Actualitate
Fratele unei asistente care a murit din cauza COVID-19: „Era sănătoasă tun. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului”
Fratele unei asistente din structura DGASPC Olt moarte din cauza COVID-19 spune că sora sa este o victimă a sistemului de sănătate românesc. Bărbatul a afirmat că sora sa ar fi fost scoasă de la Terapie Intensivă după ce a sunat la 112 pentru a anunţa că se află în stare gravă şi nimeni nu trece să îi evalueze starea de sănătate.
Moarte suspectă
Femeia a decedat în 26 octombrie 2020, şi, cu toate că de obicei DSP precizează când e vorba de personal din instituţii publice infectat în focare, despre Eugenia Haita nu s-a declarat nimic. Rudele femeii au mai multe lucruri de lămurit, relatează 10 News Media.
„Decesul nr. 103
Sex feminin, 52 ani, mediul urban
În data de 17.10.2020 a fost depistat un pozitiv pentru infecţia Covid-19 la un Centru Medical privat din Caracal (proba recoltata la cererea pacientului)
Data internării: 18.10.2020 SM Caracal, urmarea pozitivarii
Comorbidităţi: BPOC, HTA.
Data deces: 26.10.2020
Cauze deces: Stop cardiorespirator ireversibil, infecţie COVID-19“, sunt informaţiile comunicate sec de către DSP Olt.
Fratele femeii, Marcel Safta, a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat cu sora sa. Bărbatul spune că nu virusul este cel i-a omorât sorat, ci dezinteresul medicilor.
Femeia a fost testată pentru COVID în 13 octombrie, i s-a transmis rezultatul testului cinci zile mai târziu, când a şi plecat la spital pentru evaluarea iniţială.
„La două săptămâni ele erau testate, pentru că lucra în cadrul Centrului de Reabilitare Caracal (n. red. – din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt), ea nu a fost testată la privat, le testau ei. Ea a chemat salvarea şi s-a dus la spital, şi ea şi celelalte două colege care au ieşit pozitiv. Ei i-au spus că are 25 la sută afectat plămânul. Ea cu două zile înainte a pus nişte flori în grădiniţă, a transpirat, a luat-o cu frig, a doua zi a început să tuşească un pic, duminică a mai tuşit un pic, dar nu cred că era din cauza COVID. Au pus-o să refuze internarea, dar ea nu a vrut, şi a cerut să se interneze. Celelalte două au refuzat internarea. Luni dimineaţă i-au adus tratamentul, fiind cadru medical a vrut să verifice. I-a dat o pastilă din aia de HIV, Kaletra, iar ea a zis că o refuză. Un medic de la Terapie Intensivă, care s-a nimerit atunci pe tură, i-a spus că trebuie să ia schema, că aşa cere protocolul. Ea a zis atunci că nu ia nimic. Ea era infectată cu câteva zile înainte, avea opt-nouă zile şi nu avusese probleme. Luni dimineaţă, la ora 8.00, le-a zis că le ia, s-a speriat. La 10.30-11.00 a făcut pe ea, a făcut diaree şi urină, nu se putea ridica. După ce a făcut pe ea, a început să ne sune. Ne spunea că o arde totul pe interior. Când a venit la ora 1.00 cu tratamentul, a spus că nu le mai ia, dar medicii au început să insiste. După amiază, i-a fost şi mai rău şi a început să ne sune“, a detaliat fratele femeii, pentru 10 News Media.
Din acel moment, Eugenia Haita a continuat să-şi sune rudele şi să le spună să facă ceva, pentru că se simte rău şi nu o ajută nimeni.
„ÎMI SPUNEA CĂ A INTRAT ÎN PUŞCĂRIA IADULUI, CĂ ÎI E FOARTE FRICĂ“
„Ne spunea să facem cum facem să încercăm să o luăm acasă că se simte foarte rău, nu ştiu dacă de la tratament sau de la COVID. Eu îi spuneam să-l ia, seara la 19.00 i-au dat iar, a doua zi l-a refuzat. A zis că nu mai poate, că nu mai are aer, că o doare carnea pe ea. Doctorul ne spunea că refuză tratamentul, că nu are ce să-i facă. Noi cu gura pe ea, să ia tratamentul în continuare. Făcuse pe ea, dar nu venea nimeni să o schimbe. Nu mai simţea când făcea pe ea, decât se pomenea udă”, a continuat fratele relatarea.
Bărbatul a încercat să intervină la toate cunoştinţele, cu speranţa că ar putea să o transfere de la spitalul din Caracal la un alt spital: „Am început cu telefoane. Nu avea nicio problemă de sănătate, era sănătoasă tun. Avea 52 de ani, nu a suferit de nicio boală. Ea m-a crescut, e mai mare ca mine cu patru ani, Gigica îi spuneam eu. Miercuri au băgat-o pe Terapie, joi ne-a spus că se simte foarte rău, vorbeam cu ea la telefon. Ea le-a spus de la început că este şi ea asistent medical, îi ruga să aibă grijă de ea, să nu o lase să moară. Asistentele erau terorizate de către medici, nu vorbeau, le era frică de medici. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului, că îi e foarte frică. Era o atmosferă de panică, toată lumea este panicată. Faptul că sunt îmbrăcaţi aşa, că nu îi încurajează deloc, nu vorbeau, nu-i spuneau nimic”, a continuat fratele, pentru 10 News Media.
