Actualitate
Tătaru: Septembrie, o lună de mare provocare, dar și de mare preocupare./ „Deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”
Nelu Tătaru a detaliat, marți seara, că în aceste zile se discută modificarea fiecărui scenariu pentru reluarea cursurilor în funcție de capacitatea unității școlare și a personalului disponibil. Începutul anulul școlar este una dintre provocările lunii septembrie, alături de redeschiderea restaurantelor, de campania electorală și ziua votului, în vederea gestionării riscului răspândirii noului coronavirus. Ministrul a făcut declarațiile în cadrul unei dezbateri pe tema sănătății, organizată de PNL, în care a trecut în revistă și principalele etape ale evoluției pandemiei, în cele șapte luni de la izbucnirea acesteia.
„Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, invitat special în cadrul evenimentului organizat de PNL București, cu cei trei candidați PNL la sectoarele Capitalei susținuți de alianța USR-PLUS, Adrian Moraru, Cristian Băcanu și Ciprian Ciucu, despre viziunea liberală privind acest domeniu vital pentru București.
Momentele-reper ale pandemiei din România
Nelu Tătaru a detaliat cele mai importante momente ale pandemiei din România, contextul, dar și impactul pe care l-a avut asupra sistemului medical.
„De șapte luni de zile trecem print-un plin val pandemic al infecției cu SARS-CoV-2. În această perioadă, au fost elemente gestionate, într-o primă fază, cu stare de urgență, urmate, de pe 15 mai, cu stări de alertă prelungite progresiv de necesitate. În această perioadă, nivelul sistemului sanitar l-am putut vedea cu toții, l-am putut evalua, dezgolit în toată splendoarea lui”, a explicat Nelu Tătaru.
Ministrul a făcut o evaluarea sistemului sanitar, de la primul caz apărut în România, un caz de import, de la sfârșitul lunii februarie, după gestionarea unor terapii intensive limitate de cazuri pe care le adusesem din repatrirea concetățenilor din China.
„În contextul în care sistemul medical s-a confruntat cu lipsă de echipamente, medicamente, materiale sanitare și o capacitate de testare incipientă cu un centru cu maxim 200 de teste pe zi, am putut vedea o evoluție într-un context de stări de urgență, o stare de urgență cu o prelungire a stării de urgență, în care am crescut capacitatea de testare spre 75 de puncte, azi avem 133 de puncte de stare cu o capacitate de 24.000 de teste, dar în același timp și o luptă pe piața internațională pentru echipamente. În evaluările pe care le făceam în teritoriu, colegii noștri medici solicitau echipamente, materiale și testări. Protocoalele de testare s-au modificat odată cu evoluția pandemiei, în funcție de necesitate, și modificarea definiției de caz”, a spusTătaru, care a trecut în revistă etapele pandemiei:
- „A urmat o evaluare a unităților medicale, în special cele care sunt de suport COVID. Dacă în faza 1, faza 2, cele care erau de boli infecțioase, pneumologie, au fost cele care au gestionat primele cazurile de terapie intensivă, cele grele, dar și cazurile ușoare și medii, a trebuit ca într-un timp 2, cazurile severe și critice să rămână în faza 1 și faza 2, și celelalte să le dăm către spitalele suport.
- Am avut un maxim al primei faze din primul val pandemic în 11 aprillie, 523 de cazuri, în contextul în care lucram în jur de 4.500 de teste pe zi.
- A urmat o perioadă de descreștere, cu 15 mai, prima etapă de relaxare, de reluare a activității în sens invers al restricticțiilor pe care le-am impus.
- Au urmat relaxarea de la 1 iunie și 15 iunie. Prima săptămână din luna iunie a fost săptămâna cea mai favorabilă pe panta descendentă – 120, 130, 140 de cazuri noi pe zi. A urmat, odată cu relaxarea, creșterea numărului de cazuri, destul de greu gestionat, într-un context de neîncredere, într-un context negaționist sau într-un context în care diferiți oameni politici sau influenceri au făcut ca nedumerirea sau incertitudinea în rândul populației să crească.
- A urmat un număr de cazuri crescând de la o zi la alta, în contextul în care se suprapopulau atât unitățile de primiri urgență, cât și secțiile de terapie intensivă. Evaluarea, pe perioada concediilor, a unui număr mai mare de teste, ne-a făcut să avem și un număr mai mare de pacienți infectați”.
„Un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”
Potrivit ministrului, sistemul medical în acestă perioadă „a însemnat un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”, urmat de un sistem medical care a solicitat din ce în ce mai mult terapiie intensive, a urmat un număr de decese, care, ajungând azi la o medie de 30 – 40 pe zi, cu un maxim de 54.
„A urmat o suprasolicitare a personalului medical. Dacă într-o primă fază eram toți atașați, eram toți așezați, în faza în care ne aflăm astăzi deja se simte oboseala, suprasolicitarea”, a spus ministrul.
Nelu Tătaru a detaliat situația din unitățile spitacești, în special din Capitală. „În București, 41 de spitale, dintre care 19 sunt ASSMB, celelate sunt sub diferite departamente sau Ministerul Sănătății, aici am încercat să reașezăm structura, în general pentru spitalele suport COVID pentru a face față unui aflux crescut de pacienți, atât pentru cazurile ușoare – medii, cât și pentru cele de terapie intensivă. În toată această perioadă am putut, prin Institutul „Matei Balș”, care era, să spunem, acel cap, să putem gestiona cazurile severe – critice, dar în același timp să putem adapta și acel protocol de tratament. Am avut încă de la început toată colaborarea, am avut încă de la început toată atașarea față de o suferință cu care nu ne mai întâlnisem, dar în același timp am avut și o scădere a precauțiilor, de aceea am putut vedea și în spitale acele focare în constituire, cadre medicale ori, în contextul suprasolicitării și neatenției la un moment dat în consultul unui pacient suspect, ori întoarcerile din concedii”, a spus ministrul.
„Azi, în sistemul medical din București ne aflăm într-o perioadă în care într-adevăr, cele care sunt suport COVID sau în fază 1, fază 2, sunt suprapopulate, au fost perioade când a trebuit să gestionăm inclusiv cazuri de terapie intensivă pe care a trebuit să le transportăm din București către județe apropiate ca să poată fi tratate”, a explicat Tătaru.
Provocările lunii septembrie
În cadrul dezbaterii de marți, ministrul a detaliat demersurile pentru gestionarea pandemiei în această lună. „Începe școala. Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc. De la 1 septembrie am reluat activitățile în restaurante, s-au redeschis teatrele și cinematografele, cu anumite norme, este o lună în care concetățenii noștri se întorc din concedii, avem aglomerare pe tot ce înseamnă mijloc de transport în comun, avem o lună de campanie electorală, avem o lună în care începe școala, pe 14, avem o lună în care avem alegeri locale, pe 27”, s spus Tătaru, explicând că asumarea unor deschideri sau a unor reluări de activități s-a făcut în contextul eliberării unor ordine de ministru comunce ale ministrului Sănătății cu miniștrii de resort, al Educației pentru începerea școlii, și al Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă pentru perioada de campanie și a zilei de vot.
„Pentru reluarea școlii am făcut și am pregătit acele norme de începere a școlii în contextul în care am vizualizat ce a însemnat examenul de Evaluare din vară și examenul de bacalaureat. Învățând și adaptăm de acolo, am lăsat libertatea, între ghilimele, autorităților locale, consiliilor de administrație ale unităților școlare să-și adapteze scenariile pe care noi le-am pus la punct și le-am pus în atenție, care poate să se plieze cel mai bine pe specificul epidemiologic al zonei, al localității, precum și pe unitatea școlară”, a explicat Tătaru.
Astfel, conform evaluării făcute pe 7 septembrie, avem în acest moment, din cele peste 3.000 de unități administrativ teritoriale, 43 care sunt în scenariul roșu, 410 care sunt în scenariul galben și 2.728 de localități în care ar trebui să se poată aplica scenariul verde.
„Suntem siguri că cei care decid din consiliul de administrație pot prezenta o adaptare a fiecărui scenariu la unitatea școlară pe care o administrează. Discutăm în aceste zile și modificarea fiecărui scenariu în funcție de capacitatea unității școlare, dar în același timp și de personalul care poate deservi această unitate școală. Suntem încă în momentul în care așteptăm de la consiliile de administrație ale unităților școlare acea propunere în care vor să își înceapă programa școlară”, a conchis ministrul Sănătății.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




