Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Numărul localităților din România cu rată de infectare de peste 10 la mie a crescut la 270

Publicat

pe

Numărul localităților din România cu rată de infectare de peste 10 la mie a crescut la 270

Autoritățile anunță că duminică, 17 octombrie, numărul localităților din România cu o rată de infectare mai mare sau egală cu 10 a ajuns la 270.

Sâmbătă, numărul localităților care depășiseră 10 cazuri de COVID-19 la mia de locuitori era de 259.

Dintre cele 270 de localități, 52 sunt în mediul urban și 218 în mediul rural.

Lista orașelor cu rată de infectare peste 10 la mie

În continuare, orașul cu cea mai mare rată de infectare este Bragadiru, județul Ilfov (20,45 la mie).

Nr.crt. JUDEȚ Localitate Populație Cazuri Incidență
1 ILFOV ORAŞ BRAGADIRU 31000 634 20,45
2 ILFOV ORAŞ POPEŞTI-LEORDENI 44001 870 19,77
3 ILFOV ORAŞ OTOPENI 20542 396 19,28
4 ILFOV ORAŞ VOLUNTARI 45843 875 19,09
5 ILFOV ORAŞ MĂGURELE 12597 219 17,39
6 IALOMIŢA MUNICIPIUL URZICENI 16440 268 16,3
7 MUNICIPIUL BUCUREŞTI MUNICIPIU BUCUREȘTI 2205227 35889 16,27452
8 TELEORMAN ORAŞ VIDELE 11155 173 15,51
9 ILFOV ORAŞ PANTELIMON 31208 448 14,36
10 IALOMIŢA MUNICIPIUL SLOBOZIA 51188 703 13,73
11 TIMIŞ ORAŞ GĂTAIA 6666 89 13,35
12 GIURGIU ORAŞ MIHĂILEŞTI 7458 99 13,27
13 TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA 322070 4256 13,21
14 IALOMIŢA ORAŞ FIERBINŢI-TÂRG 4479 58 12,95
15 ILFOV ORAŞ CHITILA 16365 207 12,65
16 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 76247 955 12,53
17 OLT MUNICIPIUL SLATINA 81772 1005 12,29
18 IAŞI MUNICIPIUL IAŞI 411358 4957 12,05
19 ILFOV ORAŞ BUFTEA 23563 284 12,05
20 PRAHOVA ORAŞ BĂICOI 18779 226 12,03
21 ARAD MUNICIPIUL ARAD 176333 2103 11,93
22 PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEŞTI 222199 2651 11,93
23 TELEORMAN MUNICIPIUL ALEXANDRIA 49176 586 11,92
24 IALOMIŢA ORAŞ AMARA 7939 94 11,84
25 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU 170156 1982 11,65
26 TELEORMAN MUNICIPIUL ROŞIORI DE VEDE 30033 344 11,45
27 CLUJ MUNICIPIUL GHERLA 22936 260 11,34
28 DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA 298742 3371 11,28
29 CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 337294 3775 11,19
30 NEAMŢ MUNICIPIUL PIATRA-NEAMŢ 112344 1252 11,14
31 MEHEDINŢI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN 104511 1159 11,09
32 GIURGIU MUNICIPIUL GIURGIU 65042 712 10,95
33 SĂLAJ MUNICIPIUL ZALĂU 69755 762 10,92
34 ALBA ORAŞ CUGIR 25568 277 10,83
35 OLT ORAŞ BALŞ 20237 219 10,82
36 VÂLCEA ORAŞ BĂILE GOVORA 2696 29 10,76
37 VÂLCEA MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA 117740 1260 10,7
38 CONSTANŢA MUNICIPIUL CONSTANŢA 310590 3311 10,66
39 BRAŞOV ORAŞ RUPEA 6022 64 10,63
40 ALBA MUNICIPIUL AIUD 25247 266 10,54
41 VASLUI MUNICIPIUL BÂRLAD 68998 727 10,54
42 CĂLĂRAŞI MUNICIPIUL OLTENIŢA 26689 281 10,53
43 CONSTANŢA ORAŞ EFORIE 11101 116 10,45
44 ALBA ORAŞ ABRUD 5198 54 10,39
45 DÂMBOVIŢA ORAŞ TITU 10210 106 10,38
46 TIMIŞ MUNICIPIUL LUGOJ 46097 474 10,28
47 ARAD ORAŞ LIPOVA 11189 115 10,28
48 PRAHOVA MUNICIPIUL CÂMPINA 36280 370 10,2
49 BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU 129781 1312 10,11
50 TULCEA MUNICIPIUL TULCEA 84401 850 10,07
51 ARGEŞ MUNICIPIUL PITEŞTI 171416 1723 10,05
52 VÂLCEA ORAŞ HOREZU 6886 69 10,02

Lista localităților din mediul rural cu rata de transmisie peste 10 la mia de locuitori

Comuna cu cea mai mare rată de infectare din țară este, la fel ca sâmbătă, Brănișca din județul Hunedoara. Cu o rată de infectare de 29,34, această comună este localitatea din România cu cea mai mare incidență a cazurilor de COVID-19 la mia de locuitori.

NR. CRT. JUDEȚ LOCALITATE POPULAȚIE CAZURI INCIDENȚA
1 HUNEDOARA BRĂNIŞCA 1534 45 29,34
2 IALOMIŢA MOLDOVENI 1000 26 26
3 GIURGIU MALU 1992 49 24,6
4 ILFOV CORBEANCA 9516 220 23,12
5 ILFOV DOMNEŞTI 10917 251 22,99
6 ILFOV CLINCENI 7600 174 22,89
7 HUNEDOARA LELESE 352 8 22,73
8 ILFOV TUNARI 7802 176 22,56
9 ILFOV CHIAJNA 33721 751 22,27
10 ILFOV DOBROEŞTI 12593 250 19,85
11 HUNEDOARA VORŢA 714 14 19,61
12 MARAMUREŞ BOIU MARE 1107 21 18,97
13 ARAD ŞIŞTAROVĂŢ 374 7 18,72
14 TIMIŞ REMETEA MARE 2913 54 18,54
15 MEHEDINŢI BÂLVĂNEŞTI 869 16 18,41
16 ARAD MONEASA 821 15 18,27
17 TIMIŞ MOŞNIŢA NOUĂ 14328 261 18,22
18 ILFOV DRAGOMIREŞTI-VALE 5930 105 17,71
19 CLUJ SÂNCRAIU 1528 27 17,67
20 CĂLĂRAŞI ULMU 1212 21 17,33
21 IALOMIŢA AXINTELE 2204 38 17,24
22 TIMIŞ GHIRODA 8487 146 17,2
23 PRAHOVA CĂLUGĂRENI 1106 19 17,18
24 SĂLAJ DOBRIN 1644 28 17,03
25 IAŞI VALEA LUPULUI 12813 218 17,01
26 HUNEDOARA TELIUCU INFERIOR 2490 42 16,87
27 CLUJ DĂBÂCA 1426 24 16,83
28 ILFOV CORNETU 6605 111 16,81
29 OLT BALDOVINEŞTI 1030 17 16,5
30 GIURGIU GOGOŞARI 1651 27 16,35
31 DÂMBOVIŢA CREVEDIA 6062 99 16,33
32 TIMIŞ GIROC 21848 354 16,2
33 TIMIŞ DUMBRĂVIŢA 18329 296 16,15
34 ILFOV 1 DECEMBRIE 8448 136 16,1
35 BUZĂU RUŞEŢU 3506 56 15,97
36 ARAD LIVADA 4201 67 15,95
37 ILFOV PETRĂCHIOAIA 3583 57 15,91
38 IAŞI PROBOTA 3583 57 15,91
39 CLUJ AGHIREŞU 6549 103 15,73
40 ALBA LIVEZILE 1166 18 15,44
41 ILFOV CIOROGÂRLA 6557 101 15,4
42 TIMIŞ SÂNANDREI 7881 121 15,35
43 ILFOV GRUIU 7047 108 15,33
44 ILFOV CERNICA 11432 175 15,31
45 CARAŞ-SEVERIN SACU 1525 23 15,08
46 ILFOV BERCENI 9359 140 14,96
47 TIMIŞ BECICHERECU MIC 3368 50 14,85
48 ILFOV ŞTEFĂNEŞTII DE JOS 10278 152 14,79
49 ILFOV BRĂNEŞTI 9896 146 14,75
50 MEHEDINŢI BREZNIŢA-OCOL 3940 58 14,72
51 DOLJ ALMĂJ 1772 26 14,67
52 ILFOV JILAVA 10673 156 14,62
53 IALOMIŢA PERIEŢI 3648 53 14,53
54 TELEORMAN CRÂNGU 1378 20 14,51
55 TIMIŞ BOGDA 483 7 14,49
56 PRAHOVA PĂULEŞTI 7251 105 14,48
57 IAŞI MIROSLAVA 25506 369 14,47
58 HUNEDOARA CÂRJIŢI 692 10 14,45
59 IALOMIŢA MUNTENI-BUZĂU 3266 47 14,39
60 PRAHOVA POIENARII BURCHII 4530 65 14,35
61 GIURGIU ADUNAŢII-COPĂCENI 6169 88 14,26
62 CLUJ CĂPUŞU MARE 2975 42 14,12
63 DOLJ MALU MARE 6594 93 14,1
64 IALOMIŢA COŞERENI 4261 60 14,08
65 PRAHOVA RÂFOV 5402 76 14,07
66 IAŞI REDIU 8268 116 14,03
67 ALBA METEŞ 2804 39 13,91
68 ILFOV MOGOŞOAIA 9219 128 13,88
69 IAŞI BÂRNOVA 7808 108 13,83
70 TIMIŞ PĂDURENI 2025 28 13,83
71 SĂLAJ MIRŞID 2460 34 13,82
72 IALOMIŢA MANASIA 4515 62 13,73
73 TIMIŞ CRICIOVA 1609 22 13,67
74 ARAD CONOP 2209 30 13,58
75 TIMIŞ SÂNMIHAIU ROMÂN 8870 120 13,53
76 GIURGIU MIHAI BRAVU 2298 31 13,49
77 GIURGIU PUTINEIU 2149 29 13,49
78 CARAŞ-SEVERIN GRĂDINARI 2007 27 13,45
79 SUCEAVA POJORÂTA 2982 40 13,41
80 ILFOV AFUMAŢI 8377 112 13,37
81 IAŞI ARONEANU 4359 58 13,31
82 CONSTANŢA AGIGEA 9246 123 13,3
83 TIMIŞ COŞTEIU 3914 52 13,29
84 GIURGIU CĂLUGĂRENI 5361 71 13,24
85 TELEORMAN ŞTOROBĂNEASA 2812 37 13,16
86 ILFOV COPĂCENI 2971 39 13,13
87 CLUJ JICHIŞU DE JOS 1143 15 13,12
88 ILFOV CIOLPANI 5437 71 13,06
89 BOTOŞANI SULIŢA 2987 39 13,06
90 OLT MILCOV 1533 20 13,05
91 MARAMUREŞ GROŞI 3221 42 13,04
92 CLUJ CIURILA 1767 23 13,02
93 DÂMBOVIŢA VLĂDENI 2852 37 12,97
94 PRAHOVA BLEJOI 9433 122 12,93
95 HARGHITA OCLAND 1321 17 12,87
96 PRAHOVA ARICEŞTII RAHTIVANI 8243 106 12,86
97 DÂMBOVIŢA VALEA MARE 2100 27 12,86
98 VÂLCEA MĂLDĂREŞTI 1877 24 12,79
99 PRAHOVA TĂTARU 785 10 12,74
100 IALOMIŢA CIULNIŢA 2357 30 12,73
101 TIMIŞ FIBIŞ 1729 22 12,72
102 SĂLAJ MARCA 2534 32 12,63
103 MEHEDINŢI IZVORU BÂRZII 2700 34 12,59
104 GIURGIU JOIŢA 3817 48 12,58
105 CĂLĂRAŞI ILEANA 2962 37 12,49
106 ARGEŞ ALBEŞTII DE MUSCEL 1442 18 12,48
107 ARAD VLADIMIRESCU 14691 183 12,46
108 ARGEŞ MOŞOAIA 6932 86 12,41
109 IALOMIŢA GHEORGHE LAZĂR 2180 27 12,39
110 SĂLAJ MESEŞENII DE JOS 3147 39 12,39
111 ARAD TAUŢ 1533 19 12,39
112 BRĂILA RACOVIŢA 969 12 12,38
113 CĂLĂRAŞI VALEA ARGOVEI 2261 28 12,38
114 BIHOR CEICA 3416 42 12,3
115 CLUJ CIUCEA 1468 18 12,26
116 DOLJ COŢOFENII DIN FAŢĂ 2121 26 12,26
117 BUZĂU BRĂDEANU 2287 28 12,24
118 BIHOR SPINUŞ 1145 14 12,23
119 ALBA BUCIUM 1393 17 12,2
120 IALOMIŢA MIHAIL KOGĂLNICEANU 3199 39 12,19
121 TIMIŞ TOPOLOVĂŢU MARE 2629 32 12,17
122 CLUJ MĂNĂSTIRENI 1319 16 12,13
123 BIHOR TOBOLIU 2147 26 12,11
124 SĂLAJ LETCA 1663 20 12,03
125 ILFOV GLINA 8591 103 11,99
126 TELEORMAN CĂLINEŞTI 2764 33 11,94
127 GIURGIU SĂBĂRENI 2681 32 11,94
128 ILFOV BALOTEŞTI 9482 113 11,92
129 VÂLCEA BUDEŞTI 6206 74 11,92
130 NEAMŢ PÂNGĂRAŢI 5375 64 11,91
131 ILFOV MOARA VLĂSIEI 6477 77 11,89
132 ILFOV GRĂDIŞTEA 3123 37 11,85
133 TIMIŞ BUCOVĂŢ 2367 28 11,83
134 ARGEŞ MORĂREŞTI 1690 20 11,83
135 ARGEŞ BĂBANA 2880 34 11,81
136 BRAŞOV SÂNPETRU 10513 124 11,79
137 OLT SLĂTIOARA 2552 30 11,76
138 GIURGIU GRĂDINARI 3246 38 11,71
139 IAŞI CIUREA 18392 215 11,69
140 TIMIŞ CHEVEREŞU MARE 2482 29 11,68
141 ARAD VĂRĂDIA DE MUREŞ 1631 19 11,65
142 CLUJ FLOREŞTI 47943 557 11,62
143 GORJ VĂGIULEŞTI 2326 27 11,61
144 DOLJ CÂRCEA 3111 36 11,57
145 TIMIŞ SACOŞU TURCESC 3383 39 11,53
146 GIURGIU VALEA DRAGULUI 2688 31 11,53
147 GIURGIU BOLINTIN-DEAL 6166 71 11,51
148 ILFOV GĂNEASA 5478 63 11,5
149 MEHEDINŢI BROŞTENI 2706 31 11,46
150 ILFOV DĂRĂŞTI-ILFOV 2709 31 11,44
151 BIHOR BRUSTURI 3421 39 11,4
152 MEHEDINŢI ŞIŞEŞTI 2459 28 11,39
153 SĂLAJ BENESAT 1406 16 11,38
154 ARAD DOROBANŢI 1583 18 11,37
155 TELEORMAN VITĂNEŞTI 2639 30 11,37
156 CONSTANŢA SILIŞTEA 1498 17 11,35
157 BIHOR PALEU 3537 40 11,31
158 CLUJ VULTURENI 1416 16 11,3
159 CĂLĂRAŞI SOHATU 2402 27 11,24
160 ALBA VINŢU DE JOS 5531 62 11,21
161 PRAHOVA PROVIŢA DE SUS 1878 21 11,18
162 HUNEDOARA ILIA 3505 39 11,13
163 IAŞI HOLBOCA 15922 177 11,12
164 IAŞI GORBAN 2971 33 11,11
165 TIMIŞ ŞAG 4772 53 11,11
166 IAŞI DUMEŞTI 4981 55 11,04
167 ILFOV PERIŞ 7450 82 11,01
168 MARAMUREŞ VIMA MICĂ 1363 15 11,01
169 ALBA ŞIBOT 2365 26 10,99
170 OLT BĂBICIU 2018 22 10,9
171 TELEORMAN BLEJEŞTI 3696 40 10,82
172 ILFOV SNAGOV 8340 90 10,79
173 CLUJ VALEA IERII 928 10 10,78
174 ARGEŞ POIENARII DE ARGEŞ 929 10 10,76
175 TELEORMAN SALCIA 2326 25 10,75
176 CLUJ ALUNIŞ 1118 12 10,73
177 ALBA GÂRDA DE SUS 1496 16 10,7
178 MARAMUREŞ RONA DE JOS 1963 21 10,7
179 NEAMŢ ALEXANDRU CEL BUN 6111 65 10,64
180 ILFOV VIDRA 8842 94 10,63
181 VASLUI VIIŞOARA 1599 17 10,63
182 PRAHOVA TELEGA 5224 55 10,53
183 PRAHOVA BERCENI 6375 67 10,51
184 CLUJ BACIU 13240 139 10,5
185 ALBA CIURULEASA 1143 12 10,5
186 VASLUI TANACU 1816 19 10,46
187 SĂLAJ TREZNEA 1052 11 10,46
188 NEAMŢ DOBRENI 1819 19 10,45
189 ARAD USUSĂU 1443 15 10,4
190 MARAMUREŞ BOCICOIU MARE 4533 47 10,37
191 IAŞI BIVOLARI 4053 42 10,36
192 GIURGIU TOPORU 1737 18 10,36
193 TIMIŞ DUDEŞTII NOI 3973 41 10,32
194 ALBA ARIEŞENI 1552 16 10,31
195 TIMIŞ FOENI 1746 18 10,31
196 HUNEDOARA PESTIŞU MIC 1164 12 10,31
197 GORJ CĂTUNELE 2627 27 10,28
198 PRAHOVA CORNU 4184 43 10,28
199 CARAŞ-SEVERIN FOROTIC 1657 17 10,26
200 TIMIŞ BOLDUR 2346 24 10,23
201 ARAD IGNEŞTI 685 7 10,22
202 BIHOR CEFA 2354 24 10,2
203 TELEORMAN BOGDANA 1962 20 10,19
204 SĂLAJ CRIŞENI 3436 35 10,19
205 PRAHOVA IORDĂCHEANU 5203 53 10,19
206 ARAD ZĂDĂRENI 3046 31 10,18
207 BRAŞOV CRISTIAN 6502 66 10,15
208 BIHOR HIDIŞELU DE SUS 3263 33 10,11
209 TELEORMAN RĂDOIEŞTI 1880 19 10,11
210 GIURGIU SLOBOZIA 2275 23 10,11
211 GORJ ARCANI 1290 13 10,08
212 ARAD ZĂBRANI 4470 45 10,07
213 IAŞI TRIFEŞTI 3881 39 10,05
214 MUREŞ MĂDĂRAŞ 1593 16 10,04
215 CLUJ APAHIDA 15748 158 10,03
216 TELEORMAN CIOLĂNEŞTI 2397 24 10,01
217 PRAHOVA GORGOTA 4801 48 10
218 CONSTANŢA MIHAIL KOGĂLNICEANU 10095 101 10

11.546 de cazuri noi de COVID în România în ultimele 24 de ore

România a înregistrat în ultimele 24 de ore 11.546 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, față de raportarea anterioară au fost înregistrate și 298 de noi decese asociate COVID-19.

În total, în secțiile de Terapie Intensivă din întreaga țară sunt internate 1.750 de persoane cu forme severe ale bolii.

Până astăzi, 41.781 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS–CoV–2 au decedat.

În intervalul 16.10.2021 (10:00) – 17.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 299 decese (146 bărbați și 153 femei), dintre care unul anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 299 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă  20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 80 la categoria de vârstă 60-69 ani, 97 la categoria de vârstă 70-79 ani și 72 la categoria de vârstă peste 80 ani.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro