Actualitate

Instanța nu dă dreptate victimelor Revoluției de la Timișoara

Publicat

acum 5 ani

august 11, 2021

Nationalul

Instanța nu dă dreptate victimelor Revoluției de la Timișoara

Revoluționarii de la Timișoara au dat în judecată Statul Român, solicitând despăgubiri de ordinul a sute de mii de euro pentru traumele suferite în urma represiunii brutale a mișcărilor de protest declanșate pe data de 16 decembrie 1989. Nu mai puțin de 150 de procese au fost deschise, în ultima perioadă, împotriva Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, dar magistrații au respins cererile de chemare în judecată a instituției care ar putea plăti despăgubiri, invocând un motiv uluitor.

Represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 a fost ordonată de Nicolae Ceaușescu – ”comandant suprem al forțelor armate”.
Sute de persoane, rănite în timpul Revoluției de la Timișoara, s-au constituit în părți civile după 30 de ani.
Despăgubirile solicitate, pentru fiecare caz în parte, ajung și la 500.000 de euro.
Poveștile de viață impresionante a trei timișoreni care au primit titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”.
Cum argumentează magistrații Tribunalului Timișoara respingerea cererilor de chemare în judecată.

Manifestația împotriva lui Nicolae Ceaușescu a degenerat în lupte de stradă violente

Pe data de 16 decembrie 1989, în Timișoara au izbucnit protestele împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, iar acestea vor continua, luând amploare, în București și alte orașe mari ale României. Demonstrațiile au avut un caracter de masă, au degenerat în lupte de stradă cu forțele de ordine, iar numărul victimelor a crescut de la o zi la alta.

Agățându-se cu disperare de putere, dictatorul Nicolae Ceaușescu acuză intervenția unor ”agenturi străine”, i-a numit pe protestatari ”huligani” coordonați de ”agenturi” pentru a destabiliza România și – din poziția de Comandat Suprem al Armatei – a declarat, pe 20 decembrie 1989, după revenirea din Iran, stare de necesitate în județul Timiș. Ulterior, pe 22 decembrie, va fi declarată starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

Intervenția brutală a forțelor de represiune, coordonată de la cel mai înalt nivel al Partidului Comunist, a avut ca rezultat decesul unui număr mare de manifestanți, vătămări fizice și psihice, dar și distrugerea de bunuri.

În România, spre deosebire de alte regimuri comuniste care s-au prăbușit, precum un castel de joc, în acea perioadă, trecerea de la dictatură la democrație a fost însângerată, iar ulterior au apărut semne de întrebare referitoare la modul în care au acționat Armata și Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului (DSS) în acele zile, astfel că s-a pus problema deschiderii unei anchete care să analizeze, punctual, faptele petrecute în timpul Revoluției Române din 1989.

”Coordonarea represiunii a fost făcută de președintele Nicolae Ceaușescu, comandat suprem al forțelor armate”

S-a urmărit, prin ”Dosarul Revoluției”, stabilirea vinovăției ”actorilor principali” din scenariul controversat al acelor zile, dar și tragerea la răspundere penală a acestora, acolo unde cercetările efectuate au stabilit vinovăția.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare a procedat la deschiderea dosarului penal nr. 11/P/2014, efectuând cercetări cu privire la starea de fapt existentă în intervalul de timp 16 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, pe întreg teritoriul României.

În cuprinsul rechizitoriului, cu privire la perioada 16 decembrie 1989 – 22 decembrie 1989, s-a stabilit că ”represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluționari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN)”, iar ”coordonarea represiunii a fost făcută de președintele Nicolae Ceaușescu (comandat suprem al forțelor armate). (…) Vinovăția fostului șef al statului este fără echivoc demonstrată de probatoriul administrat. Acesta, în calitate comandant suprem al forțelor armate, a coordonat în mod direct represiunea existentă până la data de 22 decembrie 1989”.

Paraschiva Vințan, împușcată pe 17 decembrie `89, s-a îmbolnăvit grav și a încercat să se sinucidă

În decursul anilor, un însemnat număr de persoane au solicitat constituirea ca părți civile, reclamând fapte ale căror consecințe – decesul, rănirea, vătămări grave fizice sau psihice, lipsiri de libertate – au survenit, în timpul Revoluției, anterior datei de 22 decembrie, solicitând Statului Român despăgubiri.

GÂNDUL prezintă, în exclusivitate, informații despre trei dintre aceste procese, acțiunile în instanță fiind declanșate chiar în luna martie a acestui an, iar sumele solicitate drept despăgubire sunt de ordinul a sute de mii de euro în fiecare caz.

Paraschiva Vințan avea 17 ani în 1989 și locuia în Timișoara.

Starea de nemulțumire generalizată din cauza regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu a dus la proteste de stradă al căror punct de plecare l-a constituit locuința pastorului Laszlo Tokes. Acesta, printr-o decizie a autorităților, trebuie evacuat din locuința parohială, iar timișorenii s-au adunat, încă din seara de 15 decembrie 1989, pentru a-l susține. Ulterior, mișcarea de protest a luat amploare, din ce în ce mai mulți timișoreni ieșind în stradă, a doua zi, și cerând ca Nicolae Ceaușescu să fie îndepărtat de la conducere.

În seara zilei de 17 decembrie, Paraschiva Vințan – care deține titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – se afla în mijlocul manifestanților, iar forțele de ordine au deschis focul asupra acestora.

”În momentul în care au realizat că demonstrația urma să se transforme într-o baie de sânge au dorit să plece acasă, însă un cordon de soldați nu le-a mai permis acest lucru. Decise fiind să meargă acasă, au încercat să plece însă în acel moment a fost deschis focul, iar reclamanta a fost rănită cu armă cu glonț în gamba dreaptă, fiind dusă la Spitalul de copii după care a fost transferată la Spitalul Județean. La Spitalul Județean soseau tot mai mulți răniți și morți, iar o asistentă a sfătuit-o să plece acasă dacă a primit primul ajutor pentru că era periculos să rămână în spital peste noapte”, se arată în motivarea instanței de judecată.

Acest episod din viața Paraschivei Vințan a declanșat, de altfel, o boală psihiatrică gravă care a urmărit-o de atunci, fiind internată de mai multe ori în unități de Neurologie si Psihiatrie. Tot ca urmare a acestei boli a pierdut 1 an de școală pentru că îi era frică să mai iasă din casă, a încercat de două ori să se sinucidă, a plecat din Timișoara și s-a stabilit într-un alt oraș.

Evenimente din 17 decembrie 1989 au avut un impact zguduitor pentru Paraschiva, iar boala dobândită nu a fost una superficială, ci una definitorie pentru întreg restul vieții.

În cererea de chemare în judecată pe care a făcut-o pe data de 25 martie 2021, Paraschiva Vințan a solicitat instanței să oblige statul român (prin Ministerul Finanțelor) la ”plata sumei de 500.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului si până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale”.

Rovin Vîț: ”A fost încadrat la gradul grav și permanent de invaliditate”

Pe data de 12 martie 2021, Rovin Vîț, împușcat în zilele Revoluției – i-a fost acordat și lui titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, solicitând instanței să dispună plata unor despăgubiri în valoare de 500.000 de euro, ”echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale, precum și la plata de daune materiale”.

În seara zilei de 17 decembrie 1989, Rovin Vîț – care participa la demonstrațiile din stradă de la Timișoara – a fost împușcat în mâna dreaptă și în coapsa stângă, atunci când forțele armate au deschis focul asupra manifestanților. După împușcare, acesta a fost internat în spital, prima perioadă fiind de 120 de zile de spitalizare. Au urmat și alte internări, cu tratamentul aferent, o situație fără precedent în viața acestuia.

”Suferințele fizice și psihice au fost extrem de apăsătoare, fiind coroborate și cu înrăutățirea relațiilor de familie ale reclamantului, acestea din urmă devenind foarte greu de păstrat la normalitatea existentă anterior împușcării. Ca urmare a împușcăturii, reclamantul nu și-a mai putut folosi nici mâna dreaptă și nici piciorul stâng, fiind încadrat în grad de handicap permanent și deci incapabil de a presta o activitate remunerată. Din acest motiv, consecințele au existat inclusiv în plan financiar”, se precizează în motivarea instanței de judecată.

Au trecut 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, iar Rovin Vîț – ca urmare a împușcării – ”nu a mai fost capabil să muncească în vederea asigurării bugetului necesar întreținerii personale, (n.red. – fiind) nevoit să se pensioneze, din cauza stării de sănătate. A fost încadrat la gradul grav și permanent de invaliditate, un motiv constant de îngrijorare și stres, care, a dus la rândul lui mai multe afecțiuni”, se mai arată în motivarea instanței.

Rodica Șerban: ”Frică obsesivă de moarte, de boală, frică de mașină, de avion…”

Tot pe data de 25 martie 2021, Rodica Șerban – soția unuia dintre manifestanții care au fost răniți timpul protestelor violente de la Timișoara, în 1989 – a cerut ca magistrații Tribunalului Timișoara să oblige Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) la plata sumei de ”300.000 de euro, echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale”.

Soțul Rodicăi Șerban – la rândul său ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – a ieșit în stradă, la Timișoara, pe data de 17 decembrie 1989, pentru a protesta împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Soția sa își amintește că nu știe unde anume și cu cine a plecat soțul său, în acea zi, dar pe data de 18 decembrie a aflat că acesta fusese împușcat și internat la Spitalul Județean. Din cauza temerilor că protestele ar putea fi înăbușite de regimul comunist și vor exista repercusiuni asupra familiei, Rodica Șerban s-a îmbolnăvit de ”diabet pe bază nervoasă”.

Soțul său, din cauza loviturilor primite în zona capului, a făcut comoție cerebrală, iar starea sa medicală a fost critică.

”A depășit acel moment însă viața sa în continuare a fost un continuu periplu la doctori și internări prin spitale, urmate de tratament medicale, acesta dezvoltând o hemipareză, iar potrivit actelor medicale rezulta că avea în continuare probleme cerebrale. La data de 25.01.2006, soțul Rodicăi Șerban a decedat. Traumele suferite urmare a rănirii (n.red. – soțului Rodicăi Șerban) au produs consecințe majore asupra vieți familiale, care au determinat schimbări profunde și în calitatea vieții acestora. (n.red. – soțul) s-a schimbat radical după evenimentele din 17 decembrie 1989, nu a mai fost același om, nici din punct de vedere fizic, dar nici psihic. (n.red. – soția) a avut de suferit, ca urmare a schimbării totale a soțului. în lipsa evenimentelor tragice prin care a trecut, viața reclamantei ar fi fost alta, și nu o luptă continuă cu frica de moarte pe care a simțit-o și o simte în continuare. Acest sentiment se manifestă printr-o frică obsesivă, de moarte, de boală, frică de mașină, de avion”, se precizează în motivarea instanței de judecată.

Contraargumentele statului român

Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) a formulat întâmpinări în toate cele trei cauze.

Au fost invocate, astfel:

excepția netimbrării cererii
excepția prescripției dreptului material la acțiune
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului

În subsidiar, Statului Român a solicitat respingerea cererilor de chemare în judecată, ca neîntemeiate.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român (prin Ministerul Finanțelor), s-a precizat că – potrivit art.36 din Codul de procedură civilă – ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. (…) Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă)”.

Statul Român poate fi subiect de drepturi și obligații nu numai în raporturile de drept constituțional, administrativ sau fiscal, ci în raporturile private, cum sunt cele de natură civilă, din moment ce legea nu stinge. Aceasta nu înseamnă, că în mod automat, în orice raport privat, de drept civil, statul trebuie să răspundă fără o analiză riguroasă a conținutului acestui raport juridic și ca atare a naturii obligației în discuție

Extras din motivarea instanței de judecată

În motivarea s-a mai precizat că Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) nu-și poate legitima calitatea procesuală pasivă atunci când se invocă faptul că ”alte persoane – fizice sau juridice – s-ar face vinovate de producerea unui eventual prejudiciu, în cadrul portului juridic litigios, urmând a se antrena în mod direct răspunderea civilă delictuală a persoanelor respective, în măsura în care, într-adevăr, s-ar fi produs un prejudiciu. (…) Statul Român are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, motiv pentru care pârâtul a solicitat instanței să admită excepția invocată și să respingă acțiunea pe cale de consecință”.

Pentru victimele Revoluției din Timișoara au fost trimise în judecată mai multe persoane care au organizat și coordonat represiunea brutală a manifestanților împotriva regimului de dictatură. Prin urmare, condamnările pronunțate pentru represiunea existentă la Timișoara în intervalul 15-20 decembrie 1989 conferă întregii situații autoritate de lucru judecat.

”În cauza de față, despăgubirile privesc fapte petrecute în perioada 16 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, deci faptele pentru săvârșirea cărora fostul președinte Nicolae Ceaușescu poartă vina. Contrar susținerilor (n.red. – părților reclamante), Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind ținut să răspundă pentru faptele fostului președinte, în calitate de conducător suprem, fapte ce au generat moartea și rănirea gravă a persoanelor ce au avut o implicare în evenimentele din timpul Revoluției Române din 1989”, se menționează în motivarea instanței.

În toate cele trei cazuri, ”pârâtul” – Statul Român – a precizat că nu este clar cum părțile reclamante au stabilit sumele pe care le solicită drept despăgubire, respectiv 500.000 de euro, în două cazuri, și 300.000 de euro în cel de-al treilea caz, al Rodicăi Șerban.

”În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii, dar, în același timp, despăgubirile să nu se constituie în amenzi excesive pentru autorii prejudiciului și nici venituri nejustificate pentru victime”, se arată în motivare.

”Statul Român nu poate fi chemat în judecată în calitate de comitent pentru fapta fostului președinte, Nicolae Ceaușescu”

Analizând toate aceste informații, judecătorii de la Tribunalul Timișoara au decis – la jumătatea lunii iulie – să respingă cererile de chemare în judecată formulate de Paraschivei Vințan, Rovin Vîț și Rodica Șerban.

Respinge excepția netimbrării cererii
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român (prin Ministerul Finanțelor)
Respinge cererea de chemare în judecată

Magistrații și-au motivat decizia prin faptul că fostul dictator Nicolae Ceaușescu nu a acționat în numele statului român, acesta neavând calitatea de ”prepus” al statului și neexistând un raport de subordonare între Statul Român și dictator. Ordinele au fost date de Nicolae Ceaușescu, acesta fiind Comandantul Suprem al Armatei și șeful statului. Nu Statul Român a dat acele ordine de reprimare a mișcărilor de protest, au precizat magistrații, și nu poate purta răspunderea pentru drama prin care au trecut revoluționarii.

”Tribunalul apreciază însă că Statul Român (prin Ministerul Finanțelor Publice) nu poate fi chemat în judecată în calitate de comitent pentru fapta fostului președinte, Nicolae Ceaușescu. Nicolae Ceaușescu nu a avut calitatea de prepus al Statului Român, neacționând la instrucțiunile și ordinele statului, neexistând vreo dispoziție sau vreo însărcinare din partea statului. Nu a existat un raport de subordonare în baza căruia statul să poată da ordine și instrucțiuni lui Nicolae Ceaușescu); or, raportul de subordonare (de prepusenie) reprezintă principala condiţie specială a răspunderii comitentului pentru fapta prepusului său, algoritmul care stă la baza antrenării răspunderii, potrivit art. 1000 alin. 3 Cod civil 1864”, au precizat judecătorii.

Sentința nu este definitivă, putând fi atacată, prin apel, în termen de 30 de zile și, potrivit, informațiilor obținute de GÂNDUL, Paraschivei Vințan, Rovin Vîț și Rodica Șerban au depus contestații.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:da de dreptate instanţă la Nu prima Revoluţiei Timişoara victimelor

Urmatorul

Mai mulți români au intrat cu forța într-o secție de poliție din Germania

Nu ratati

„Cîţu trăieşte într-o lume paralelă. Nu vede 90% dintre angajați câștigă sub 1.000 de euro pe luna

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

Publicat

acum 3 zile

august 13, 2026

Sorin Draghici

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.

Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.

AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic

Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.

În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.

De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.

„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială

În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).

Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.

Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.

Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.

În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile

Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.

În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.

Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.

Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.

Paid crește ca business, dar și ca investiție

Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.

În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.

Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale

În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.

Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.

„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

De reținut pentru marketeri:

SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

Publicat

acum 6 zile

august 10, 2026

Sorin Draghici

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi

✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei

✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie

✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării

Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.

Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.

Ce vei afla din acest articol:

Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea

Miturile despre viața PFA-ului

Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.

Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.

Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.

Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026

Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.

Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.

Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.

Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.

De unde vin miturile și cum le verifici

Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.

A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:

Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri

Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.

Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?

Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?

Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.

Întrebări frecvente despre miturile PFA

Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?

Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.

Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?

La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.

De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?

Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Publicat

acum 2 săptămâni

august 4, 2026

Nationalul

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.

Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc

Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.

Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș

În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.

În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.

„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.

Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.

„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.

Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca

Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.

În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.

O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.

Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.

Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș

În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.

Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.

„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO

Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.

Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1/18

Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.

Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.

„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.

Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.

Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.

Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.

Zona strategică de la poalele Făgărașului

De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.

Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”

Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.

Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.

După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare