Pe 5 ianuarie își sărbătoresc ziua Romică Țociu, Marlyn Manson, Adrian Cioroianu și Bradley Cooper, iar în anul 1716 se instaura regimul fanariot din Țara Românească.

1393 – Încheierea tratatului de pace dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid I

În 1393 s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.

În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică. Podunavia din titlurile lui Mircea cel Bătrân era Timocul din Serbia de astăzi.

Granițele Valahiei s-au schimbat deseori până la mijlocul secolului al XVI-lea, însă în timpul domniei lui Mircea Țara Românească a ajuns la întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud și de la Porțile de Fier în vest până la Marea Neagră în est.

Titulatura domnească prezentă în actele rămase de la Mircea cel Bătrân poate oferi o cronologie aproximativă a întinderii teritoriale valahe, căci, potrivit istoricului Anca Ghiață, „o cronologie strictă a stăpânirii Țării Românești ținând seama numai de prezența sau absența unor formule în titulatura domnitorilor nu poate fi unicul criteriu în deslușirea realităților istorico-teritoriale”. Pentru a completa imaginea de ansamblu, trebuie cercetate și actele de danie, dovezile arheologice, cronicile (cu precădere contemporane) etc.

Cel mai lung titlu al lui Mircea apare din 1406 până la sfârșitul domniei sale, sub forma: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”.

1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească.

Fanarioții sau grecii fanarioți erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar Acesta era principalul cartier al grecilor din Constantinopol (Istanbul), unde se afla și sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. 

Între 1711/1716 și 1821, unii dintre fanarioți au fost numiți domnitori (voievozi) ai Țărilor Române, Moldova și Țara Românească, de obicei ca o promovare pentru funcționarii dragomani. Această perioadă este cunoscută în istoria României ca epoca fanariotă/domniile fanariote.

Schimbarea clară de politică față de cele două principate a fost determinată de faptul că, deși autonome, ele intraseră într-o perioadă de continui hărțuieli cu otomanii, datorată nesupunerii principilor pământeni, legați din ce în ce mai mult de Imperiul Rus, odată cu venirea la putere a împăratului Petru cel Mare și de prezența încurajatoare pentru rebeli a Habsburgilor pe frontiera Munților Carpați. Nesupunerea domnilor locali a devenit din ce în ce mai primejdioasă pentru turci, care acum trebuiau să lupte și cu promisiunea dată de Imperiul Rus, cea mai mare putere ortodoxă a vremii, de protecție a populației românești ortodoxe. Această promisiune a devenit evidentă odată cu a doua urcare pe tronul Moldovei a lui Mihai Racoviță, care a încercat să scape de jugul otoman cu ajutorul împăratului Petru cel Mare. Racoviță a fost înlocuit cu Nicolae Mavrocordat, fanariot aflat la a doua domnie în Moldova, după ce fusese primul fanariot care domnise în Muntenia, unde îl înlocuise pe Ștefan Cantacuzino.

1859 – Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor.

Pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor. Ceea ce va urma şochează marile imperii din regiune: cel Otoman, Ţarist şi Habsburgic. Intervenţia armată era iminentă. În mai puţin de 60 de ani românii aveau să aibă rolul principal în colapsarea şi dispariţia structurilor feudale din Europa.

Un moment de geniu al naţiunii române, nu primul şi nici ultimul. Aşa se poate numi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe data de 5 ianuarie 1859 ca şi domnitor în Moldova. Câteva zile mai târziu, pe data de 24 ianuarie 1859, gestul era urmat şi la Bucureşti, fapt care a produs unirea de facto a celor două principate române şi naşterea statului român modern.

Acest proces s-a produs ca urmare a deciziei puterilor occidentale de a lăsa pe români să îşi decidă singuri soarta, dar în limite prestabilite, care să nu le ofere puteri sporite.

În urma războiului Crimeii, care în fapt s-a purtat în general pe pământ românesc, între Imperiul Ţarist şi cel Otoman, cu sprijin occidental, decizii dificile trebuiau luate. Românii îşi cereau drepturile, dreptul de a se uni într-un singur stat şi să îşi decidă singuri viitorul. Concesii au fost făcute, însă adunările din cele două principate trebuiau să aleagă doi domnitori, să aibă două guverne şi două parlamente.

Însă românii aveau alte planuri: au ales acelaşi domnitor în ambele  principate, fapt ce nu era interzis expres, domnitor ce a unificat guvernul şi parlamentul şi a luat măsuri radicale de consolidare a noului stat format.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi în Ţara Românească a şocat capitalele celor trei mari imperii care stăpâneau până de curând regiunea. Imperiul Otoman  simţea cum pierde definitiv acest teritoriu, Imperiul Habsburgic s-a temut de naşterea unui stat românesc puternic care să devină un magnet pentru românii lipsiţi de drepturi din Ardeal, iar Imperiul Ţarist avea acum în faţă o nouă problemă în calea expansiunii spre Europa. Mai mult decât atât, Basarabia locuită majoritar de către români, îşi îndrepta acum privirea spre Bucureşti.

1961 – Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti

Primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter.

1962 – S-a născut actorul Romică Ţociu

Romică Țociu s-a nascut în anul 1962, la Craiova, și este un actor român. Despre studiile acestuia se știu foarte puține, însă se spune că acesta ar fi lucrat ca sculer-matrițer, înainte de Revoluția din 1989.

Acesta a povestit că primul rol pe care l-a avut a fost pe când era clasa a 12-a, moment după care au urmat 10 ani de festivaluri și concursuri la care a obținut toate premiile.

„Dintotdeauna mi-am dorit actorie. Am început la 5 ani, când am furat cutia sertarului noptierei bunicii mele și am ieșit în fața porții cu o cutie și un acordeon și am început să cânt. După asta, am urcat pe scenă la un cinematograf de vară, am spus o poezie și am primit aplauze. 

În clasa a 12-a am primit rolul bufonului în „A douăsprezecea noapte”, după care am început să joc alături de amatori. Am făcut asta timp de 10 ani, am fost la toate marile festivaluri de umor din țară și am câștigat toate premiile. Am știut dintotdeauna că asta este meseria mea”, a spus actorul.

Romică Țociu și colegul său de scenă, Cornel Palade, s-au cunoscut în 1989, la un festival din Galați. Țociu a venit la teatrul unde Cornel Palade era deja actor. Palade l-a rugat pe un regizor din București să le pună în scenă un spectacol la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă Nae Leonard din Galați

1967 – S-a născut istoricul Adrian Cioroianu

Adrian Mihai Cioroianu s-a născut la Craiova. Acesta este un autor, istoric, jurnalist, eseist și om politic român, care a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008).

Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, el este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). Este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu.

Membru al Grupului de Dialog Social, el s-a alăturat Partidului Național Liberal și a fost ales în Senatul României pentru județul Timiș în anul 2004. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, el a îndeplinit funcția de europarlamentar, membru în Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și vicepreședinte al Grupului ALDE din Parlamentul European. La data de 5 aprilie2007, Cioroianu a devenit ministru al afacerilor externe în guvernul Tăriceanu remaniat. Din 2012 este decan al Facultății de Istorie a Universității din București.

Începând din anul 2013, Adrian Cioroianu este prezentatorul emisiunii 5 minute de istorie.

Începând din anul 2015, Adrian Cioroianu este ambasador al României pe lângă UNESCO.

1969: S-a născut solistul rock Marilyn Manson (Brian Warner)

Marilyn Manson este un cântăreț, muzician, artist vizual, producător de înregistrări, fost jurnalist muzical, compozitor și actor american, cunoscut pentru imaginea sa controversată. Este vocalistul formației cu același nume. Actualul său nume este format din numele actriței Marilyn Monroe și criminalul Charles Manson. În mass-media este caracterizat ca având o influență rea asupra adolescenților, iar stilurile ciudate în care își modelează și scrie versurile melodiilor l-au adus într-o situație proastă, in care a si vrut să ajungă sa demonstreze că are dreptate in melodiile pe care le-a făcut.

1975: S-a născut actorul american Bradley Cooper

Bradley Charles Cooper este un actor și producător de film american. 

După ce absolvit Academia Germantown în 1993, Cooper a urmat Universitatea Georgetown, pe care a absolvit-o cu o diplomă în engleză în 1997. Mai târziu, a studiat la Actors Studio Drama School la Universitatea New School înainte de a-și începe cariera profesională în serialul Totul despre sex în 1998. A debutat cu filmul Wet Hot American Summer (2001), înainte de a obține prea bine cunoscutul rol ca Will Tippin în serialul de succes Alias (2001–2003).

Cooper a jucat în filmul de familie I Want to Marry Ryan Banks (2004), și a apărut în serialul Jack & Bobby (2004–2005). A jucat în comedia de succes Spărgătorii de nunți (2005), precum și în filmul Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani (2006) ca prietenul lui Matthew McConaughey. Cooper a jucat în rol principal în Kitchen Confidential, bazat pe memoriile lui Anthony Bourdain, care a debutat în septembrie 2005. 

În martie 2006, Cooper a jucat în Three Days of Rain pe Broadway cu Julia Roberts și Paul Rudd la Teatrul Bernard B Jacobs.

S-a căsătorit cu actrița Jennifer Esposito. Ei s-au căsătorit printr-o mică ceremonie în 30 decembrie 2006.