Actualitate
Cristian Lisandru: ”Europa celor trei crize majore”
Anul 2021 nu este doar încă unul în care pandemia de coronavirus rânjește cu plăcere morbidă. La nivel planetar, acest asediu prelungit, declanșat – fără ”focuri de avertizare” – de SARS-CoV-2, se concretizează prin destine frânte intempestiv, reduse la tăcere pentru totdeauna, dar și prin eforturi medicale fără precedent.
Europa, ca parte integrantă a unui tablou mondial, se confruntă nu numai cu virusul COVID și cu toate mutațiile acestuia care fac nopți albe tuturor cercetătorilor lumii. Continentul european trebuie să răspundă altor două crize majore, cea a gazului natural și cea a migranților care asaltează granițele UE dinspre est, acolo unde – în alte vremuri – Uniunea Sovietică deținea controlul absolut.
După criza medicală încă amenințătoare, a doua criză majoră prin care trece continentul european este cea a gazului natural. Dependența Europei de gazul rusesc – este importată din Rusia o treime din gazele utilizate la nivelul continentului – nu este o noutate, iar de-a lungul timpului nu s-a reușit, în pofida tuturor încercărilor, o stabilire a unui echilibru.
Colosul Gazprom deține ”cheia”, în toată această criză din prag de iarnă, iar rușii au avertizat că nu vor mai accepta decât încheierea unor contracte pe termen lung cu clienții europeni. E drept, se fac și promisiuni, există și confirmări că nici Rusia nu ”joacă tare” la infinit sau demonstrează o ”mărinimie” care poate fi citită în diferite chei. Gazprom a confirmat că va livra, în noiembrie, gaze naturale către cinci instalații europene de înmagazinare subterană, decizia fiind luată după ordinul primit de companie de la însuși președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Cea de-a treia criză majoră cu care se confruntă Europa este cea a migranților de la granițele Poloniei (cu precădere), Lituaniei și Letoniei. Primele semnale îngrijorătoare au apărut încă de la începutul anului, dar s-au transformat, încetul cu încetul, într-o realitate tristă. Pe 8 noiembrie, câteva mii de oameni s-au apropiat de granița Poloniei cu Belarus și nu părăsesc zona. Unii dintre ei au încercat să intre în Polonia, distrugând un gard de sârmă ghimpată, iar țările UE au acuzat autoritățile de la Minsk de escaladarea intenționată a crizei, solicitând sancțiuni drastice. Președintele belarus Alexandru Lukașenko a declarat, însă, că țările occidentale sunt de vină pentru această situație, din cauză că oamenii fug de război ca urmare a acțiunilor lor.
Declarația lui Lukașenko poate fi plasată, cu foarte mare ușurință, într-un puzzle verbal cu o retorică anti-Occident susținută și de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dar și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Primul a transmis că politica NATO și UE din Orientul Mijlociu și Africa de Nord este principala cauză a acestei situații. Oamenii nu pot fi condamnați pentru că vor să ajungă în UE, din moment ce însăși Europa și-a promovat stilul și standardele de viață. Plus că au fost și războaie susținute de Occident în respectivele zone. Mai mult, Lavrov a solicitat sprijin financiar pentru Belarus, acuzând UE că acționează cu ”dublu standard”, asta după ce – într-un context similar – Turcia a fost sprijinită pentru a depăși o trecută criză a migranților.
La rândul său, Dmitri Peskov a conchis, imperturbabil, că Europa s-a îndepărtat de la idealurile sale în ceea ce privește drepturile omului, însă a lansat și o predicție înfricoșătoare conform căreia la granița dintre Polonia și Belarus ar putea avea loc o catastrofă umanitară.
Analiștii politici pornesc de la două ipoteze de lucru.
- Prima este aceea că Dmitri Peskov s-a materializat, brusc, într-o Cassandră modernă și prezice lucruri tulburătoare.
- A doua ipoteză, însă, este aceea că, voalat, Rusia amenință Europa cu o criză umanitară fără precedent.
Premierul Poloniei a și acuzat Moscova, direct, că se află în spatele acestei crize a migranților, nefiind excluse nici ”provocări” ale Belarusului la granița poloneză, tocmai pentru ca situația, și așa tensionată, să degenereze.
Pentru a-și mai încorda ”mușchii” în fața SUA, NATO și UE – de altfel, adversarii către care se îndreaptă degetele acuzatoare de la Kremlin –, dar și pentru a demonstra o ”vigilență” militară sporită în condițiile în care se acumulează tensiune în zonă, Rusia a trimis bombardiere strategice în Belarus. Moscova invocă misiuni de coordonare a sistemelor de apărare, în contextul crizei cu Uniunea Europeană şi NATO din cauza afluxului de imigranţi de la frontiera belaruso-poloneză. Două avioane strategice de tip Tupolev Tu-22M3 ale Forţelor Aeriene ruse au efectuat, miercuri, zboruri în spaţiul aerian al Belarusului, gest de paradă, mai degrabă.
Mișcarea ”aeriană” a Rusiei trebuie încadrată între aceleași rame în care este prins tabloul ultimei perioade, pensula nevăzută trăgând, în continuare, tușe mai mult sau mai puțin stridente.
Moscova ”vede” teritoriul Ucrainei ”controlat” de SUA și NATO, considerându-se pusă în fața unui fapt împlinit. Influența rusă este redusă aproape la zero în Ucraina – exceptând teritoriile unde se poartă un ”război de uzură” -, iar Kremlinul reclamă o posibilă forță armată multinațională pe care SUA o pregătește folosindu-se tocmai de teritoriul ucrainean.
În același timp, prezența a trei nave de război americane în Marea Neagră i-a ”încrâncenat” și mai mult pe ruși, chiar Vladimir Putin spunând că flota rusă a văzut prin ”cătarea sistemului de apărare” respectivele nave.
În acest moment, este foarte greu de spus care dintre cele trei crize majore cu care se confruntă Europa – pandemie, gaz natural, migranți –este cea mai primejdioasă.
- Din punct de vedere medical, pandemia de coronavirus rămâne înspăimântătoare, în pofida tuturor eforturilor depuse de medici și dincolo de rezultatele pozitive ale unei campanii de vaccinare furibunde, în sensul cel mai bun al cuvântului.
- Criza gazului natural din Europa intră, încetul cu încetul, într-un stand-by, chiar dacă este de la sine înțeles că Rusia, dorind să pară dispusă la dialog și deschizând robinetul, va aștepta din partea Europei o mult mai mare ”deschidere”.
- Criza migranților, însă, poate deveni o cutie a Pandorei. Iar capacul a fost deschis, de mai multe luni.
Dacă totul face parte dintr-un scenariu pervers – așa cum afirmă cei care sunt convinși că nicio criză nu apare absolut întâmplător -, este greu de spus la ”cald”.
Însă devine din ce în ce mai clar că există o miză. Iar Uniunea Europeană, confruntată cu pandemia sau criza gazului, primește încă o provocare. Și trebuie să acționeze înainte ca lucrurile să degenereze. Cu atât mai mult cu cât Rusia își ”asigură spatele”, cum se spune, și avertizează/plusează prima în legătură cu o nedorită ”criză umanitară”, cu toate consecințele sale.
Actualitate
Șine de cale ferată, furate bucată cu bucată timp de un an pe ruta Lugoj–Timișoara
Poliţiştii au făcut, miercuri, percheziţii în localităţi din judeţele Timiş şi Caraş-Severin, la persoane bănuite de furturi de pe şantierele de cale ferată din cele două judeţe. Prejudiciul se ridică la peste 50.000 de euro.
FOTO: Poliția Română
Poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Lugoj – Biroul de Investigaţii Criminale, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, au pus în executare 8 mandate de percheziţie domiciliară, în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, într-un dosar penal ce vizează săvârşirea infracţiunilor de furt şi furt calificat.
Din cercetările efectuate de către poliţişti, a reieşit că începând din anul 2025 şi până în prezent, persoane necunoscute ar fi sustras, în repetate rânduri, pe timp de noapte, profile din fier, cu lungimea de 6 metri, precum şi alte bunuri utilizate la construirea căii ferate, de pe tronsonul CFR Lugoj – Timişoara.
FOTO: Poliția Română
În urma percheziţiilor au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 207 profile din fier. De asemenea, au mai fost ridicate 2 role geotextil, o rolă geogril şi 4 role membrană bituminoasă. Practic, polițiștii spun că a fost recuperat un prejudiciu de peste 50 de mii de euro.
Șase persoane au fost aduse la sediul Poliţiei Municipiului Lugoj, în vederea audierii.
Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj.
Actualitate
China continuă livrările masive de componente pentru dronele „Shahed” către Rusia și Iran, în pofida sancțiunilor americane
Companii din China furnizează în mod constant motoare, microcipuri și alte componente esențiale pentru producția dronelor kamikaze de tip Shahed către Iran și Rusia, ignorând în mod deschis sancțiunile impuse de Statele Unite, relatează The Wall Street Journal.
Dronă Shahed/FOTO:X
Potrivit datelor vamale chineze, firmele din China expediază sute de containere cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. Printre acestea se numără compania Xiamen Victory Technology, care comercializează motoare Limbach L550 – un element-cheie în construcția dronelor Shahed-136, utilizate de Rusia în atacurile asupra orașelor ucrainene.
Pe site-ul companiei, imaginea unei drone de tip Shahed apare alături de sloganul: „Soluții inovatoare pentru motoare aeronautice”.
Ocolirea sancțiunilor și rețele de intermediere
Pentru o perioadă, exportatorii chinezi au declarat intenționat date false privind anumite transporturi, în încercarea de a eluda sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană. Totuși, potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament, în multe cazuri aceste practici au devenit mai puțin sofisticate, fiind aplicate chiar și fără astfel de măsuri de acoperire.
Foști oficiali americani afirmă că China funcționează de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către fabrici de drone din Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe dintre aceste piese sunt produse direct în China, inclusiv în unități mici de producție care nu se tem de sancțiunile occidentale.
O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA arată că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia.
Plățile erau realizate, în mod obișnuit, prin companii-paravan create în Hong Kong, utilizate pentru a ascunde destinația finală a transporturilor.
Rețele comerciale și sancțiuni
În 2024, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva unei rețele de companii-fantomă din Hong Kong legate de Hamed Dehghan, un comerciant din Teheran considerat furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong ar fi preluat rolul de intermediar.
„Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat fostul oficial al Trezoreriei SUA Miad Maleki, care a condus programele de sancțiuni din cadrul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Organizația britanică Conflict Armament Research, specializată în investigarea traficului ilegal de arme, a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed.
Datele vamale chineze sugerează că firmele locale sunt din ce în ce mai dispuse să comercializeze deschis componente pentru drone, în pofida sancțiunilor impuse de SUA și UE.
Potrivit oficialilor americani actuali și foști, Washingtonul nu poate opri complet acest flux comercial, obiectivul principal fiind în schimb creșterea costurilor și dificultăților logistice pentru Iran și Rusia.
Actualitate
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi
Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că faza ofensivă a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat, iar Washingtonul intră într-o etapă defensivă, concentrată pe securizarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz și protejarea navelor comerciale afectate de escaladarea tensiunilor din regiune. Însă Trump a anunțat suspendarea operațiunii militare americane la doar o zi după lansare, invocând progrese importante în negocierile cu Iranul pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.
Marco Rubio: Faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. FOTO: Profimedia
„Proiectul Libertate” fusese lansat luni și avea ca scop facilitarea traversării în siguranță a Strâmtorii Ormuz de către navele comerciale.
