Actualitate
Sociologul Gelu Duminică la GÂNDUL LIVE, după ultimul sondaj al vieţii religioase din România: „A încercat să arate mesajul subliminal pe care zona religioasă îl dă instituțiilor laice”
Sociologul Gelu Duminică a vorbit la GÂNDUL LIVE despre ultimul sondaj al vieţii religioase din România, prezentat miercuri în Aula Academiei Române și care arată că Biserica ocupă primul loc în ceea ce priveşte gradul de încredere acordat de români. Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%), partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor, relevă cercetarea.
„Din punct de vedere al democrației, este foarte periculos”
Sociologul spune că lupta pentru propriul interes a clasei politice, din ultimii ani, a contribuit la scăderea încrederea românilor în politic, iar ultimele declarații apărute în spațiul public privind negocierile pentru desemnarea viitorului premier arată o centrare pe ocuparea funcțiilor publice.
„Din păcate, ceea ce vedem în acel sondaj, dat publicității, ieri, zona politică românească are o încredere foarte slabă în rândul populatiei. Partidele, guvernele sunt de câțiva ani în coada încrederii pentru simplu motiv că sunt văzute mai degrabă ca o clică care nu face altceva decât să gândească pentru ei. Din punct de vedere al democrației, este foarte periculos. Nu trebuie blamat poporul, pentru că nu face altceva decât să răspundă la stimulii pe care partidele îl dau. Este foarte greu să ai încredere în momentul când vezi balbe, când vezi reguli care sunt obligatorii pentru toți dar sunt încălcate; este foarte greu să ai încredere când vezi aceste discuții interminabile care par a fi centrate pe cine ocupă poziția, nu de ce ocupă poziția. Este foarte greu să susții pe cineva care îți da impresia că se bate pentru propria persoană.
Din păcate, trebuie să reajungem la ceea ce înseamnă cu adevărat reprezentant. Nu știu dacă cei care se ciondănesc pe poziții, în momentul de față, au în vedere ce le-a transmis poporul când au fost delegați. Senzația publică, în momentul de față, este că se discută despre poziția lui X sau Y, dar nu înțelegem ce ar vrea să facă sau ce ii recomandă. Prin urmare, încrederea scade”.
Potrivit Barometrului, 90% dintre români se consideră religioși și credincioși, însă nu merg foarte des la biserică, conform unui studiu sociologic. Românii spun că merg la biserică doar o dată pe săptămână sau ocazional sau doar la sărbătorile mari, conform primului barometru al vieții religioase din România,
90,4% dintre români se consideră religioși. Din această proporție, 63,8% au răspuns „sigur că da” la întrebare, iar 26,6% au răspuns „mai degrabă da”. Indiferent de confesiunea la care aderă, românii cred în existența lui Dumnezeu într-un procent covârșitor, de 90,2%. Doar 5,7% dintre români spun că „nu se poate răspunde așa de simplu la întrebare”, iar 68,2% spun că se roagă zilnic.
În schimb, doar 6% spun că „mai degrabă nu” se consideră persoane religioase, în timp ce 3,6% au răspuns „sigur nu”. Dintre ei, 77,1% sunt „mai degrabă indiferenți” față de religie, iar 15,6% se declară „mai degrabă împotriva religiei”.
„Nu s-a întâmplat nimic extraordinar ca trendul să fie invers și să aibă o creștere cu 20% mai mare față de ultimele sondaje”
„Cred că foarte mulți dintre cetățeni cred în Dumnezeu, dar au o încredere mult mai mică decât sondajul dat, pentru că toate sondajele din 2016 arată o scădere relativ continuă în Biserica. Nu s-a întâmplat nimic extraordinar ca trendul să fie invers și să aibă o creștere cu 20% mai mare față de ultimele sondaje, cu aceeași întrebare, făcută de o altă casă și la comanda altei insituții care, într-un fel sau altul, bragoslovește zona kitchoasă din România. Nu am înțeles cum a apărut Academia Română în creștere, dar trebuie să nu uităm că sociologia nu e o știință perfectă”.
Nivelul de încredere al românilor în Biserică era sub 60% în ultimii trei ani
Un sondaj INSCOP arăta, anul trecut, că 68.1% dintre români aveau încredere mare şi foarte mare în Armată, în timp ce pe locul al doilea se află Biserica, cu 55.1%, în creştere faţă de ultimele două sondaje.
In 2017, încrederea românilor în Biserică a scăzut la 50%. Printre cauzele cele mai cunoscute care au determinat acest minim istoric, specialiştii indică scandalurile sexuale sau de corupţie în care sunt implicaţi ierarhi şi preoţi, dar şi o maturizare a credincioşilor care nu mai sunt dispuşi să despartă vorbele preoţilor de faptele acestora.
Conform unui sondaj de opinie efectuat de IMAS, în 2017, Biserica ajungea la 50,6% grad de încredere în rândul populaţiei, fiind pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR) când credibilitatea ei coboară atât de mult.
Despre comunicarea dintre instituțiile laice și cele religioase, precum și încălcarea religioasă a cultelor în timupl pandemiei, sociologul spune că se datorează măsurilor luate de instituțiile laice fără o consultare a celor religioase.
Conform cercetării sociologice, care a fost realizată de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, 47,3% dintre români consideră că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor în timpul pandemiei, în timp ce 35,7% dintre respondenţi afirmă că este normal ca activitatea Bisericilor şi a cultelor să aibă restricţii.
Doar 15,9% dintre participanţii la studiu cred că statul a colaborat foarte bine cu Bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate.
„În ultimele luni a existat clar o dihonie între instituțiile laice și instituțiile religioase”
„În ultimele luni a existat clar o dihonie între instituțiile laice și instituțiile religioase. Foarte multe măsuri luate de instituțiile laice au fost criticate. Marea majoritatea a măsurilor a fost luată de către laic fără o consultare coerentă a religiosului. În mod normal, toate măsurile, care afectează viața religioasă, ar fi fost bine să fi fost anunțate de ambii reprezentanți. Însă, cel religios s-a simțit călcat în demnitate și a reacționat”, a spus sociologul Gelu Duminică la GÂNDUL LIVE.
Sociologul Gelu Duminică spune că sondajul subliniază susținerea poporului român față de Biserică și lipsa de comunicare din partea instituțiilor laice. Aparția partidului AUR, cu mesaj naționalist, nu este întâmplătoare.
„Ce vedem în sondaje este o subliniere a instituțiilor religioase care spun:
«Atenție! Noi suntem aici, avem susținere populară. Ar trebui să ne luați în seama, Altfel, s-ar putea să ne organizăm mai bine decât am făcut-o».
Aici nu am dovezi, dar cred că ultimele mișcări politice nu sunt întâmplătoare, iar apariția unui partid nou, cu mesaj naționalist, nu este întâmplătoare.
„Ceea ce a încercat acest sondaj să arate este tocmai mesajul subliminal pe care zona religioasă îl dă instituțiilor laice”
Este clar o dovadă pe care mișcarea religioasă o va folosi în viitoarele sale acțiuni și declarații. Este greu să se dovedească că poporul nu vrea acest lucur. În momentul în care laicul eșuează în a oferi bunăstare și a îmbunătăți calitatea omului speranța omului este Dumnezeu”.
Studiul evidenţiază că 62,2% dintre români nu ar vota un politician care se declară ateu, 34,4% i-ar acorda votul, iar 3,4% nu ştiu/nu răspund.
Mai mult de jumătate (58,6%) dintre români afirmă că religia este fundamentală pentru identitatea naţională a românilor, în vreme ce 39,1% cred că identitatea naţională nu are legătură cu religia.
Sondajul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, pe baza unui chestionar aplicat telefonic.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor