Analistul economic Adrian Negrescu avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că România a intrat în stagflație, dar nu exclude o recesiune mascată chiar de inflație. Creșterea taxelor reprezintă cea mai mare greșeală a statului, atenționează expertul, care spune că ne găsim „în cel mai prost scenariu”

Adevărul: Banca Mondială prezice un an sub semnul recesiunii la nivel mondial, iar în Europa țări ca Marea Britanie se află deja într-un picaj economic fără precedent. La ce ne-am putea aștepta în România?

Adrian Negrescu: În 2023, din punct de vedere economic, vom naviga pe o gheață foarte subțire. Distanța dintre recesiune și o creștere economică anemică va fi făcută doar de modul în care vom reuși să stăvilim inflația, principala problemă din economie în momentul de față.

Și care ar fi primele semne la început de an?

Zilele trecute, au venit niște date extrem de alarmante de la Institutul Național de Statistică și care arată că prețurile la producător, la poarta fabricii, au crescut și continuă să crească cu o rată de 40%, România aflându-se pe locul trei în UE în privința creșterilor de prețuri la producător. E ca o bombă cu ceas pentru economie, pentru că toate aceste scumpiri la producător se vor vedea în primăvară în economia românească.

Riscăm să ratăm ținta inflației

Asta înseamnă că vom rata ținta inflației?

Da, aș spune că asta înseamnă că inflația anunțată de autorități în 2023 de 8%, în baza căreia este construit proiectul de buget, s-ar putea să fie doar o Fata Morgana în condițiile în care prețurile, din păcate, vor continua să crească, iar măsurile de stopare a acestei evoluții a inflației întârzie să apară.

Cum va fi 2023 pentru companiile românești private, cele care au dus greul și în 2022? Ne putem aștepta la un șomaj ridicat?

Va fi un an extrem de dificil, în care multe companii vor practica supraviețuirea economică, vor trebui să se restructureze, să-și reducă cheltuielile, mai ales că taxele au crescut în acest an atât pe business, cât și pe forța de muncă, motiv pentru care nu este exclus că începând din primăvară să vedem și oameni disponibilizați, iar numărul șomerilor să crească.

Consumul, gripat tot mai mult de inflație

Dar în privința consumului, motorul de până acum al creșterii economiei românești?

Aș spune că principalul motor al economiei – consumul – va continua să scadă, va continua să dea rateuri în condițiile în care toate măsurile luate de autorități în ultima vreme nu fac altceva decât să pună presiune și mai mare pe câștigurile oamenilor și pe câștigurile companiilor. Iar efectele le vom simți, din păcate, într-o stagnare, dacă nu într-o scădere economică.

Cele mai multe țări europene au luat măsuri pentru scăderea prețurilor, în special la energie și alimente, pentru a ține sub control inflația și a proteja populația. Cum a tratat România această problemă?

Suntem singura țară din Europa în momentul de față care a crescut taxele principale într-o perioadă în care toată lumea vorbește despre recesiune. Toate celelalte țări din Europa au redus taxele, de la TVA la celelalte taxe care țin în principal de consum, în tentativa de a sprijini oamenii și a-i face să consume mai mult, să cumpere mai multe produse, să reziste acestor vremuri. Noi, dimpotrivă, încercăm să aplicăm politica struțului, obligând oamenii să consume mai puțin, să-și reducă foarte mult cheltuielile. O decizie absolut ineptă din punct de vedere economic care va avea consecințe inclusiv în încasările mai mici din partea statului în 2023.

Ce soluții am avea în acest moment?

Nu trebuie să facem decât să ne uităm la ce au făcut celelalte țări din regiune, dacă nu suntem capabili să dezvoltăm noi soluții adaptate economiei românești, în primul rând că vorbim despre produsele alimentare de bază și de zona energetică. În zona produselor alimentare de bază, Polonia a redus la zero TVA-ul la unele alimente. La fel au făcut-o spaniolii, la fel o fac francezii și alte țări mult mai bogate ca noi. Noi menținem acel TVA ridicat și, mai mult decât atât, de la 1 ianuarie am crescut taxele pe consum, inhibând și mai mult acest element important din economie. În ceea ce privește energia, suntem singura țară din Europa care impune niște praguri absurde de consum, în baza cărora practicăm niște prețuri mult mai mari raportate la puterea de cumpărare a populației.

Ne aflăm în cel mai prost scenariu

Unde duc toate aceste greșeli ale autorităților?

România se află în stagflație în momentul de față, pentru că producția industrială stagnează, iar prețurile continuă să crească. E cel mai prost scenariu în care se află România! Ar fi fost bine să ne aflăm, de exemplu, în recesiune din punctul meu de vedere, pentru că recesiunea ar fi resetat multe dintre speculațiile din zona de consum, cele care afectează puternic economia românească. Probabil vom fi într-o recesiune tehnică în 2023, mascată însă de creșterea inflației. Statul se va lăuda că va aduna mai mulți bani la buget. Poate că din punct de vedere statistic, produsul intern brut se va afla pe plus din prisma creșterilor de prețuri, dar în economia reală, criza s-a accentuat și este posibil să vedem falimente și insolvențe pe bandă rulantă. Sunt peste 130.000 de companii în momentul de față în pragul închiderii din prisma închiderii lanțurilor comerciale și accentuării blocajului financiar.

Putem vorbi de o criză în adevăratul sens al cuvântului?

România este într-o criză de 30 de ani încoace. Suntem, cred, promotorii crizei de toate tipurile, pentru că n-am avut niciodată o strategie de țară menită să ne dea o traiectorie economică. Mediul de afaceri, în special cel privat, a ieșit dintr-o criză și a intrat în alta și a încercat să se adapteze acestor situații. România este într-o criză perpetuă pentru că, din păcate, la nivel decizional, la nivel administrativ, nu reușește să impună economiei niște linii directoare legate de investiții, legate de fiscalitate, legate de susținerea unor noi afaceri și creării de noi locuri de muncă. Noi, în ani de criză, creștem taxele! Suntem singura țară din Europa care face acest lucru și asta arată cât de prost este gândită practic strategia economică, în condițiile în care singurul scop al statului în momentul de față este să scoată mai mulți bani din piață, nu să investească.

De unde ar putea veni salvarea?

Salvarea în 2023 ar putea veni din investiții. Investițiile, având în vedere că avem o economie slab capitalizată și foarte mică din punct de vedere financiar, ar putea aduce o gură de oxigen în economie. Avem peste șase miliarde de euro în BNR de luni de zile pe care nu i-am folosit încă pentru proiectele din PNRR. Acești bani, la care s-ar adauga încă vreo 10 miliarde de euro bani din PNRR și celelalte fonduri europene ar reprezenta un colac pentru a ne menține pe linia de plutire, într-o economie dependență foarte mult de capitalul investițional. Dacă nu vom reuși să facem ceva cu fondurile europene măcar în prima jumătate a anului, s-ar putea să fie prea târziu și corabia economică românească să se scufunde, Titanicul românesc să se lovească puternic și să se scufunde, în impactul cu ghețarul prețurilor, ca să spunem așa.