Anunțul suspendării a fost făcut de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, Trump precizând că decizia a fost luată la solicitarea Pakistanului, care mediază discuțiile, precum și a altor state implicate în eforturile diplomatice.
„Am convenit de comun acord că, deși blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat”, a transmis președintele american.
Cu toate acestea, Washingtonul menține blocada asupra porturilor iraniene. În ultimele zile, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au escaladat rapid.
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat
„Operațiunea s-a încheiat. «Furia epică» s-a încheiat, așa cum a comunicat președintele Congresului. Am trecut de această etapă”, a declarat oficialul american. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, relatează ABC News.
Potrivit acestuia, noua etapă a intervenției americane poartă numele „Proiectul Libertate” și are ca obiectiv principal salvarea echipajelor navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.
Rubio a susținut că zece marinari civili și-au pierdut viața din cauza blocării traficului maritim de către Iran și a anunțat că forțele americane au distrus șapte ambarcațiuni rapide iraniene în cadrul operațiunilor desfășurate în zonă.
Secretarul de Stat a insistat că Statele Unite nu vor iniția atacuri, însă a avertizat că orice agresiune împotriva forțelor americane va primi un răspuns ferm.
„Nu vom deschide focul din proprie inițiativă, dar dacă forțele noastre vor fi atacate, răspunsul va fi unul cu eficacitate mortală”, a avertizat Rubio.
Rubio a mai precizat că Washingtonul desfășoară resurse suplimentare pentru extinderea unei „umbrele defensive” asupra transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a restabili libertatea de navigație.
În paralel, Rubio a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner lucrează intens la identificarea unei soluții diplomatice, însă a subliniat că Iranul trebuie să accepte condițiile impuse de Washington.
„Iranul trebuie să vină la masa negocierilor și să accepte condițiile. (…) Are un prag de toleranță ridicat, dar nu unul nelimitat”, a declarat acesta.
Secretarul de Stat și-a exprimat speranța că Beijingul va transmite Teheranului că actuala strategie în Strâmtoarea Ormuz riscă să conducă la izolarea internațională a Iranului.
În același context, președintele Donald Trump a lansat un nou atac verbal la adresa regimului iranian, afirmând că Teheranul „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”.
„Ei joacă la cacealma, dar vor să încheie o înțelegere. Și cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”, a declarat liderul de la Casa Albă din Biroul Oval.
Trump a lăudat totodată blocada americană asupra porturilor iraniene, despre care a spus că „funcționează foarte bine”, refuzând însă să ofere detalii clare despre ce acțiuni ar determina SUA să considere încălcat armistițiul.
De asemenea,președintele Trump minimalizează amploarea Războiului din Iran, pe care-l cataloghează drept o „mică încăierare”. Donald Trump își laudă cu regularitate succesele, în opinia sa spectaculoase, ale Operațiunii Epic Fury în Iran. Președintele a vorbit, de asemenea, în mai multe rânduri, în mod deschis despre „război”.
-
Actualitateacum 3 zileCiucu exclude două nume vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat: „Ar semăna cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită»”
-
Actualitateacum 2 zile
Marți, „Ziua Z” pentru Guvernul Bolojan. Moțiunea de cenzură se joacă la doar două voturi distanță. Ce urmează pentru România
-
Breakingacum 3 zileOana Gheorghiu publică răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon la îndemnul de a nu vota moțiunea: Ce ne-am face fără asemenea aleși?
-
Breakingacum 3 zileCe i-a spus arbitrul antrenorului de la Dinamo, Zeljko Kopic, după faza scandaloasă din meciul Craiova-Dinamo: „Ce să mai vorbim”
-
Actualitateacum 2 zilePanouri fotovoltaice: preț și oferte actualizate în 2026. Ce tipuri de panouri fotovoltaice aleg românii și care sunt diferențele dintre ele
-
Breakingacum 18 oreGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Actualitateacum 2 zile
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
-
Breakingacum 2 zileÎncă zece senatori social democraţi cer să fie coautori de proiect




