Actualitate
Bomba cu explozie rapidă pentru economia României. Profesorul Cristian Păun avertizează: „N-am mai avut niciodată așa ceva”
Profesorul Cristian Păun lansează un avertisment serios: România riscă să bifeze în acest an un record negativ, iar efectele sunt potențial devastatoare pentru economia sa. „E un an pierdut”, spune profesorul, iar 2025 va veni cu grave probleme ca o adevărată bombă cu explozie rapidă.
Profesorul Cristian Păun. FOTO: ASE București
Economia
României nu traversează cea mai bună perioadă a sa, într-un
moment în care nici veștile din exterior nu sunt de natură să
inspire optimism. De altfel, economia zonei euro, cu precădere cea a
Germaniei, suferă, iar acest lucru se răsfrânge, prin efectul de
contagiune, asupra României.
Iar
cifrele arată că economia României suferă. Un record de nedorit
pentru ultimii ani este cel al falimentelor. Statistica rece nu minte
și arată exact condițiile de pe piață și efectul asupra
companiilor mici și medii: doar în primele 4 luni din acest an au
fost radiate 32.626 de firme, iar 16.153 au fost dizolvate, în timp
ce 7.594 și-au suspendat activitatea și 2.526 au intrat în
insolvență.
Recordul
anterior data tocmai din 2016, an în care 13.181 de firme au fost
dizolvate. Nu în ultimul rând, în același interval din 2024,
numărul firmelor care au avut probleme mari este cu peste 15.000 mai
mare decât în anul anterior.
La
toate acestea trebuie adăugat faptul că Banca Mondială, FMI și
Comisia Europeană au revizuit în jos estimările pentru creșterea
economică a României, în 2024. La polul opus, estimările privind
deficitul bugetar al țării sunt deja îngrijorătoare. Spre
exemplu, Comisia Europeană estima, în aprilie, că deficitul
bugetar al României va depăși 6,5% din PIB. Mai recent, noile date
actualizate ale executivului europeană arată că România va avea
un deficit de 6,9% din PIB în acest an. Iar lucrurile nu s-ar opri
aici. În loc ca din 2025 măcar să avem o scădere, Bruxelles-ul
estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 7% din
PIB. De altfel, România este statul din Uniunea Europeană cu cel
mai mare deficit bugetar, mult peste acel 3% agreat prin Tratatul de
la Maastricht.
„Adevărul”
a discutat despre aceste probleme și despre perspectivele economice
pe termen scurt și mediu cu Cristian Păun, profesor la Academia de
Studii Economice din București. În opinia sa, marele pericol este
tocmai deficitul bugetar.
„Pericolul
principal rămâne deficitul bugetar excesiv alimentat de populism și
de determinarea celor care guvernează țara în acest moment de a
câștiga alegerile cu orice preț. Acest deficit este expandat,
într-un an electoral, de o apatie clară a instituțiilor publice
care trebuie să asigure colectarea taxelor noastre și care trebuie
să lupte intens cu evaziunea fiscală, contrabanda, contrafacerea
etc. Într-un cuvânt, să asigure o egalitate de șansă între cei
care aleg să plătească legal și la vedere taxele și cei care le
eludează sistematic”, explică Păun.
În
opinia sa, 2024 este un an pierdut, iar autoritățile au pierdut
bătălia cu evaziunea fiscală. „Totul pare scăpat de sub
control”, avertizează el, în condițiile în care guvernul e mai
darnic ca oricând, într-un an electoral.
„Astăzi,
din păcate, la umbra alegerilor din acest an, vedem că evaziunea
fiscală înflorește, contrabanda cu produse din tutun își revine
și se întărește de la o zi la alta, contrafacerea produselor de
lux la fel. Totul pare scăpat de sub control. Toți așteaptă să
vadă ce se întâmplă cu alegerile. Este clar un an pierdul pe
parte de colectare și luptă cu evaziunea fiscală. Caz în care, ar
fi trebuit o mai mare prudență atunci când vine vorba de
promisiuni și cadouri electorale. Ceea ce nu vedem”, punctează
profesorul.
Bomba cu explozie rapidă pentru economie
Rezultatele
acestor politici nu vor întârzia să se vadă, e semnalul de alarmă
tras de profesorul Cristian Păun. În opinia sa, estimările
Comisiei Europene au toate șansele să fie îndeplinite până la
final, ba chiar să fie depășite, la modul negativ. Iar asta
înseamnă un nou record negativ pentru România și pentru economia
sa aflată într-un echilibru atât de fragil. Efectele vor fi pe
măsură.
„Rezultatul
este previzibil: un deficit cum nu a mai avut România niciodată în
istoria sa post-decembristă. Un record negativ. Atât ca procent din
PIB cât și ca valoare. Efectele sunt directe și clare: inflație
mai mare ca la alții, dobânzi mai mari ca la alții, deficit
comercial mai mare ca la alții, datorie publică în creștere,
dependență de străini în creștere etc. Nota de plată va veni cu
siguranță și destul de repede”, consideră reputatul profesor.
Suntem de 4 ani în procedură de deficit excesiv
România
se află din 2021 în procedură de deficit excesiv, iar
avertismentele s-au ținut lanț. Inițial, autoritățile au dat
vina pe pandemie, apoi au găsit o altă scuză: războiul din
Ucraina. Analiștii economici atrag însă atenția că deși este o
perioadă dificilă la nivel european și chiar global, alte țări
s-au descurcat mult mai bine și au reușit să își păstreze sub
control deficitul bugetar.
Inflația este un alt capitol la care
România este pe primul loc, altă performanță negativă. Spre
exemplu, inflația în zona euro se află undeva la jumătate față
de cea din România. În zona euro, inflația a crescut în luna mai,
ultima pentru care Eurostat a prezentat cifrele oficiale, la 2,6%
față de 2,4% în aprilie. În mai, în România inflația era de
5,8%. Alte țări membre UE cu rate mari ale inflaţiei sunt Belgia
(4,9%) şi Croaţia (4,3%).
Datoria României nu se mai oprește din creștere
Datoria
guvernamentală a urcat, în martie 2024, până la 845,098 miliarde
lei, de la 841,292 miliarde de lei în luna precedentă, conform
datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent, datoria a
ajuns la 51,9% din PIB. În același timp, datoria României pe
termen mediu şi lung s-a majorat la 795,023 miliarde de lei, iar cea
pe termen scurt a scăzut la 50,075 miliarde lei, de la 54,441
miliarde de lei în luna anterioară.
„Sustenabilitatea
datoriei publice trebuie judecată întotdeauna prin prisma modului
în care ea poate fi stinsă, adică fie prin taxele colectate, fie
prin inflație. Având în vedere că datoria raportată la totalul
populației a ajuns să depășească în 2023 valoarea de 8.000
EUR/locuitor – în realitate ar trebui împărțită la populația
activă, posibil generatoare de venit în societate-, asta înseamnă
cam peste 56% din venitul anual net, putem afirma că ne apropiem de
o limită în această privință. Nu întâmplător, se consideră
că tot ce depășește 60% în PIB este problematic, mai ales pentru
economii cu probleme structurale și reziliență scăzută cum este
România”, explică Cristian Păun. Altfel spus, deficitul bugetar, datoria publică și scăderea creșterii economice pot acționa ca o bombă cu explozie rapidă pentru economia României.
Actualitate
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare pe timpul nopții, motivând că zgomotul produs de motoare afectează activitatea unităților de apărare antiaeriană care încearcă să identifice și să neutralizeze dronele lansate de Ucraina.
Motociclist pe podul lui Putin din Crimeea/FOTO:X
Măsura, anunțată marți de liderul instalat de Moscova în peninsulă, Serghei Aksionov, intră în vigoare începând de astăzi și va rămâne aplicabilă pe termen nedeterminat, scrie Moscow Times.
Potrivit noilor reguli, motocicletele, mopedele, scuterele, ATV-urile și alte vehicule motorizate similare nu vor mai putea circula între orele 20.00 și 06.00.
Decizia vine după ce un consilier al lui Aksionov a acuzat motocicliștii că perturbă activitatea grupurilor mobile de apărare antiaeriană în timpul alertelor aeriene. Aceste unități se bazează în mare măsură pe identificarea zgomotelor produse de dronele care se apropie de obiectivele militare și de infrastructura strategică.
Presa de stat rusă a mers și mai departe, susținând că unii motocicliști ar circula intenționat în timpul atacurilor cu drone, la solicitarea unor persoane care comunică prin aplicații de mesagerie și care le-ar oferi recompense financiare modeste pentru această activitate.
„Scopul principal al acestor măsuri este asigurarea siguranței publice și protejarea militarilor, a instituțiilor statului și a obiectivelor speciale”, a transmis Aksionov pe Telegram.
Restricțiile se înmulțesc pe fondul intensificării atacurilor ucrainene
Interdicția privind motocicletele reprezintă doar cea mai recentă măsură adoptată de autoritățile ruse din Crimeea în contextul creșterii presiunii exercitate de armata ucraineană asupra peninsulei anexate.
Săptămâna trecută, traficul feroviar pe timpul nopții a fost suspendat în întreaga regiune, după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat cu victime și avarierea unei locomotive de pasageri.
În paralel, armata ucraineană susține că Rusia a impus restricții severe și asupra transporturilor militare care utilizează autostrada Novorossia, una dintre cele mai importante rute logistice care leagă sudul Rusiei de teritoriile ucrainene ocupate și de Crimeea.
În ultimele săptămâni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra convoaielor militare și a cisternelor care transportă combustibil către peninsulă. Potrivit Kievului, aceste operațiuni au afectat serios fluxul de aprovizionare și au contribuit la apariția unor penurii locale de carburanți.
Deși Crimeea este conectată direct cu Rusia prin Podul Kerci, Moscova a limitat în ultimii ani utilizarea acestuia pentru transporturile considerate periculoase, inclusiv cele de combustibil, din cauza riscului reprezentat de atacurile ucrainene.
Ca urmare, aprovizionarea regiunii depinde tot mai mult de coridoarele terestre din nord. Date prezentate de armata ucraineană arată că traficul zilnic pe autostrada Novorossia a scăzut cu peste 40% între începutul lunii mai și începutul lunii iunie, semn al dificultăților logistice cu care se confruntă forțele ruse din zonă.
Decizia de a interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților ruse față de eficiența campaniei ucrainene cu drone, care continuă să pună presiune asupra infrastructurii militare și a rutelor de aprovizionare din Crimeea.
Actualitate
Un mort şi doi răniţi, după ce două TIR-uri s-au ciocnit frontal între Caransebeş şi Lugoj. Trafic blocat pe ambele sensuri
Un bărbat a murit și
alte două persoane au fost rănite în urma unui accident produs miercuri
dimineață pe DN 6, în județul Caraș-Severin, după ce două TIR-uri s-au ciocnit
frontal. Traficul a fost blocat complet pe ambele sensuri.
Sursă video: Facebook
Un accident deosebit
de grav a avut loc în cursul dimineţii de miercuri, 17 iunie, în jurul orei
07.00, pe DN 6, la kilometrul 461+200 de metri, în afara localității Jupa din
județul Caraș-Severin, unde două TIR-uri s-au ciocnit frontal.
Potrivit
informațiilor transmise de IPJ Caraș-Severin, şoferul unuia dintre TIR-uri, un
bărbat de 39 de ani care se deplasa din direcția Caransebeș către Lugoj, a pătruns
pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală cu un alt ansamblu de
vehicule, condus de un cetățean uzbec.
Impactul a fost
puternic extrem de puternic, ambele vehicule ieşind în afara părţii carosabile.
Şoferul român, în vârstă de 39 de ani, a decedat pe loc, iar conducătorul auto
al celui de-al doilea TIR și un pasager aflat în vehicul au fost răniți și
transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Imaginea 1/3:
accident Caraş 02 foto Presa Satu Mare jpg
„Astăzi, în jurul orei 07.00, pe DN 6, la kilometrul
461+200 m, în afara localităţii Jupa, s-a produs un accident rutier în care au
fost implicate două ansambluri de vehicule. Din primele verificări efectuate la
faţa locului, poliţiştii au stabilit că un ansamblu de vehicule (TIR) condus de
un bărbat de 39 de ani, care circula din direcţia Caransebeş către Lugoj, ar fi
pătruns pe sensul opus de circulaţie, intrând în coliziune frontală cu un alt
ansamblu de vehicule, condus de un cetăţean uzbec”, a transmis, miercuri dimineaţă, IPJ Caraş-Severin.
Circulația rutieră a
fost blocată complet pe ambele sensuri, pe durata intervenției echipajelor și a
cercetărilor la fața locului.
Reprezentanții IPJ
Caraș-Severin spun că traficul urma să fie reluat în aproximativ două ore, în
funcție de finalizarea cercetărilor și de degajarea carosabilului, precizând că
ancheta este în desfășurare pentru stabilirea exactă a împrejurărilor
producerii accidentului.
„Reluarea circulaţiei este estimată în aproximativ 120 de
minute, în funcţie de desfăşurarea activităţilor de cercetare şi de degajare a
carosabilului. În cauză, poliţiştii efectuează cercetări pentru stabilirea cu
exactitate a tuturor împrejurărilor producerii accidentului”, au transmis poliţiştii.
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
-
Breakingacum 2 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 2 zile
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
-
Actualitateacum 2 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Breakingacum o ziRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 2 zile
Caravana medicală „Obezitatea este o boală” aduce evaluări gratuite în Palas Iași
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 3 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7





