Actualitate
Cristian Lisandru: ”Europa celor trei crize majore”
Anul 2021 nu este doar încă unul în care pandemia de coronavirus rânjește cu plăcere morbidă. La nivel planetar, acest asediu prelungit, declanșat – fără ”focuri de avertizare” – de SARS-CoV-2, se concretizează prin destine frânte intempestiv, reduse la tăcere pentru totdeauna, dar și prin eforturi medicale fără precedent.
Europa, ca parte integrantă a unui tablou mondial, se confruntă nu numai cu virusul COVID și cu toate mutațiile acestuia care fac nopți albe tuturor cercetătorilor lumii. Continentul european trebuie să răspundă altor două crize majore, cea a gazului natural și cea a migranților care asaltează granițele UE dinspre est, acolo unde – în alte vremuri – Uniunea Sovietică deținea controlul absolut.
După criza medicală încă amenințătoare, a doua criză majoră prin care trece continentul european este cea a gazului natural. Dependența Europei de gazul rusesc – este importată din Rusia o treime din gazele utilizate la nivelul continentului – nu este o noutate, iar de-a lungul timpului nu s-a reușit, în pofida tuturor încercărilor, o stabilire a unui echilibru.
Colosul Gazprom deține ”cheia”, în toată această criză din prag de iarnă, iar rușii au avertizat că nu vor mai accepta decât încheierea unor contracte pe termen lung cu clienții europeni. E drept, se fac și promisiuni, există și confirmări că nici Rusia nu ”joacă tare” la infinit sau demonstrează o ”mărinimie” care poate fi citită în diferite chei. Gazprom a confirmat că va livra, în noiembrie, gaze naturale către cinci instalații europene de înmagazinare subterană, decizia fiind luată după ordinul primit de companie de la însuși președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Cea de-a treia criză majoră cu care se confruntă Europa este cea a migranților de la granițele Poloniei (cu precădere), Lituaniei și Letoniei. Primele semnale îngrijorătoare au apărut încă de la începutul anului, dar s-au transformat, încetul cu încetul, într-o realitate tristă. Pe 8 noiembrie, câteva mii de oameni s-au apropiat de granița Poloniei cu Belarus și nu părăsesc zona. Unii dintre ei au încercat să intre în Polonia, distrugând un gard de sârmă ghimpată, iar țările UE au acuzat autoritățile de la Minsk de escaladarea intenționată a crizei, solicitând sancțiuni drastice. Președintele belarus Alexandru Lukașenko a declarat, însă, că țările occidentale sunt de vină pentru această situație, din cauză că oamenii fug de război ca urmare a acțiunilor lor.
Declarația lui Lukașenko poate fi plasată, cu foarte mare ușurință, într-un puzzle verbal cu o retorică anti-Occident susținută și de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dar și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Primul a transmis că politica NATO și UE din Orientul Mijlociu și Africa de Nord este principala cauză a acestei situații. Oamenii nu pot fi condamnați pentru că vor să ajungă în UE, din moment ce însăși Europa și-a promovat stilul și standardele de viață. Plus că au fost și războaie susținute de Occident în respectivele zone. Mai mult, Lavrov a solicitat sprijin financiar pentru Belarus, acuzând UE că acționează cu ”dublu standard”, asta după ce – într-un context similar – Turcia a fost sprijinită pentru a depăși o trecută criză a migranților.
La rândul său, Dmitri Peskov a conchis, imperturbabil, că Europa s-a îndepărtat de la idealurile sale în ceea ce privește drepturile omului, însă a lansat și o predicție înfricoșătoare conform căreia la granița dintre Polonia și Belarus ar putea avea loc o catastrofă umanitară.
Analiștii politici pornesc de la două ipoteze de lucru.
- Prima este aceea că Dmitri Peskov s-a materializat, brusc, într-o Cassandră modernă și prezice lucruri tulburătoare.
- A doua ipoteză, însă, este aceea că, voalat, Rusia amenință Europa cu o criză umanitară fără precedent.
Premierul Poloniei a și acuzat Moscova, direct, că se află în spatele acestei crize a migranților, nefiind excluse nici ”provocări” ale Belarusului la granița poloneză, tocmai pentru ca situația, și așa tensionată, să degenereze.
Pentru a-și mai încorda ”mușchii” în fața SUA, NATO și UE – de altfel, adversarii către care se îndreaptă degetele acuzatoare de la Kremlin –, dar și pentru a demonstra o ”vigilență” militară sporită în condițiile în care se acumulează tensiune în zonă, Rusia a trimis bombardiere strategice în Belarus. Moscova invocă misiuni de coordonare a sistemelor de apărare, în contextul crizei cu Uniunea Europeană şi NATO din cauza afluxului de imigranţi de la frontiera belaruso-poloneză. Două avioane strategice de tip Tupolev Tu-22M3 ale Forţelor Aeriene ruse au efectuat, miercuri, zboruri în spaţiul aerian al Belarusului, gest de paradă, mai degrabă.
Mișcarea ”aeriană” a Rusiei trebuie încadrată între aceleași rame în care este prins tabloul ultimei perioade, pensula nevăzută trăgând, în continuare, tușe mai mult sau mai puțin stridente.
Moscova ”vede” teritoriul Ucrainei ”controlat” de SUA și NATO, considerându-se pusă în fața unui fapt împlinit. Influența rusă este redusă aproape la zero în Ucraina – exceptând teritoriile unde se poartă un ”război de uzură” -, iar Kremlinul reclamă o posibilă forță armată multinațională pe care SUA o pregătește folosindu-se tocmai de teritoriul ucrainean.
În același timp, prezența a trei nave de război americane în Marea Neagră i-a ”încrâncenat” și mai mult pe ruși, chiar Vladimir Putin spunând că flota rusă a văzut prin ”cătarea sistemului de apărare” respectivele nave.
În acest moment, este foarte greu de spus care dintre cele trei crize majore cu care se confruntă Europa – pandemie, gaz natural, migranți –este cea mai primejdioasă.
- Din punct de vedere medical, pandemia de coronavirus rămâne înspăimântătoare, în pofida tuturor eforturilor depuse de medici și dincolo de rezultatele pozitive ale unei campanii de vaccinare furibunde, în sensul cel mai bun al cuvântului.
- Criza gazului natural din Europa intră, încetul cu încetul, într-un stand-by, chiar dacă este de la sine înțeles că Rusia, dorind să pară dispusă la dialog și deschizând robinetul, va aștepta din partea Europei o mult mai mare ”deschidere”.
- Criza migranților, însă, poate deveni o cutie a Pandorei. Iar capacul a fost deschis, de mai multe luni.
Dacă totul face parte dintr-un scenariu pervers – așa cum afirmă cei care sunt convinși că nicio criză nu apare absolut întâmplător -, este greu de spus la ”cald”.
Însă devine din ce în ce mai clar că există o miză. Iar Uniunea Europeană, confruntată cu pandemia sau criza gazului, primește încă o provocare. Și trebuie să acționeze înainte ca lucrurile să degenereze. Cu atât mai mult cu cât Rusia își ”asigură spatele”, cum se spune, și avertizează/plusează prima în legătură cu o nedorită ”criză umanitară”, cu toate consecințele sale.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
Actualitate
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului, în urma unui conflict cu o persoană localitate. Victima a decedat, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru omor.
Crimă în Giurgiu FOTO: Breaking News Giurgiu
Crima s-a petrecut, sâmbătă, în fosta şcoală din satul Bălănoaia, din comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde locuiau de ceva timp trei bărbați.
Potrivit martorilor, bărbatul de 56 de ani ar fi avut o discuţie contradictorie cu prietenul său şi s-ar fi enervat pe acesta pentru că ar fi țipat la el. Într-o clipă de furie, agresorul a pus mâna pe un cuțit şi a început să lovească victima în repetate rânduri, până şi-a dat ultima suflare.
Martor la incident, un alt bărbat a sunat la 112 şi i-a alertat pe polițişti. La fața locului au ajuns şi două echipaje de ambulanță de la SAJ Giurgiu. În ciuda eforturilor cadrelor medicale, victima a fost declarată decedată, potrivit Breaking News Giurgiu.
Autorul a fost găsit la fața locului şi a mărturisit imediat ce a făcut. Bărbatul a fost încătuşat şi va fi dus la audieri. Criminaliştii şi polițiştii urmează să efectueze cercetarea la fața locului pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Trupul bărbatului va fi preluat de legişti pentru efectuarea necropsiei şi stabilirea cauzelor morţii.
Actualitate
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. Temperatura recomandată în dormitor și sfaturile experților
Canicula poate transforma nopțile într-un adevărat coșmar, iar temperaturile ridicate afectează calitatea somnului și capacitatea organismului de a se odihni. Specialiștii recomandă menținerea unei temperaturi de 15-18 grade Celsius în dormitor și avertizează că orice valoare peste 20-21 de grade devine, în general, inconfortabilă pentru somn.
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. FOTO: Adobestock
Marc Spielmanns, specialist în medicina somnului, explică faptul că răcorirea camerei și evitarea supraîncălzirii sunt esențiale pentru un somn odihnitor în perioadele cu temperaturi extreme, notează publicația Blick.
Potrivit expertului, dormitorul ar trebui să fie cât mai răcoros și întunecat. Pentru a preveni acumularea căldurii în locuință, ferestrele și jaluzelele ar trebui ținute închise pe timpul zilei, când soarele este puternic.
„Temperatura recomandată pentru dormitor este între 15 și 18 grade Celsius”, spune Marc Spielmanns, care avertizează că temperaturile ce depășesc 20-21 de grade pot afecta semnificativ confortul în timpul nopții.
Ce poți face înainte de a adormi
Specialistul recomandă un duș călduț spre rece înainte de somn, dar nu unul foarte rece, deoarece poate avea efectul opus și poate stimula organismul.
De asemenea, hainele groase de noapte ar trebui evitate.
„În nopțile foarte calde este mai bine să porți haine cât mai lejere sau chiar să dormi fără pijama, folosind doar o pătură subțire pentru confort”, explică acesta.
Compresele reci aplicate pe gambe timp de 5-10 minute pot ajuta la scăderea temperaturii corporale și la instalarea unei stări de confort înainte de somn.
Deși multe persoane folosesc ventilatoare în timpul nopții, specialistul avertizează că acestea nu trebuie orientate direct către corp.
„Niciodată să nu îndrepți ventilatorul direct spre tine. Este mai bine să fie poziționat astfel încât să împingă aerul către fereastră”, recomandă Spielmanns.
Totodată, băuturile foarte reci nu sunt indicate înainte de culcare.
„Ele pot provoca o reacție de încălzire secundară a organismului. Sunt recomandate băuturile răcite moderat”, explică expertul.
În perioadele caniculare, hidratarea este esențială, iar consumul a 2-3 litri de apă pe zi poate contribui la o stare mai bună de confort pe timpul nopții.
Femeile tolerează mai bine căldura
Potrivit specialistului, există diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește toleranța la temperaturile ridicate.
„Femeile tolerează mai bine căldura, în timp ce bărbații suportă mai bine frigul”, spune acesta.
Cu toate acestea, studiile arată că femeile sunt mai predispuse la tulburări de somn și pot întâmpina mai multe dificultăți în a adormi în nopțile călduroase.
Somnul este mai superficial vara
Temperaturile ridicate și lumina naturală prelungită afectează ritmul biologic al organismului. În timpul verii, oamenii se trezesc mai des pe parcursul nopții, iar fazele de somn profund și de visare tind să fie mai scurte.
Specialiștii recomandă întunecarea completă a dormitorului și menținerea unei temperaturi cât mai scăzute pentru a reduce efectele caniculei asupra odihnei și pentru a facilita un somn de calitate.
-
Actualitateacum 2 zile
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
-
Actualitateacum 3 zile
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
-
Breakingacum 2 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 2 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum o ziCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Actualitateacum 3 zileCare sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
-
Actualitateacum 2 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Breakingacum 23 de oreSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis





