dar și de mare preocupare./ „Deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”
Nelu Tătaru a detaliat, marți seara, că în aceste zile se discută modificarea fiecărui scenariu pentru reluarea cursurilor în funcție de capacitatea unității școlare și a personalului disponibil. Începutul anulul școlar este una dintre provocările lunii septembrie, alături de redeschiderea restaurantelor, de campania electorală și ziua votului, în vederea gestionării riscului răspândirii noului coronavirus. Ministrul a făcut declarațiile în cadrul unei dezbateri pe tema sănătății, organizată de PNL, în care a trecut în revistă și principalele etape ale evoluției pandemiei, în cele șapte luni de la izbucnirea acesteia.
„Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, invitat special în cadrul evenimentului organizat de PNL București, cu cei trei candidați PNL la sectoarele Capitalei susținuți de alianța USR-PLUS, Adrian Moraru, Cristian Băcanu și Ciprian Ciucu, despre viziunea liberală privind acest domeniu vital pentru București.
Momentele-reper ale pandemiei din România
Nelu Tătaru a detaliat cele mai importante momente ale pandemiei din România, contextul, dar și impactul pe care l-a avut asupra sistemului medical.
„De șapte luni de zile trecem print-un plin val pandemic al infecției cu SARS-CoV-2. În această perioadă, au fost elemente gestionate, într-o primă fază, cu stare de urgență, urmate, de pe 15 mai, cu stări de alertă prelungite progresiv de necesitate. În această perioadă, nivelul sistemului sanitar l-am putut vedea cu toții, l-am putut evalua, dezgolit în toată splendoarea lui”, a explicat Nelu Tătaru.
Ministrul a făcut o evaluarea sistemului sanitar, de la primul caz apărut în România, un caz de import, de la sfârșitul lunii februarie, după gestionarea unor terapii intensive limitate de cazuri pe care le adusesem din repatrirea concetățenilor din China.
„În contextul în care sistemul medical s-a confruntat cu lipsă de echipamente, medicamente, materiale sanitare și o capacitate de testare incipientă cu un centru cu maxim 200 de teste pe zi, am putut vedea o evoluție într-un context de stări de urgență, o stare de urgență cu o prelungire a stării de urgență, în care am crescut capacitatea de testare spre 75 de puncte, azi avem 133 de puncte de stare cu o capacitate de 24.000 de teste, dar în același timp și o luptă pe piața internațională pentru echipamente. În evaluările pe care le făceam în teritoriu, colegii noștri medici solicitau echipamente, materiale și testări. Protocoalele de testare s-au modificat odată cu evoluția pandemiei, în funcție de necesitate, și modificarea definiției de caz”, a spusTătaru, care a trecut în revistă etapele pandemiei:
- „A urmat o evaluare a unităților medicale, în special cele care sunt de suport COVID. Dacă în faza 1, faza 2, cele care erau de boli infecțioase, pneumologie, au fost cele care au gestionat primele cazurile de terapie intensivă, cele grele, dar și cazurile ușoare și medii, a trebuit ca într-un timp 2, cazurile severe și critice să rămână în faza 1 și faza 2, și celelalte să le dăm către spitalele suport.
- Am avut un maxim al primei faze din primul val pandemic în 11 aprillie, 523 de cazuri, în contextul în care lucram în jur de 4.500 de teste pe zi.
- A urmat o perioadă de descreștere, cu 15 mai, prima etapă de relaxare, de reluare a activității în sens invers al restricticțiilor pe care le-am impus.
- Au urmat relaxarea de la 1 iunie și 15 iunie. Prima săptămână din luna iunie a fost săptămâna cea mai favorabilă pe panta descendentă – 120, 130, 140 de cazuri noi pe zi. A urmat, odată cu relaxarea, creșterea numărului de cazuri, destul de greu gestionat, într-un context de neîncredere, într-un context negaționist sau într-un context în care diferiți oameni politici sau influenceri au făcut ca nedumerirea sau incertitudinea în rândul populației să crească.
- A urmat un număr de cazuri crescând de la o zi la alta, în contextul în care se suprapopulau atât unitățile de primiri urgență, cât și secțiile de terapie intensivă. Evaluarea, pe perioada concediilor, a unui număr mai mare de teste, ne-a făcut să avem și un număr mai mare de pacienți infectați”.
„Un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”
Potrivit ministrului, sistemul medical în acestă perioadă „a însemnat un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”, urmat de un sistem medical care a solicitat din ce în ce mai mult terapiie intensive, a urmat un număr de decese, care, ajungând azi la o medie de 30 – 40 pe zi, cu un maxim de 54.
„A urmat o suprasolicitare a personalului medical. Dacă într-o primă fază eram toți atașați, eram toți așezați, în faza în care ne aflăm astăzi deja se simte oboseala, suprasolicitarea”, a spus ministrul.
Nelu Tătaru a detaliat situația din unitățile spitacești, în special din Capitală. „În București, 41 de spitale, dintre care 19 sunt ASSMB, celelate sunt sub diferite departamente sau Ministerul Sănătății, aici am încercat să reașezăm structura, în general pentru spitalele suport COVID pentru a face față unui aflux crescut de pacienți, atât pentru cazurile ușoare – medii, cât și pentru cele de terapie intensivă. În toată această perioadă am putut, prin Institutul „Matei Balș”, care era, să spunem, acel cap, să putem gestiona cazurile severe – critice, dar în același timp să putem adapta și acel protocol de tratament. Am avut încă de la început toată colaborarea, am avut încă de la început toată atașarea față de o suferință cu care nu ne mai întâlnisem, dar în același timp am avut și o scădere a precauțiilor, de aceea am putut vedea și în spitale acele focare în constituire, cadre medicale ori, în contextul suprasolicitării și neatenției la un moment dat în consultul unui pacient suspect, ori întoarcerile din concedii”, a spus ministrul.
„Azi, în sistemul medical din București ne aflăm într-o perioadă în care într-adevăr, cele care sunt suport COVID sau în fază 1, fază 2, sunt suprapopulate, au fost perioade când a trebuit să gestionăm inclusiv cazuri de terapie intensivă pe care a trebuit să le transportăm din București către județe apropiate ca să poată fi tratate”, a explicat Tătaru.
Provocările lunii septembrie
În cadrul dezbaterii de marți, ministrul a detaliat demersurile pentru gestionarea pandemiei în această lună. „Începe școala. Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc. De la 1 septembrie am reluat activitățile în restaurante, s-au redeschis teatrele și cinematografele, cu anumite norme, este o lună în care concetățenii noștri se întorc din concedii, avem aglomerare pe tot ce înseamnă mijloc de transport în comun, avem o lună de campanie electorală, avem o lună în care începe școala, pe 14, avem o lună în care avem alegeri locale, pe 27”, s spus Tătaru, explicând că asumarea unor deschideri sau a unor reluări de activități s-a făcut în contextul eliberării unor ordine de ministru comunce ale ministrului Sănătății cu miniștrii de resort, al Educației pentru începerea școlii, și al Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă pentru perioada de campanie și a zilei de vot.
„Pentru reluarea școlii am făcut și am pregătit acele norme de începere a școlii în contextul în care am vizualizat ce a însemnat examenul de Evaluare din vară și examenul de bacalaureat. Învățând și adaptăm de acolo, am lăsat libertatea, între ghilimele, autorităților locale, consiliilor de administrație ale unităților școlare să-și adapteze scenariile pe care noi le-am pus la punct și le-am pus în atenție, care poate să se plieze cel mai bine pe specificul epidemiologic al zonei, al localității, precum și pe unitatea școlară”, a explicat Tătaru.
Astfel, conform evaluării făcute pe 7 septembrie, avem în acest moment, din cele peste 3.000 de unități administrativ teritoriale, 43 care sunt în scenariul roșu, 410 care sunt în scenariul galben și 2.728 de localități în care ar trebui să se poată aplica scenariul verde.
„Suntem siguri că cei care decid din consiliul de administrație pot prezenta o adaptare a fiecărui scenariu la unitatea școlară pe care o administrează. Discutăm în aceste zile și modificarea fiecărui scenariu în funcție de capacitatea unității școlare, dar în același timp și de personalul care poate deservi această unitate școală. Suntem încă în momentul în care așteptăm de la consiliile de administrație ale unităților școlare acea propunere în care vor să își înceapă programa școlară”, a conchis ministrul Sănătății.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





