Actualitate
Fostul guvernator al Deltei Dunării explică proiectul Legii Pescuitului
Fost guvernator al Deltei Dunării, Mălin Mușatescu avertizează că se află în plină desfășurare o campanie de dezinformare în legătură cu proiectul Legii Pescuitului, explicând – totodată – și care sunt principalele modificări pe care acest proiect le aduce.
Într-un amplu comentariu publicat chiar pe pagina sa de socializare, Mălin Mușatescu notează că ”efervescența” din ultima vreme – mai ales în mediul online – este coordontă de ”vuvuzelele mafiei peștelui” și de ”lătrăii” aflați în slujba unor ”profitori” care, de 30 de ani, au ”parazitat” resursele Deltei Dunării.
”În ultima vreme a fost o adevărată efervescentă pe rețelele de socializare, în special tulcene, a vuvuzelelor mafiei peștelui și în general ale lătrailor aflați în slujba profitorilor care au parazitat de 30 de ani resursele Deltei Dunării. Am sesizat agresivitatea și limbajul extrem (…) la adresa unor deputați care au îndrăznit să elaboreze un proiect al noii Legi a Pisciculturii.
Cum suntem cu resursa piscicolă la cote de avarie în întreaga țară, cum importăm 80% din necesarul pieții de pește pentru consum, cum Curtea de Conturi a constatat că 70% din producția de pește capturat ajunge pe piața neagră – ceea ce se numește evaziune fiscală de proporții – orice om de bună credință nu poate decât saluta o astfel de inițiativă”, scrie Mălin Mușatescu în mediul online.
”România a fost până în 1990 unul dintre principalii exportatori de pește ai Europei”
Până în 1990, mai scrie fostul guvernator al Deltei Dunării, România era unul dintre principalii exportatori de pește din Europa, numai că – acum – ”importăm crap din Ungaria” sau somn din Spania și Italia.
”Pentru a avea o cât mai corectă abordare, trebuie spus aici că greul pisciculturii este susținut de apele publice, administratorul resursei piscicole (ANPA) ajungând să concesioneze celor cu plase inclusiv apele din parcuri. Acvacultura este la pământ, ceea ce face ca tot ce înseamnă pescărie în România să se manifeste la nivelul secolului 18, când activitatea piscicolă se limita la plăsuiala bazinelor naturale bogate în pește.
Cum, necum, România a fost până în 1990 unul dintre principalii exportatori de pește ai Europei, pentru a ajunge astăzi să importăm crap din Ungaria și să punem pe masa restaurantelor de la Tulcea somn din Spania și Italia.
Pentru a fi parcă dezastrul și mai mare, în ultimii ani ANPA a adoptat o politică de intensificare a exploatării resursei piscicole din bazinele naturale (pescuit comercial în timpul nopții, setci permise tot anul în Delta, mărirea numărului de plase, a dimensiunii acestora, o medie de 3 săptămâni prohibiție reala la știucă ș.a.m.d.), fără a arăta o minimă preocupare pentru protejarea resursei piscicole din apele publice și pentru relansarea acvaculturii din apele special destinate pisciculturii intensive”, acuză fostul guvernator al Deltei Dunării.
Principalele modificări aduse de proiectul Legii Pescuitului
Mălin Mușatescu prezintă, în aceeași postare, și principalele modificări pe care acest proiect de lege le aduce, acestea oferind, în perspectivă, beneficii indiscutabile.
”– O primă inițiativă care mi se pare de luat în seamă este interdicția pescuitului comercial pe apele publice interioare (râuri, lacuri, baraje), cu excepția Dunării, Deltei și a Prutului (rău de frontieră, în care partea moldoveană pescuiește comercial). Să luăm numai un simplu exemplu – plasele de pe Olt, cu o producție declarată de câteva sute de kilograme, un pescuit haotic și abuziv (cu o delimitare aproape inexistentă între braconaj și pescuit comercial) , permanente conflicte între cei câțiva pescari cu plase și publicul care încearcă să pescuiască în aceste ape prin metodele pescuitului recreativ. O expertiză poate demonstra oricând că activitatea piscicolă în Olt nu se justifica economic și induce un conflict inutil între concesionar și cetățenii care ar trebui să aibă dreptul să fie pe malul acestei ape publice.
– Apoi, pentru cei care știu ce înseamnă o Deltă sufocată de setci, proiectul de lege prevede interdicția acestora, dar și a năvodului – inclusiv în Lunca Dunării – (năvodul permis în Complexul Lagunar Razim – Sinoe). De asemenea, se interzice pescuitul comercial de noapte.
– Se introduce în Delta Dunării conceptul de Piață Locală de Pește (piață lacustră), organizată în UAT-uri, unde pescarii comerciali au dreptul să vândă fiscalizat (ca orice producător) la prețul pieței, maxim 50 Kg/zi, direct din barcă, peștele proaspăt prins în acea zi. De asemenea, pescarii comerciali vor putea vinde fiscalizat peștele proaspăt către centrele gastronomice, un concept pentru care s-a luptat ani de zile Asociația Ivan Pațaichin.
Tot în această adevărată reformă a valorificării peștelui din bazinele naturale ale Rezervației Biosferei Delta Dunării, pescarul comercial își poate folosi barca pentru a duce turiștii în împrejurimile satului său, în cadrul activității de pescaturism, conexă cu existența centrelor gastronomice locale. Astfel peștele va căpăta plus valoare locală și va susține direct dezvoltarea comunităților locale.
Acest lucru a pus pe jar deja cherhanagii și federațiile care le reprezintă interesele, care își văd puse în pericol monopolul asupra peștelui (ei pun prețul peștelui – un preț ce variază între 0,5 lei și 7 – 8 lei/Kg de pește) în condițiile în care pescarii arondați cherhanalei, nu au dreptul legal să vândă peștele la o altă cherhana)”, notează Mălin Mușatescu.
”Această posibilitate ca pescarul să vândă peștele la prețul pieței (exclusiv în locuri amenajate în localitatea de reședință, fară a putea stoca peștele de pe o zi pe alta) va reduce presiunea pe resursa piscicolă (cu cantități mai mici de pește nivelul de trai al pescarului poate crește) și va aduce la lumină prin fiscalizare o piață neagră ce funcționează chiar în acest moment (în special în sezonul turistic)”
75% din taxele încasate de ANPA pe permise vor merge către repopulări în bazinele naturale
– Pescarii comerciali din Delta Dunării nu vor mai putea folosi la pescuit bărci cu motorizări mai mari de 60 CP (excepție făcând bărcile colectoare, care duc peștele de la mai mulți pescari către cherhana). În același timp pescarii comerciali care au nave prevăzute cu motoare electrice, vor beneficia de o reducere de 50% din tariful de eliberare a autorizațiilor de pescuit comercial.
Braconajul (cu plasa sau electric) se va pedepsi cu închisoare între 6 luni și 7 ani închisoare, amenziile se vor mări subtanțial pentru încălcarea legilor piscicole, iar pedepsele se vor dubla dacă făptuitorul este parte a unui organ de control.
– La pescuitul familial nu vor mai fi permise undița și lanseta (rămân permise cele 5 vintire), pentru a opri această confuzie ce a existat în mintea legiuitorului actual între pescuitul de subzistență și pescuitul sportiv/recreativ. În plus, astăzi pescuitul/sportiv recreativ în Delta Dunării are că reglementare regimul catch&release la patru specii, ceea ce ar însemnă că localnicul cu undița și lanseta poate retine totuși pești din aceste specii, ceea ce este în mod evident o discriminare față de ceilalți pescari sportivi/recreativi, care nu domiciliază în Delta Dunării.
– Pescarii sportivi (cei legitimați la cluburi) vor beneficia de permise gratuite și vor putea pescui în regim no kill pe ape publice. Pescarii recreativi vor plăti o taxă (în orice caz nu simbolică) pentru permis și vor putea reține cantități de pește prevăzute de lege. Dacă un pescar sportiv dorește să pescuiască în regim recreativ, atunci își va lua și permisul de pescuit recreativ. Sunt discuții ca pentru Delta Dunării să existe un permis de pescuit separat, cu o taxă suplimentară și care nu va putea fi achiziționat fără a avea unul dintre cele două tipuri de permise enunțate mai sus. Totodată este în discuție ideea ca permisul de pescuit (sportiv și recreativ) eliberat de ANPA să fie digitalizat, iar plătirea anuală a taxei să fie disponibilă la nivel național, asemenea rovinietei sau taxei de pod, la orice benzinărie.
– Pe lângă faptul că această nouă lege propune extinderea zonelor de cruțare (refacere) piscicolă, unde sunt interzise plasele, 75% din taxele încasate de ANPA pe permise vor merge către repopulări în bazinele naturale.
– Sunt multe alte inițiative benefice pentru protejarea resursei piscicole în această propunere de Lege a Pisciculturii, mai ales detalii care reglementează sculele de pescuit comercial astfel încât să fie diminuată presiunea exercitată de pescuitul comercial în apele publice.
La Marea Neagră mafia pescuitului la rapană are deja coșmaruri, după ce a reușit să modifice în acest an legea Prohibiției, obținând permisiunea să folosească draga aspirantă (interzisă până în 2021) în apele RBDD. De asemenea, mafia pescuitului la scrumbie (și tangențial la păstrugă) nu vor mai avea privilegiile pe care anul acesta le-a oferit prin mărirea înălțimii plasei de scrumbie la Marea Neagra (sus e scrumbia, jos e păstrugă de storceag).
”Ca o concluzie, pentru a contracara campania de dezinformare actuală, pescuitul comercial nu este interzis în apele publice, ci diminuat, asta în condițiile în care resursa piscicolă din aceste ape este în cădere liberă. Propunerea de lege are ca scop protejarea și refacerea resursei piscicole din bazinele naturale și mutarea producției piscicole majoritar în acvacultură (bazine destinate pisciculturii intensive), asta pentru a ajunge să satisfacem cererea de pește de piața internă și de a diminua importurile”
Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării
”Pescarii comerciali din Delta Dunării să iasă din iobăgia care îi ținea legați de interesele cherhanalei”
Apele publice trebuie să fie ale marelui public, mai notează fostul guvernator al Deltei Dunării, și nu concesionate unor profitori cu plase care alimentează piața neagră de pește și care nu aduc niciun beneficiu Statului român prin activitatea lor.
”Nu uitați că peștele din apele publice este gratuit pentru concesionari, cât și pentru pescarii comerciali, fiind taxată doar activitatea în sine, nu și resursa.
”Legea mai prevede ca pescarii comerciali din Delta Dunării să iasă din iobăgia care îi ținea legați de interesele cherhanalei, acest sistem făcând că în ultimii 20 de ani 80% din valoarea peștelui extras din Deltă să fie în favoarea cherhanagiului și samsarilor de pește, și doar 20% pentru pescarii comerciali”
Mălin Mușatescu
Statistic, cifrele arată că media de captură / pescar comercial îi aduce acestuia un venit sub salariul minim pe economie. Dacă punem la socoteală taxele și cheltuielile legate de consumul de carburant, întreținerea bărcii și motorului, se deduce că această activitate nu este sustenabila economic decât în condițiile unei pieței negre alternative, favorizată de existența monopolului cherhanalei, care obligă pescarul să își valorifice munca pe alte căi decât cele stipulate de actuala lege.
Vă sfătuiesc, cei interesați direct de activitățile piscicole, dar și cei doar luați de valul de dezinformări lansat de profitorii care au parzitat resursa piscicola a României în ultimii 31 de ani, să aveți răbdare să citiți textul acestei legi cu atenție. O să înțelegeți ale cui sunt vocile sugrumate de indignare la adresa propunerii pentru o noua Lege a Pisciculturii elaborata de deputații Bogdan Bolă (Secretar Comisia de Mediu a Camerei Deputaților) și Alexandru Cociș”, spune Mălin Mușatescu”, încheie Mălin Mușatescu, fostul guvernator al Deltei Dunării.
Un expert financiar avertizează că tinerii adulți sunt tot mai expuși unor comportamente financiare riscante, în special pariurilor sportive și altor forme de „câștiguri rapide”, care pot avea efecte negative pe termen lung asupra stabilității financiare.
Tinerii sunt tot mai expuși unor comportamente financiare riscante. Foto Shutterstock
Rachel Cruze, coach financiar, autoare de bestselleruri și co-gazdă a emisiunii „The Ramsey Show”, îi îndeamnă pe tinerii adulți să evite „câștigurile rapide” către bogăție, susținând că dorința de îmbogățire rapidă prin pariuri sportive, criptomonede și tranzacții imobiliare riscante le poate pune în pericol viitorul financiar.
Ea a declarat pentru FOX Business că greșeala pe care o observă „constant” în rândul tinerilor adulți este alegerea unor strategii rapide de investiții.
„O greșeală pe care o vedem constant la tinerii adulți, sincer, și care mă scoate din minți, este jocurile de noroc online sau câștigurile rapide pentru a-și construi averea – lucruri precum criptomonedele sau intrarea în domeniul imobiliar atunci când nu ar trebui”, a spus Cruze.
Fiica expertului în finanțe personale Dave Ramsey a subliniat că pariurile sportive sunt deosebit de riscante pentru bărbații tineri.
„De obicei, bărbații de 20 de ani fac asta, așa că este extrem de important să te ferești de asta”, a spus ea. „Îți arunci banii pe pariuri sportive… Chiar distruge o generație din punct de vedere economic.”
Expunerea la pariuri online în rândul tinerilor
Aproximativ 52% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani spun că au un cont activ la o casă de pariuri online, cum ar fi Caesars, DraftKings, BetMGM sau FanDuel, potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Cercetare Siena și Școala de Comunicare Jandoli a Universității St. Bonaventure.
Influența rețelelor sociale și a influencerilor
Cruze a spus că tinerii adulți sunt bombardați pe rețelele sociale cu promisiuni de bani ușori, în timp ce influencerii promovează frecvent criptomonede, imobiliare și alte strategii rapide de investiții.
„Pe TikTok poți auzi și vedea lucruri despre imobiliare sau criptomonede”, a spus Cruze, adăugând: „dacă ceva pare prea frumos ca să fie adevărat, probabil că așa este.”
Se gândește statul român să le permită minorilor să joace la pariuri sportive? Reacția ONJN
De asemenea, ea a avertizat că rețelele sociale distorsionează așteptările legate de cariere, proprietatea locuinței și cheltuieli.
Cruze a spus că generațiile mai tinere văd constant vacanțele, promovările, casele și etapele importante ale vieții altor oameni, ceea ce poate crea presiune pentru a cheltui peste posibilitățile lor.
„Un lucru cu care se confruntă această generație, spre deosebire de oricare alta, este partea de social media, adică ai posibilitatea de a vedea ce fac alți oameni – de la promovări la restaurante și vacanțe”, a spus ea.
Modelul alternativ de construire a averii
În schimb, Cruze a spus că a-ți construi averea este de obicei mai puțin ostentativ, dar mai fiabil.
„Modul de a construi avere și de a deveni stabil financiar se face pe o perioadă lungă de timp și făcând lucruri foarte plictisitoare, care nu sunt nici interesante, nici distractive, cum ar fi să trăiești cu mai puțin decât câștigi, să scapi de datorii și să investești”, a spus ea.
Cruze a spus că tinerii adulți își doresc adesea rezultate instantanee, dar nu există nicio scurtătură către stabilitatea financiară pe termen lung.
„Acest lucru va fi esențial pentru tinerii adulți, pentru că își doresc câștiguri rapide, își doresc satisfacție instantanee, dar asta nu se întâmplă când vine vorba de bani pe termen lung”, a spus ea. „Trebuie să mergi încet și constant.”
Presiunea social media asupra stilului de viață
De asemenea, ea a avertizat că rețelele sociale distorsionează așteptările legate de cariere, proprietatea de locuințe și cheltuieli.
Cruze a spus că tinerii sunt expuși constant la stiluri de viață afișate online, vacanțe, promovări, achiziții și alte etape personale, ceea ce poate influența comportamentele de consum.
Concluzia mesajului transmis de Rachel Cruze
Cruze a spus că soluția este ca tinerii să nu se mai compare cu ceilalți, să nu mai urmărească „câștiguri rapide” și să se concentreze pe propria situație financiară.
„Trebuie să-ți pui ochelarii și să te concentrezi asupra vieții tale, a carierei tale, a situației tale financiare”, a spus Cruze. „Poți să-i celebrezi pe alții dacă câștigă și asta promovează. E în regulă. Dar concentrarea asupra vieții tale și faptul că ești realist în privința cifrelor tale este foarte, foarte importantă.”
Avertismentul lui Cruze se aliniază cu îndrumările financiare mai ample ale Ramsey Solutions, care se concentrează pe planul său „7 pași pentru bebeluși” pentru a ajuta oamenii să își achite datoriile, să economisească bani și să își construiască averea în timp.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 22 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 17 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
-
Actualitateacum 3 zileEconomia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii