Actualitate
Dezvăluiri-bombă despre producția de măști a ROMARM!
Compania Națională ROMARM, înființată în urmă cu 21 de ani, prin fuziunea fabricilor de armament românești, gestionează 15 filiale și este cel mai mare furnizor de echipament militar, muniție și servicii de mentenanță din țară. În cei peste 20 de ani, profitul societății nu a ajuns însă la standardele dorite și schimbare periodică a conducerii companiei a avut consecințe în activitatea filialelor din subordine. ROMARM a reintrat în atenția publică în martie 2020, odată cu debutul violent al pandemiei, când s-a implicat în lupta pentru combaterea pandemiei de COVID și a anunțat că va produce măști de protecție.
Inițiativa a luat însă o turnură nedorită și s-a iscat un adevărat război intern, între protagoniștii CN ROMARM și UPS Dragomirești, filiala aleasă să gestioneze producția de măști, scrie mainnews.ro, într-o amplă anchetă de presă.
Apelul lui Iohannis, la începutul pandemiei
26 februarie 2020. Primul caz de COVID-19 în România. Președintele Klaus Iohannis vine cu cererea: “Este imperativă dotarea de urgență cu echipamente de protecție și dezinfectanţii necesari: achiziția unui număr corespunzător de măști de protecție, combinezoane, mănuși, echipamente medicale și substanțe dezinfectante. Vă rog foarte mult să identificați toate sursele de achiziție!”,
Câteva zile mai târziu, pe 16 martie 2020, Iohannis decretează starea de urgență, cu restricții severe. Încep procedurile pentru achiziția de materiale și echipamente necesare în pandemie.
Procedurile sunt monitorizate prin ANAP. La începutul pandemiei, măștile au atins prețuri absurde și o cutie de 50 de bucăți putea fi cumpărată, cu greu, cu 200 de lei!
Cel mai mare producător și furnizor de măști era China și România și-a îndreptat atenția spre producția internă.
Cum a ajuns ROMARM să producă măști?
Mai multe firme private și ROMARM fac demersuri pentru demararea procesului de producție a măștilor. La nivelul Ministerului Economiei este apropat documentul privind finanțarea proiectului inițiat de ROMARM.
Compania își propune (potrivit note de fundamentare) să realizeze între 4-11 milioane măști chirurgicale 3 PLY și 400.000-1.100.000 măști N95, lunar.
Potrivit estimărilor, la circa șase luni de la pornirea utilajelor, urmau să fie realizate 15 milioane de măști 3 PLY și un milion de măști N95. Era nevoie de trei linii de producție, precum și materia primă.
Producția efectivă a fost calculată la 2,7 milioane de dolari, profitul estimat pentru prima lună fiind de 1.000.000 dolari. Infrastructura și personalul sunt asigurate de UPS Dragomirești, iar comercializarea de ROMARM.
O parte din finanțare, de 1 milion de dolari, vine de la Ministerul Economiei, 247.000 dolari prin credit și 3,7 milioane dolari din avans și lichidare achitate de beneficiarii produselor.
„A fost o chestie benefică”
Constantin Bădan, expert în securitatea muncii din cadrul UPS Dragomireşti, susține că noul contract “a avut un impact pozitiv asupra salariaților”.
“Pe fondul lipsei de comenzi, pe partea militară, noi, la momentul acela, intrasem puțin într-o formă în care nu mai aveam posibilitatea să ne plătim salariații. A fost o chestie benefică”, explică acesta.
Uzina, condusă la acel moment de Cristinel Necula, începe procesul de modernizare a halei în care urma să se desfășoare activitatea, investiția fiind de aproape 500.000 lei.
“În 27 martie, am fost contactat de preşedintele Consilului de Administraţie al Romarm, dacă pot pune la dispoziţie şi să amenajez o hală până pe data de 13 aprilie, pentru a produce măşti chirurgicale. Am mobilizat toţi oameni din Uzină şi am reuşit într-un timp record”, spunea directorul UPS Dragomireşti de la acel moment, într-un interviu acordat Rise.ro.
Contractul pentru măștile românești
Două firme ofertează ROMARM, una este AMP Synergy București, iar cea de-a doua Interarms. ROMARM merge mai departe cu Interarms, considerând că oferta este completă și mai rapidă, deși la costuri mai ridicate.
Interarms este compania lui Andrea Barsanti, reprezentantul companiei italiene Beretta în România. Aceeași firmă a intermediat achiziția pistoalelor Beretta de către MAI.
Sunt încheiate două contracte, unul de achiziție a liniilor de produție, de aproape 1 milion dolari, al doilea pentru achiziția materialelor de producție, de peste 700.000 dolari.
Main News precizează că acum încep tensiunile interne, cauzate de opiniile diverse ale persoanelor de la conducerea ROMARM – contractele semnate de ROMARM cu Interarms sunt garantate de un IFN, Suport Real IFN.
Directorul Romarm a declarat, pentru Main News, că, la acel moment, “contractarea poliței a fost cea mai facilă şi rapidă posibilitate aflată la dispoziţia furnizorului de a garanta avansul încasat, pentru a putea beneficia de factorul timp, care era cel mai important aspect al achiziţiei în discuţie”.
Fostul director al UPS Dragomirești declara că au existat probleme cu scrisoarea de garanție și, implicit, cu instituția financiară nebancară, fiind mai mulţi angajaţi ai companiei care au atras atenţia cu privire la acest aspect.
„Contractul nu e bine făcut”
“Au atras atenţia că acest contract nu e bine făcut, că sunt probleme cu scrisoarea de garanţie, am înţeles că era de la IFN care nu avea bonitate şi uşor, uşor au fost toţi îndepărtaţi”, spunea Cristinel Necula, în interviul acordat Rise.ro.
Unul dintre care s-ar fi opus emiterii garanţiei de către Suport Real IFN este, potrivit şefului Romarm, Șerban Ianculescu, fostul director al Direcției Export. Ca urmare a insistențelor acestuia, ar fi fost solicitată opinia BNR. În răspunsul transmis către ROMARM în luna mai a anului trecut, Banca Națională precizează că instituția este înscrisă în Registrul General de Investiții Non Bancare, însă arată că nu este atributul Băncii Naţionale să verifice bonitatea financiară a firmelor înregistrate, sens în care recomandă companiei să realizeze o astfel de evaluare.
„Presiuni asupra dlui Goga”
“Că, ulterior, au existat foarte multe presiuni asupra domnului Alin Goga -membru în Consiliul de Administraţie al IFN-ului şi a colegilor săi pentru a nu mai prelungi valabilitatea poliţei la solicitarea întemeiată a beneficiarului, că aceştia nu au cedat presiunilor şi au început să recepţioneze ameninţări din zona autorităţii de reglementare a pieţei financiare, ameninţări, în final, materializate prin decizia emisă de către BNR, de oprire de la subscriere a IFN-ului respectiv, şi care au culminat cu surprinzătoarea informaţie potrivit căreia tocmai soţia contestatarului principal, domnul Ianculescu Şerban, doamna Ianculescu Maria, ocupa o funcţie în cadrul Direcţiei de Supraveghere din BNR, fix entitatea care a decis oprirea de la subscriere a IFN-ului în discuţie, nu mai surpinde pe nimeni.
Un lucru este însă cert: o poliţă emisă rămâne valabilă pe toată perioada sa şi poate fi reînnoită la solicitarea întemeiata a beneficiarului, decizia BNR acţionând doar asupra subscrierii de noi poliţe, aşadar poliţa emisă rămâne valabilă până la încheierea perioadei de valabilitate”, spune Gabriel Ţuţu.
Alin Goga, abordat de doi foști militari, din „garda veche din Romarm”
Surse avizate, care au dorit să își păstreze anonimatul, susţin că Alin Goga ar fi fost abordat de doi foşti militari, care s-ar fi recomandat ca fiind „garda veche din Romarm”, sugerând ca să nu emită prelungirea poliței de garanție, în caz contrar urmând să intervină la BNR pentru generarea unor probleme IFN în cauză. Ulterior, în luna octombrie, Direcția de Supraveghere a BNR a suspendat activitatea Suport Real IFN.
Contactat de Main News, Alin Goga susţine că “la data emiterii garanției, IFN-ul era în analiza BNR, nefiind luată nicio măsură împotriva acestuia”.
„Suspendarea licenței a fost urmare a unei comunicări defectuoase cu BNR, legate de primirea unor răspunsuri de către aceasta, prin care dovedeam îndeplinirea măsurilor dispuse de acesta, dar neprimite de BNR din cauza dimensiunii/capacității reduse de primire a serverului propriu (nu primea mesaje cu mai mari de 10 mega, fără să anunțe această pe site-ul propriu).
Din câte știu, litigiul se află pe rolul ÎCCJ în prezent. (..) Nu achiesez la măsuri ale unor persoane și grupuri care subminează eforturile ROMARM și a intereselor naționale, de asigurare a unei producții interne de produse destinate combaterii” , completează Goga.
Suport Real IFN, ce a funcționat sub brand-ul Capidava Financial, îl are drept administrator pe Vlad Ghinescu, iar principalul beneficiar al afacerii este Alexandru Floroiu. După decizia BNR de radiere, activitatea s-a mutat pe firma Finance One IFN (Vlad Ghinescu este administrator și deține 1% din acțiuni. Finance ONE IFN este deținută în proporție de 97% Floroiu Elena Dana prin intermediul firmei Def Inteligent Invesments).
Real Suport IFN a acordat scrisoare de garanție și pentru achiziția pistoalelor Beretta de la aceeași firmă Interarms, deținută de Andrea Barsanti.
Transportul liniilor de producție
Apar noi probleme după identificarea materialelor ce urmează a fi achiziționate. Restricțiile de circulație pun bețe-n roate operațiunii de aducere în țară a liniilor de producție.
Mai mult, recomandările diplomaţilor români din China sunt de apelare la serviciile unui alt stat.
„Vă confirmăm faptul că transportul aerian cargo nu este încă restricţionat major în China, însă cererea pe acest segment este într-adevăr covârşitoare. (..) Efectuarea unui transport în România cu o aeronavă a unei alte ţări este o soluţie viabilă şi folosită şi de alţi importatori români„, transmiteau reprezentanţii Ambasadei România în Republica Populară Chineză, pe 6 aprilie.
Astfel, varianta cea mai potrivită atunci părea realizarea transportului cu ajutorul Ministerului Apărării din Ucraina, dispus, contra cost, să pună la dispoziţia statului român o aeronavă.
De altfel, potrivit informaţiilor Main News, chiar şi Ministerul Apărării a solicitat serviciile Ucrainei. Potrivit unui document intrat în posesia Main News, pe 25 martie, Biroul atașaților militari ai Ucrainei transmite Armatei Române că poate pune la dispoziția României o aeronavă (a parteneriatul Allodium SA – firma Liability Company ATZT TranService). Prețul primului zbor este estimat la peste 290.000 dolari, iar al celui de-al doilea 226.000, fără combustibil.
Instalarea liniilor de producție
ROMARM a decis să devină producător de măști la mijlocul lunii martie, iar pe 15 aprilie, utilajele au ajuns în România.
În nota de fundamentare a proiectului se arată că ROMARM a primit cereri urgente de furnizare a peste 5 milioane de măști, de pe piața internă și externă.
Instructajul se face online, deoarece chinezii nu pot trimite oameni în România.
„Lipsea un modul care asigura funcţionarea în mod automat. Unele piese de schimb erau lipsă. Am decis să mergem cu ele în mod manual, omul punea masca cu mâna. Au avut multe subasamblari care erau ruginite. Nici acum nu e functională. Undeva la 980.000 de dolari au costat”, spunea Cristinel Necula, în interviul acordat RISE.
“În jurul datei de 27 aprilie utilajele au fost asamblate şi puse pe poziţiile de lucru. Fac menţiunea că utilajele / instalaţiile au venit fragmentate în ansamble, subansamble şi piese, fapt ce a determinat extinderea, pentru asamblarea finală, pe o perioadă de mai bine e 10 zile. Au fost foarte multe lucruri pe care a trebuit să le adaptăm din mers”, explică Constantin Bădan, expert în protecţia muncii.
Comunicarea cu chinezii era dificilă
Conducerea Romarm susține că specialiștii companiei, dar și ai altor firme private care au cumpărat linii de producție din China, au arătat că acestea sunt automatizate “la un nivel de tehnologie care depăşea capacitatea de cunoaştere tehnică a acestora, iar comunicarea online cu specialiştii chinezii era foarte dificilă din cauza barierelor lingvistice”.
„Dacă la momentul iniţial al asumării realizării facilităţii de producţie de către directorul UPS Dragomireşti -Cristinel Necula, acesta declara ca deţine în societate suficient personal cu expertiză tehnică (ingineri şi tehnicieni) capabili să instaleze şi să pună în funcţiune echipamentele de producţie a măştilor, după recepţionarea echipamentelor s-a constat că, în fapt, acesta dispune de doi ingineri şi trei tehnicieni mecanici, dintre care doar unul deţine cunoştinţe de limba engleză şi este capabil să consulte online tehnicienii din partea producătorului chinez, fiind necesară de fiecare dată prezenţa unui interpret din partea furnizorului de echipamente care să medieze dialogul cu producătorul.
Totodată, directorul Cristinel Necula, constatând că echipamentele recent achiziţionate nu sunt atât de simplu de operaţionalizat cum, probabil, a considerat dânsul initial, a făcut pasul în spate şi a declarat că, de fapt, UPS Dragomiresti, prin vocea dânsului, şi-a asumat doar să pună la dispoziţie imobilul în care urmau să fie instalate echipamentele de producţie şi o parte din personalul lucrativ, restul activităţilor căzând în sarcina Companiei”, susţine şeful Romarm.
„Domnul director Necula a fost alimentat de niște persoane din cadrul companie cu informaţii potrivit cărora ar fi urmat să fie schimbat, iar ulterior a scăzut brusc interesul dumnealui în a mai merge aceste utilaje cât mai performant”, completează Constantin Bădan.
Echipamentele chinezilor, sub standardele prezentate!
Nivelul de productivitate a fost mai redus decât cel preconizat, deoarece echipamentele erau sub standarde. În final, echipamentele au fost înlocuite cu „cu altele noi, superioare, fără a genera alte costuri în plus”, precizează ROMARM.
Prețul de producție. Șeful ROMARM: Justificarea conducerii UPS Dragomirești este halucinantă!
Main News precizează că oferta prețului de manoperă pentru o mască, avansată de fostul director al UPS Dragomirești, ar fi fost de 70 bani/manoperă produs, ceea ce se traducea într-un preț de vânzare și mai ridicat! Președintele CA ar fi insistat pentru recalcularea prețului, care a ajuns la 35 de bani.
În momentul actual, prețul de producție calculat de către noua conducere a filialei este de aproximativ 0.20 lei pe masca produsă.
„După punerea în funcţiune a echipamentelor şi intrarea în procesul de testare în vederea recepţiei calitative a acestora, domnul director Cristinel Necula a fost rugat să realizeze o calculaţie a preţului de producţie în baza căruia Compania să încheie cu UPS Dragomireşti un Contract de prestări servicii prin intermediul căruia să plătească lunar prestaţiile realizate de către filială.
Cu acest prilej, conducerea ROMARM SA a constatat că preţul de producţie al măştilor în accepţiunea domnului Cristinel Necula se situa cu mult peste orice preţ existent pe piaţa românească şi ne referim doar la preţul de producţie, nu la preţul final de vânzare a produsului finit (acesta incluzând ambalaje, logistică, etc). Justificarea firească a conducerii filialei a fost halucinantă, astfel că în preţul de producţie al măstilor se încărcau efectiv toate cheltuielile filialei, atât direct productive (necesare în hala de producţie), dar mai ales cele indirecte (ale întregii filiale – personal, utilitati, servicii, regii, etc) sens în care s-au solicitat din partea Companiei recalculări ale acestor costuri astfel încât, în final produsul finit să poate să se încadreze într-un preţ competitiv pe piaţa de profil”, susține directorul Romarm.
Demersuri pentru comercializarea producției
S-a ratat momentul intrării pe piață și al obținerii de profit. Motivul: tergiversarea producției de măști.
Produsele sunt autorizate doar în pentru perioada stării de urgență, de către organismul MApN special desemnată în această perioadă – Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare. Ulterior, pe timpul stării de alertă, procedura nu mai este urgentă și este realizată de o altă entitate, testarea desfășurându-se pe o perioadă mai îndelungată de timp și cu costuri suplimentare. Între timp, odată cu redeschiderea granițelor, țara este asaltată de produse de protecție, iar prețul măștilor scade simțitor.
S-a convenit ca măștile să fie comercializate către o entitate a statului, care să le furnizeze ulterior instituțiile publice, scopul fiind, potrivit conducerii Romarm, preîntâmpinarea acțiunilor speculative. Până la punerea în aplicare a acestui plan, pe piața din România au fost apărut produse neconforme, iar lipsa de control a determinat folosirea acestora.
“Ca urmare a acestei lipse totale de control al importurilor și al distribuţiei de produse dedicate prevenirii şi combaterii pandemiei, producătorii autohtoni care au realizat investiţii în echipamente şi materii prime (printre care se înscrie şi CN ROMARM SA) şi al căror preţ de producţie în mod evident, era mai mare decât preţurile cu care erau comercializate produsele din import, s-au văzut în situatia de a produce pe stoc, statul român neavând un mecanism funcţional de a oferi, nu doar un grad de protecţie a producţiei interne, dar nici capacitatea funcţională si legală de a asimila produsele autohtone.
Astfel că, în prezent, atât ROMARM SA cât şi producătorii interni sunt în situaţia de a cheltui suplimentar pentru a certifica produsele la nivel european într-o încercare de a lichida stocurile de produse existente şi de a recupera investiţiile făcute, prin realizarea unor exporturi în state interesate”, a explicat şeful Romarm, pentru Main News.
Bădan: „Spunea domnul Necula că produsele sunt neconforme…”
Fostul director al UPS Dragomireşti susţinea că testarea produselor era în atribuţia Romarm. Pe de altă parte, angajații Uzinei sunt de părere că acest aspect depindea de ritmul producţiei, iar Necula ar fi trebuit să ridice această problemă înainte ca măștile să fie folosite de subalternii săi.
„Nu au fost testate, s-a încercat a se face o testare, Romarm se ocupa. Din câte ştiu, nu au fost certificate CE, neavând toate certificatele nu poţi să le scoți la vânzare, se vând către filialele Romarm. Nu au fost recepționate oficial, calitativ, echipamentele. Nu au mai funcționat din 28 de august, nu s-au mai pornit. Lucram cu 40 de oameni, iar dacă se întampla ceva, eu eram responsabil”, spunea Necula la nivelul lunii septembrie 2020.
„Spunea domnul Necula că produsele sunt neconforme. Pentru mine au fost niște semne mari de întrebare. Au fost neconforme prin faptul că el intra fără echipament întotdeauna, el și ceilalți? Dacă au fost neconforme, primele persoane care au primit măști am fost noi, salariații. Adică noi am fost cobaii lui? E un produs pe care în loc să îl testezi pentru conformitate tu mi-l dai spre utilizare? Pe mine și pe salariați ne-a deranjat”, este problema pe care o ridică unul dintre angajaţii Uzinei, Constantin Bădan.
„În toată perioada de realizare a măștilor la UPS adica pana la data de 27 august 2020, nu s-a inregistrat nici un caz de infectare cu Covid -19, dar nu s-a întocmit nici documentația tehnică necesară pentru realizarea măștilor, care conform legislației în vigoare este de neacceptat”, completează acesta.
Condiția pentru ca măștile să poată intra pe piață
Potrivit legii, pentru ca măștile să poată intra pe piață, producătorul este obligat să se înregistreze la Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale din România.
Formularul de notificare trebuie să fie însoţit inclusiv de declaraţia de conformitate CE a producătorului.
În baza documentelor depuse sau transmise, ANMDMR înregistrează informaţiile privind dispozitivele medicale introduse pe piaţă în baza naţională de date şi informaţiile privind persoanele responsabile de introducerea lor pe piaţă şi emite solicitantului un certificat de înregistrare a dispozitivelor medicale. Înregistrarea dispozitivului medical în baza naţională de date nu reprezintă o aprobare sau o autorizare din partea ANMDMR. Măștile sunt introduse pe piaţă sub responsabilitatea producătorului, în baza declaraţiei de conformitate emisă de acesta.
Producătorul este obligat să aibă în vedere elaborarea întregului dosar de produs, potrivit pct. 3 al Anexei 7 a HG 54/2009. În mod special, trebuie avute în vedere prevederile SR EN 14683+AC:2019 – Măşti faciale de uz medical.
Toată procedura necesită, anterior, testarea măştilor şi realizarea documentaţiei tehnice a utilajelor.
Ludovic Orban, în vizită la Dragomirești
29 aprilie 2020. Premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Virgil Popescu și directorul Romarm, Gabriel Țuțu, merg la Dragomirești cu jurnaliștii.
Pe parcursul întregii vizite, premierul este însoțit de directorul UPS Dragomirești, care îi prezintă atelierul în care se realizează măștile. La finalul vizitei, Orban anunță că Romarm, prin UPS Dragomirești, va produce 350.000 măști pe zi. Numărul a fost avansat la sugestia ministrului Economiei de la acel moment, Virgil Popescu, care a susținut, într-o declarație pentru Rise.ro, că le-a regăsit în contractul Romarm. Potrivit sursei citate, acesta a susținut că după ce Cristinel Nicula a fost înlăturat din funcția de director general, „brusc, lucrurile au început să meargă”, utilajele „n-au funcționat în parametri, dar nu s-au mai defectat”.
„Domnul prim-ministru cu ministrul Economiei, al Apărării, au sosit la fabrică, vizita a durat 10 minute în hala de producţie. Înainte de a ieşi la declaraţii, a întrebat anumite detalii despre măşti, câte măşti spunem că putem produce pe zi. I s-a spus că între 300 şi 350 mii. Pe mine nu m-a întrebat, dacă mă întreba îi spuneam adevărul. Nu poţi spune că faci 350.000 când faci 14.000 pe zi. I-am zis domnului ministru al Economiei, fusese cu 5 zile înainte. A zis doar că îi place hala, desi i-am zis care sunt problemele”, a declarat Cristinel Necula, pentru Rise.ro.
Vizita delegaţiei oficiale este relatată de un alt participant, Constantin Bădan
Expertul în securitatea muncii de la nivelul UPS Dragomireşti susţine că fostul director al Uzinei ar fi avut ocazia să sesizeze problemele întâmpinate:
“S-a mers în sector şi s-a văzut atelierul. Nicio vorbă despre faptul că utilajele nu funcţionează. Ulterior, a apărut un film cu domnul fost director Necula care îşi arăta nemulţumirea vis a vis de această capacitate de a produce măşti. Delegaţia a vizitat atelierul, iar înainte de declarația de presă, a avut loc o discuție informală la care am participat. S-a discutat despre numărul de măști care ar fi urmat să fie produse la Dragomirești și s-a stabilit 350.000/ lună. Atunci domnul director Necula nu a spus nimic.
„De ce nu ai ridicat problemele?”
Nimeni nu a avut nicio obiecțiune. A acceptat situația, a fost în prim plan, nu poate să spună că cineva i-a impus, l-a presat. Ar fi putut, în calitatea pe care o avea, să explice, diplomat, că este nevoie de mai mult timp. Când ai admis și nu ai luat nicio măsură, concluzia este că poți duce la îndeplinire planul asumat.
Dacă acum câteva zile ai vorbit cu ministrul Economiei şi i-ai spus că ai nişte probleme , de ce nu ai ridicat aceste probleme, când ai văzut că s-au spus 350.000 măşti, că doar era o şedinţă între noi, fără presă? Putea să spună, că poate ministrul economiei nu l-a informat pe prim-ministru.
Eu , dacă eram director general, trebuia să îmi fac datoria şi să stabilesc toate condiţiile prin care se face la momentul respective, toată activitatea de producţie, ori activitatea de producţie de la momentul respectiv spunea foarte clar că se poate face”.
La câteva zile, informaţiile referitoare la dificultăţile întâmpinate apar în spaţiul public. Directorul Romarm anunţă că utilajele funcţionează deficitar şi cere conducerii de la Dragomireşti mobilizare.
Contactat de Main News, Virgil Popescu a refuzat să comenteze subiectul, motivând că nu mai ocupă postul de ministru al Economiei. De asemenea, premierul de la acea dată, Ludovic Orban, nu a răspuns solicitărilor Main News.
Sfere de influență. Directorul ROMARM: Cristinel Necula A SABOTAT eforturile companiei!
În afara problemelor întâmpinate în instalarea utilajelor, producția a fost întârziată de disputele interne, potrivit surselor Main News.
În paralel cu producția de măști, compania naţională a fost supusă unui proces de reorganizare, aprobat de Consiliul de Administrație. Analiza conducerii a aratat că “paliere executive se supun conducerii multiple, fapt ce a condus la concentrarea acestor structuri in servicii de specialitate si inlaturarea coerentei in planul relatiilor atat in plan intern dar mai ales in plan extern cu clientii, rezultatul final fiind o disipare a resurselor pentru activitati similare in detrimentul altor atributii specifice”, spun sursele Main News.
Astfel, a fost eliminată funcţia de director general adjunct. Anterior, postul era ocupat de Gheorghe Stoica. Acesta, împreună cu Ştefan Tănase (pensionar militar) şi Şerban Ianculescu, fost şef al Serviciului Export ar fi “creat o structura neoficială în interiorul Companiei, prin intermediul căreia gestionau întreaga problematică, în special în ceea ce privește activitatea de comerț, precum selecția agenților de vânzări, identificarea end-userilor cu potențial financiar, negocierea comisioanelor”, explică sursele Main News din interiorul companiei.
„A vrut să facem treaba până la un punct…”
Pe fondul procesului de reorganizare, „sincopele apărute în procesul de operaționalizare a facilității de producție au constituit un lait motiv pentru cei vizați de restructurare să gestioneze situația în favoarea lor și să atace prin orice mijloace mediatice conducerea companiei și acționarul acesteia, în încercarea de a-și masca propriile incapacități profesionale”, acuză şeful Romarm.
Surse din interiorul Romarm, care au dorit să își păstreze anonimatul, acuză că fostul director al UPS Dragomirești ar fi fost instigat să blocheze demersurile de producție a măștilor.
“A vrut să facem treabă până la un punct, până când a aflat că ar urma să fie schimbat”, explică Constantin Bădan începutul neînţelegerilor.
Cristinel Necula are însă altă variantă
“Doi membri ai comisiei de recepție și-au dat demisia, domnul Georgescu, copreședinte, şi şefa investitiilor din Romarm, am înțeles de la dânșii că au avut presiuni de la domnul director al Romarm. Directorul tehnic Romarm, domnul Tănase, ofițer cu mare experiență, I s-a desfăcut contractul de muncă. De asemenea, directorul adjunct, domnului Stoica, i s-a desfăcut contractul, inginer de aeronave, precum si directorul comercial, domnul Ianculescu. Au fost toţi demiși, oameni cu multă experientă in domeniu, daţi afara”, explica Necula, în interviul acordat Rise.ro.
În cele din urmă, la sfârșiul lunii august, mandatul de director general al UPS Dragomirești al lui Cristinel Necula nu a mai fost prelungit. Anterior, Curtea de Conturi și Corpul de Control al ministrului Economiei au făcut verificări la UPS Dragomirești.
„Mandatul nu a mai fost prelungit pentru că pe omologările de produse pe care MApN le cerea nu se făceau pașii care trebuia. În 15 august, domnul Ciucă a considerat, având informații de la Ministerul Economiei, că omologările au rămas foarte mult în urmă, astfel au decis, probabil amândoi, să nu îi mai dea mandat prelungit. Asa a ajuns în Uzină noul director”, explică Constantin Bădan.
„Încercau să spună că niște produse omologate nu sunt conforme standardelor și că eu aș fi de vină. Discutau oameni care nu stiau despre ce e vorba, despre acele muniții și omologări”, susţinea Necula.
Gabriel Țuțu îl acuză pe Cristinel Necula că ar fi sabotat inițiativa companiei
“Văzând că, în final, facilitatea de producție nou creată, nu îi aduce beneficiile financiare anticipate inițial, ci mai degrabă îi crește nivelul de implicare managerială și efortul lucrativ al filialei, creându-i răspunderi suplimentare, interesul pentru asigurarea managementului facilității de productie al domnului director Cristinel Necula a început să scadă semnificativ, începând efectiv să saboteze eforturile Companiei de a pune în parametri optimi de funcționare echipamentele”, a declarat Gabriel Țuțu, pentru Main News.
“Din momentul când au venit utilajele, am încercat să fac tot ce e mai bine, să amenajez hala, să pun oamenii la dispoziție, toată lumea înțelegea că România avea nevoie de măști. Pentru că mașinile nu au mers, au fost luate niște mașini neconforme, doar eu am avut probleme. Probabil asta a fost și motivul pentru care am fost schimbat. Nu am absolut nicio vina în derularea acestui contract, nu am fost parte nici nu am știut, decât la mult timp după ce s-a semnat„, spunea fostul şef al UPS Dragomireşti, după ce mandatul nu i-a fost prelungit.
Câte măști a produs ROMARM
ROMARM nu a reușit să obțină profit, chiar dacă utilajele au fost înlocuite și producția a crescut.
Directorul Romarm precizează că a primit de la producătorul chinez alte patru linii de producţie, urmând ca şi cele achiziționate initial să rămână în patrimonial firmei. Țuțu spune că echipamentele au funcționat permanent, cu excepția momentelor în care Cristinel Necula ar fi retras angajații care le foloseau, însă produsele nu pot fi comercializate din cauza prețului de producție situate peste nivelul pieței.
Compania a produs, până în februarie 2021, 4.040.000 măşti
„De la începutul lunii aprilie 2020 și până în prezent compania a produs, în regim de omologare a produselor și testare a liniilor de fabricație, în vederea trecerii la producția de masă, două tipuri de măști de față de unica folosință, respectiv:
3 PLY aproximativ 4 milioane bucăți;
N 95/FFP 2 aproximativ 40.000 bucăți.
Compania ROMARM a comercializat până în prezent 230.000 buc unor ambasade cu sediul în România, unor firme private, precum și Spitalului Județean de Urgență Târgoviște. Cantitatea de măști produse și nevândute este depozitată în condiții optime de păstrare și igienă în vederea valorificării și sunt în limita termenului de garanție. Investiția efectivă este a CN Romarm SA achiziționată cu fonduri obținute prin credit bancar în cuantum de aproximativ 685.906,20 USD și nu din fonduri publice„, a transmis Romarm, într-un răspuns la o solicitare a Main News.
Noua conducere a UPS Dragomireşti a demarat un concurs pentru angajarea de personal care să se ocupe exclusive de producţia de măşti.
Cristinel Necula nu a vrut să discute cu reporterii
Fostul director al UPS Dragomirești, Cristinel Necula, a refuzat să discute cu reporterii Main News și să ofere răspuns la întrebările de mai jos:
- Care au fost principalele probleme pe care le-ați constatat în legătură cu funcționarea utilajelor de producție a măștilor?
- De ce nu ați sesizat neregulile la momentul la care au fost recepționate utilajele?
- Care au fost criteriile în funcție de care ați stabilit prețul de producție al măștilor? De ce ați agreat să semnați contractul de prestari servicii dacă ați constatat că utilajele nu sunt funcționale?
- La finalul lunii aprilie, o delegație oficială a vizitat UPS Dragomirești. Sustineați că, anterior vizitei, l-ați informat pe ministrul Economiei de la acel moment cu privire la problemele întâmpinate. De ce nu ați ridicat problema și în timpul discuției informale cu premierul și cu ceilalți oficiali?
- Ați sesizat, oficial, și alte institutii/persoane abilitate cu privire la dificultățile de producție a măstilor?
- De ce nu ati informat opinia publică referitor la existența unor probleme anterior incetarii mandatului de director al UPS Dragomirești și ați ales să o faceți după ce mandatul nu v-a mai fost prelungit?
Actualitate
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei forțe multinaționale. Aceasta ar urma să contribuie la protejarea Ucrainei de o eventuală nouă agresiune rusă, după un armistițiu.
Franța va participa cu peste 1000 de soldați Foto: Shutterstock
Exercițiul, numit Koalicja („Coaliția“ în poloneză), se va desfășura între 9 și 22 noiembrie lângă Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Detaliile au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Marea Britanie și Franța.
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), condusă de Franța și Marea Britanie, a fost înființată în 2025. Ea reprezintă componenta militară a „Coaliției de voință“, o inițiativă europeană care pregătește garanții de securitate pentru Kiev după un eventual armistițiu.
Forța nu este o operațiune NATO. Ea ar urma să intre în Ucraina doar după încheierea luptelor și la solicitarea Kievului.
„Nu este un plan ipotetic, ci o forță reală, pregătită să ajute Ucraina de îndată ce luptele încetează“, a declarat ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting.
Cine participă
Franța va trimite cel mai mare contingent, de aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie va contribui cu 300 de militari, avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) și o aeronavă de realimentare în zbor Voyager.
La exercițiu participă forțe din zece țări: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Turcia va conduce separat, de la Istanbul, o simulare maritimă a unor operațiuni de deminare în Marea Neagră. Scopul este refacerea siguranței transporturilor comerciale către porturile ucrainene.
Militarii vor exersa transportul de personal și echipamente, coordonarea structurilor de comandă multinaționale, apărarea antiaeriană și contracararea dronelor. Potrivit AFP, exercițiul presupune în principal echipament ușor, inclusiv drone, și nu armament greu sau tancuri.
Activitatea va fi coordonată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Ei vor urmări în ce măsură forțele armatelor europene pot acționa rapid împreună.
„Nu este o forță ofensivă“
Bateman, comandantul forței, a subliniat că misiunea nu va desfășura operațiuni ofensive și nu va monitoriza respectarea armistițiului.
„Forța nu este concepută pentru operațiuni ofensive. Scopul ei este de a oferi reasigurare și de a sprijini refacerea forțelor armate ale Ucrainei, consolidându-le capacitatea de a descuraja și, la nevoie, de a se apăra în fața unei agresiuni ruse viitoare“, a spus el.
Oficiali occidentali au declarat că militarii britanici și europeni ar avea voie să răspundă prin foc dacă ar fi atacați de ruși. Totodată, ei au precizat că acțiunile ar fi „defensive prin natura lor“.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
„Ne vom proteja în mod clar forțele împotriva oricărei agresiuni“, a afirmat un oficial familiarizat cu planurile.
Potrivit oficialilor, forța nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk, și ar fi aproape exclusiv europeană. „Nu depindem de sisteme americane“, a spus un oficial, întrebat dacă forța se bazează pe sateliții Starlink pentru comunicații.
Bateman a subliniat că misiunea ar fi „non-NATO“, adică în afara Alianței Nord-Atlantice, și că ar beneficia de un sprijin american redus sau chiar inexistent. Un obiectiv-cheie ar fi „regenerarea și consolidarea“ armatei ucrainene după război. Trupele occidentale ar fi însă amplasate departe de linia frontului.
Forțele de menținere a păcii ar avea dreptul să riposteze împotriva rușilor
Regulile de angajare ar permite totuși militarilor să se apere în cazul unor atacuri cu drone rusești. Asta ridică întrebarea cum ar reacționa Moscova la eventuale incidente armate. Toate armatele sunt pregătite să acționeze în autoapărare, dar această doctrină este adesea interpretată extensiv, scrie The Guardian.
Avioanele de vânătoare ar urma să ajute la redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare. Turcia va conduce operațiunea de deminare a Mării Negre, pentru reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime comerciale.
Garanții de securitate, fără un armistițiu la orizont
Forța multinațională ar urma să ajute la reconstrucția armatei ucrainene, la întărirea securității spațiului aerian și la redeschiderea rutelor comerciale din Marea Neagră. Desfășurarea ei ar face parte din eforturile europene mai ample de a-i împiedica pe ruși să lanseze o nouă invazie după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat în prezent la Paris, ar urma să fie mutat la Londra spre sfârșitul anului.
Exercițiul are loc în timp ce Rusia își continuă invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie la vedere. Moscova se opune în continuare prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Un nou val de eforturi diplomatice din această toamnă a produs puține progrese, dar sunt planificate discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Președintele american Donald Trump a spus că nu va angaja trupe americane într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina, nici în cazul unui armistițiu durabil. SUA nu contribuie la exercițiu, dar continuă discuțiile cu Ucraina și cu aliații europeni despre viitoarele garanții de securitate, inclusiv despre un posibil rol al Washingtonului.
Încrederea în sprijinul american este totuși pusă sub semnul întrebării. Luna trecută, SUA au restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, folosirea de către Ucraina a Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone cu rază medie de acțiune.
Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se atace reciproc infrastructura energetică. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost ssparte de hackeri. Cea ucraineană a emis pentru scurt timp avertizări privind amenințări nucleare și chimice și „lupte stradale“.
Un scenariu de desfășurare în Ucraina rămâne ipotetic. Totuși, el arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea trupelor britanice, având în vedere că Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate și în perioada armistițiului din 2014–2022.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T08:15:06.470Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei...
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
Femeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
O femeie este blocată de trei ani în Insulele Cook, un arhipelag din Pacific, după ce a fost înșelată de...
-
Actualitateacum 3 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
Breakingacum 2 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum o ziUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Economieacum o ziBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Breakingacum o ziSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Actualitateacum o zi
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Actualitateacum 2 zilePorcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
-
Actualitateacum 2 zileȘofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare