Actualitate
Comisia Europeană a propus un portofel de identitate digitală pentru toți europenii
Cu un singur click pe telefon, cetăţenii europeni îşi vor putea dovedi identitatea şi vor putea partaja documente electronice din portofelele lor de identitate digitală europeană. Noile device-uri vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naţionale,iar acest lucru va fi recunoscut în întreaga Europă.
Digitalizare și identitatea electronică
Unul dintre pilonii esențiali ai digitalizării lumii europene și automat a României este identitatea electronică. Simplificarea accesului la serviciile publice electronice vor necesita un element unic de identificare, care să fie recunoscut de toate instituțiile și autoritățile, astfel încât accesul la mai multe servicii publice electronice să nu presupună repetarea procedurilor de autentificare. Cu alte cuvinte, simolificarea procedurilor va consta în identificarea electronică care le va asigura cetățenilor o identitate validă, pe de-a-ntregul verificată. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul digital în spațiul virtual vor avea aceeași echivalență ca documentele semnate olograf, pe hârtie.
Identitatea digitală europeană va avea următoarele caracteristici.Prima dintre ele se va referi la faptul că va fi la dispoziția oricărei persoane care dorește să o utilizeze. Orice cetățean european, rezident sau întreprindere din Uniunea Europeană care va dori să utilizeze identitatea digitală europeană va fi în măsură să facă acest lucru.
A doua caracteristică va fi legată de accesibilitatea și deplina funcționare, utilizare pe scară largă. În cel mai scurt timp, portofelele de identitate digitală europeană vor fi utilizabile pretutindeni, ca o modalitate de a identifica utilizatorii sau de a dovedi anumite atribute personale, în scopul de a avea acces la servicii digitale publice și private în întreaga Uniune Europeană.
Cea de-a treia caracteristică se leagă indisolubil de faptul că toți utilizatorii vor avea (măcar teoretic) controlul asupra propriilor date. Astfel, aceste portofelele de identitate digitală europeană le vor permite oamenilor să aleagă ce aspecte ale identității, ale datelor și ale certificatelor partajează cu terți și să țină evidența acestor partaje. Controlul de care dispune utilizatorul garantează că vor fi partajate numai informațiile care trebuie partajate.
Pentru ca această inițiativă să devină realitate cât mai curând posibil, Comisia a demarat ocampanie prin care invită statele membre să stabilească un set comun de instrumente până în luna septembrie a anului 2022.Prin aceasta se va căuta să se demareze imediat lucrările pregătitoare necesare. Acest set de instrumente ar trebui să includă arhitectura tehnică, standardele și orientările privind bunele practici.
De asemenea, în paralel cu procesul legislativ, Comisia Europeană va colabora cu statele membre și cu sectorul privat pentru aspectele tehnice ale identității digitale europene. Prin intermediul programului Europa digitală, Comisia va sprijini punerea în aplicare a cadrului pentru identitatea digitală europeană; multe state membre au prevăzut proiecte pentru punerea în aplicare a unor soluții de e-guvernare, inclusiv a identității digitale europene, în planurile lor naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
From the left to the right, Margrethe Vestager, Thierry Breton
Ce anume vor fi portofelele electronice
Orice european va putea accesa servicii online pe baza identificării digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Europă. Marile platforme vor trebui să accepte, la cererea utilizatorului, utilizarea portofelelor de identitate digitală europeană. Aceste „portofele” vor putea conține informații și documente doveditoare legate de identitate, vârstă, certificate de naștere, medicale, legate de domiciliu. Ele vor putea fi folosite, de exemplu, pentru deschiderea de conturi bancare, închirierea unui automobil sau trimiterea declarațiilor fiscale.
Comisia promite că utilizarea portofelului de identitate digitală europeană va rămâne întotdeauna la latitudinea utilizatorului.
În temeiul noului regulament, statele membre le vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor fi în măsură să le conecteze identitățile digitale naționale cu dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, diplome, cont bancar). Aceste portofele pot fi furnizate de autorități publice sau de entități private, cu condiția să fie recunoscute de statul membru.
În loc …de concluzii
Este de la sine înțeles că aceste evoluții ale digitalizării vor avea impactul necesar pentru a inspira activitatea Comisiei Europene, care trebuie să propună un nou proiect de identitate electronică în urma respingerii identității, ca model de control și supraveghere al populației civile de către o anumită categorie socială.
La fel ca în cazul GDPR, proiectul european de identitate electronică se referă și la companii (inclusiv cele elvețiene) care au cetățeni UE printre clienții lor și care vor putea profita de această nouă metodă de identificare și partajare a documentelor.
După cum a eexplicat Thierry Breton comisarul UE pentru piața internă: „Când trebuie să se identifice oficial, cetățenii UE se bazează nu numai pe un nivel ridicat de securitate, ci și pe proceduri de simplitate, fie în relațiile lor cu o administrație națională, de exemplu să depună o declarație fiscală sau să te înscrii la o universitate europeană. Portofoliile europene de identitate digitală le oferă o nouă posibilitate de stocare și utilizare a datelor pentru o gamă largă de servicii, de la check-in-ul de la aeroport până la închirieri auto. Este vorba de a oferi consumatorilor o alegere europeană. Companiile noastre europene, mari sau mici, vor beneficia și ele de această identitate digitală. Vor putea oferi o gamă largă de servicii noi; propunerea oferă într-adevăr o soluție pentru un serviciu de identificare sigur și sigur „.
Totuși, o întrebare pe deplin legitimă se leagă de procesul protejării datelor stocate în acest nou instrument electronic.De aceea, ideea portofelului digital este de a reda în principiu puterea cetățenilor și întreprinderilor. Prin urmare, schimbul online de date cu caracter personal va fi posibil numai dacă persoana va fi întru totul de acord să facă acest lucru.
Mai mult decât atât, platformele mari – care permit conectarea la diferite servicii online – vor fi obligate să accepte utilizarea portofelelor digitale europene de identitate la cererea utilizatorului, de exemplu pentru a-i permite să-și dovedească vârsta.
Prin urmare, portofelele digitale vor stoca date cu caracter personal, cum ar fi date de identificare, biometrice, de sănătate etc. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană dorește să asigure „un nivel ridicat de securitate”. Astfel, va propune „standardele, specificațiile tehnice și aspectele operaționale capabile să garanteze că portofoliile de identitate digitală ale statelor membre prezintă cele mai înalte niveluri de securitate”. Aceste criterii, care sunt cu adevărat esențiale pentru buna funcționare a acestui portofoliu european de identitate digitală, vor fi prezentate ulterior.
Rămâne de observat și de analizat traiectoria cât și eficiența acestor noi device-uri.Scopul este ca, până în luna septembrie aanului 2022, statele membre să cadă de acord asupra setului de instrumente pentru implementarea cadrului european de identitate digitală. Acest set de instrumente ar trebui publicat în luna octombrie 2022. Iar, odată ce cadrul tehnic este convenit, pot fi lansate proiecte pilot.
Sursa foto: https://google.com
Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:
DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”