„DE FAMILII DIN ASTEA PSIHOPATE NOI AM MAI DAT PE AICI“
Cu scopul de a-şi ajuta sora, Marcel Safta a ajuns, în cele din urmă, să sune la 112: „Am sunat un prieten şi mi-a spus că să sun la 112. De aici mi s-a făcut legătura la spital, la asistenta şefă. I-am spus că are nevoie de ajutor, să meargă până la ea. Asistenta mi-a spus că nu poate merge la ea aşa când vrem noi, că ei merg la pacient doar atunci când le administrează tratamentul. Eu i-am spus da, dar este într-o stare foarte gravă. Mi-a spus că nimeni nu a fost la ea, nici ea, nici medicul. Am sunat la Poliţia Caracal. Poliţistul a dat numărul meu de telefon doctorului, îl ştia şi m-a sunat”, a mai spus fratele femeii. De aici, însă, lucrurile au luat o întorsătură greu de imaginat. Femeia a fost mutată de la Terapie Intensivă în secţia Pneumologie. Medicul de la ATI, pe de altă parte, l-a sunat pe bărbat pentru a-l întreba dacă femeia… are probeme psihice. Discuţia, înregistrată de bărbat, a escaladat şi s-a ajuns la jigniri.
– Da, da, domnule doctor!
– O ştiţi cu probleme psihice?
– Nu are probleme psihice, nu mă luaţi aşa!
– Cum vă luai? V-am pus o întrebare, dacă vă ştiţi cu probleme psihice, că mie aşa mi se pare!
– De ce vi se pare? Aţi fost la ea?
– Da, bineînţeles!
– Eu acum 20 de minute am vorbit cu asistenta şefa Dobre… care îmi spune că nu a fost nimeni la ea.
– Dobre sau Dobrescu…
– Asistenta mea este Tudoran, nu Dobre, de la Terapie Intensivă…
– Asistenta şefă, poate n-am reţinut eu numele. Am vorbit acum 20 de minute cu ea şi mi-a spus că nu a fost nimeni la sora mea. Mi-a spus că acolo la ea se merge doar după ce se prepară tratamentul şi se merge cu tratamentul preparat, nu se merge doar în vizită, să o vadă ce face.
– Nu, nu, se intră de multe ori acolo.
– Aţi fost dumneavoastră la ea acolo? Mai mergeţi o dată şi sunaţi-mă după telefonul ei, să vorbim.
– De ce?
– Pentru că eu nu cred că aţi fost acolo! Vă mai duceţi o dată şi mă sunaţi de pe telefonul ei. Îmi spuneţi că are probleme psihice, dacă nu merge nimeni la ea, înseamnă că are probleme psihice?
– Da’ ce este cu telefonul la poliţie, să spună că este căzută din pat şi că nu o ajută nimeni să se ridice?
– Exact, nimeni!
-Niciunul dintre dumneavoastră nu aţi ajutat-o şi nu mergeţi la ea. O lăsaţi să moară? Ce se întâmplă cu Covidul asta, ne lăsaţi să murim dacă avem covid. Aţi internat-o ca să moară, că poate avea alte şanse.
– Că de ăştia ca dumneavoastră, de familii din astea psihopate noi am mai dat pe aici, noi ştim despre ce este vorba!
„AM ACEASTĂ PUTERE DE DECIZIE, SĂ SPUN CĂ NU ESTE DE REANIMARE!“
– Mă faceţi psihopat şi pe mine!?
-Da, şi ţi-o dau acasă dacă mai vii cu prostii şi îmi ameninţi asistenta.
– Ştiţi că am vorbit cu asistenta?
– Domne, am fost la ea!
– Domnule doctor, sunteţi atotputernic, cine vă credeţi de mă luaţi aşa?
– Dumneavoastră sunteţi om? De ce aţi sunat la poliţie dacă nu este căzută pe jos.
– Cum adică nu este, nu este îngrijită bine. Nu mergeţi la pacient!
– Eu ţi-o dau acasă, ştii că am acest drept!
– Păi de ce să mi-o dai acasă, eşti plătit să o ţii la spital şi să o tratezi!
– Nu este de Terapie Intensivă, eu vă spun…dumneavoastră abuzaţi, daţi telefon!
– De ce luaţi bani, ca să ne daţi bolnavii acasă? Nu înţeleg!
– Unde eşti tu acuma?
– Eu am plecat spre Drăgăşani, dacă vreţi vin la Caracal!
– Ia veniţi, domne, la Caracal, să stăm noi de vorbă! Păi credeţi că noi nu am mai întâlnit asemenea situaţii, cu asemenea pacienţi?! Că e căzută pe jos! Dacă nu e căzută pe jos, înseamnă că este pacientă psihică. Ce dracu îmi tot spui tu mie!? Cine dracu te crezi tu? Nu sunt obligat să o ţin în Reanimare, atâta timp cât nu este de Reanimare! Eşti de acord cu mine? Eu am această putere de decizie, să spun că nu este de Reanimare! Şi ţi-o fac pachet acasă! Spuneţi că este căzută pe jos, cum să aveţi atâta nesimţire. Tu dai telefon la asistente să le ameninţi, bă, porcule! Crezi că nu am mai dat de asemenea…
-Domn doctor, aţi făcut o şcoală degeaba. Mă bucur că vorbiţi aşa cu mine!
Interpelat de jurnalistul 10 News Media, medicul spune însă că transferul din ATI la Pneumologie a avut cu totul alte raţiuni.
„Înţeleg suferinţa familiei, avea 52 de ani, dar nu înţeleg ce acuză…Pacienta era foarte bine când am transferat-o. În locul ei a venit o altă asistentă de la Balş, mult mai grav, care a murit şi ea. A plecat bine, bine, am dat-o pe căruţ, conştientă, dar în pijamale, în ce era să plece, în rochie!? Ulterior, starea s-a degradat şi am luat-o din nou în Terapie. Starea se degradează brusc, nu aveam cum să prevăd asta. Era conştientă, cooperantă, saturaţii foarte bune, de peste 90 la sută. N-am dat-o acasă, am tratat-o corect. De unde să ghicesc că moare pacienta? Starea se degradează brusc, aşa face acest virus, mulţi se degradează aşa. Avem tineri în Terapie, spunem familiilor că starea s-a mai îmbunătăţit, după care în două zile mor. Nu poţi să anticipezi, avea 90 la sută saturaţie, nu puteam să ghicesc că se va degrada. Ea tot în spital a stat, că stătea în Terapie, că stătea pe secţie, a fost tratată la fel. Să nu credeţi că dacă stătea în Terapie era alta evoluţia“, a spus medicul, pentru sursa citată..
Versiunea este susţinută şi de directorul medical al spitalului, dr. Alexandra Popa.
„În realitate, nici vorbă să fie fost dată afară din Terapie, niciun pacient din ATI sau din oricare secţie nu pleacă pe picioarele lui, întotdeauna când pacientul este transferat este echipat, cu mască, cu mănuşi, cu botoşi în picioare şi este transportat pe căruţ, dacă îi permite starea, sau pe targă, dacă nu îi permite starea. Starea se îmbunătăţise, avea o saturaţie de oxigen de 90 la sută, atunci a fost transportată cu căruţul. Acest lucru se întâmpla pe 23 octombrie. Pacienta avea o saturaţie la acel moment de 90 la sută. Când intrase în ATI, avusese o saturaţie de 80 la sută. Cu tratament şi cu oxigen, saturaţia i-a ajuns la 90 la sută, moment în care s-a transferat pe Secţia de Pneumologie, pentru că în acelaşi timp, secţia oricum era plină, de două săptămâni ATI-ul este plin permanent, şi atunci când un pacient ajunge la saturaţii bune, la peste 90 la sută, se transferă pe o secţie care are oxigen, ca să poţi să preiei un alt pacient. Peste o zi, pacienta Haită a început din nou să desatureze, a ajuns la saturaţii de 60 la sută. S-a luat legătura cu ATI şi se transferă din nou. Ea nu a fost căzută din pat, i s-au făcut poze în acel moment ca să vadă familia că nu este căzută din pat. Putem să o luăm ca schimbare de comportament”, a spus directorul medical Popa.
Familia acesteia a spus că a contactat un avocat şi se va adresa instanţei de judecată după toate cele petrecute.
„M-a întrebat dacă vreau să o identific. Am intrat acolo cu femeia respectivă, ea fără mască, fără mănuşi, la morga Spitalului Caracal. Eu aveam mănuşi, mască, ea nimic. I-a desfăcut fermoarul doar la cap, dar am tras mai jos şi am văzut că avea pe ea sânge, bucăţi de plămâni, sau ceva, când şi-a dat sufletul a vomitat pe ea. Nu a vrut să ne-o îmbrace, aşa ne-au dat-o, în sac. Am întrebat de ce nu m-au lăsat să o văd în spital şi la morgă m-au lăsat. Femeia de la morgă nu era echipată cu nimic. Am întrebat câţi mor pe zi, şi a zis şapte-opt până în 10 pe zi, numai de Covid. Femeia de la morgă mi-a spus că ei sunt imuni, că ei nu cred că mai iau”, a mai declarat, pentru 10 News media, fratele femeii decedate.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




