Lev Gudkov, directorul științific al institutului independent de sondare a opiniei publice din Rusia „Centrul Levada”, a vorbit într-un interviu acordat publicației germane „Der Spiegel” despre mentalitatea rușilor și cum percepe societatea războiul din Ucraina.

Gudkov este un sociolog născut la Moscova în 1946 care a lucrat pentru Iuri Levada, cel care în perioada sovietică a publicat primele studii cu privire la starea de spirit și mentalitatea cetățenilor ruși. În 2003, a fost înființat Centrul Levada pe care Gudkov l-a condus timp de 15 ani după moartea lui Levada, în 2006. În prezent, este directorul științific al acestui institut clasificat de statul rus drept „agent străin”.

Gudkov a efectuat sondaje de opinie imediat după ce Rusia a declanșat invazia în Ucraina, dar și pe parcursul celor 10 luni de război, iar concluziile acestora sunt sumbre, relatează Der Spiegel. Rușii au în continuare o mentalitate de victimă în raport cu statul, sunt predispuși spre conformism și au viziuni care se bat în cap cu privire la război. În esență, ei nu se simt moral responsabili de războiul purtat de regimul lui Putin.

Cât de mult cred rușii narațiunea oficială cu privire la război?

Un sondaj recent a arătat că 53% dintre respondenți sunt convinși că operațiunea militară din Ucraina a fost de succes. Asta arată că propaganda reușește încă să obțină un consens larg – în special în rândul rușilor în vârstă și a celor ce nu au acces la mijloace de informare în afara canalelor rusești. Doar o treime dintre respondenți crede contrariul, iar ei reprezintă un segment mic al societății.

Argumentele lor este că operațiunea durează prea mult, că nu se fac deloc progrese. Oamenii sunt îngrijorați aproape exclusiv cu privire la o potențială înfrângere militară și la incompetența comandanților. Mitul unei armate puternice care nu poate fi învinsă s-a spulberat pentru ei.

Războiul în sine nu este pus la îndoială, iar rușii nu se gândesc deloc la atacurile asupra Ucrainei și la masacre.

„Rușii au prea puțină compasiune pentru ucraineni. Aproape nimeni nu discută despre faptul că în Ucraina mor oameni”, spune sociologul, precizând că în medie doar 10% din populație exprimă sentimente de vină și arată empatie.

„Societatea rusă este amorală”, adaugă Gudkov, explicând că, deși nu doresc războiul, rușii nu se opun pentru că sunt predispuși să fie supuși față de autoritatea statului și evită să intre în conflict deschis cu autoritățile.

Războiul a scos la iveală vechile mentalități din epoca sovietică care îi face pe ruși „să se identifice cu statul și să-i adopte retorica cu privire la lupta împotriva fascismului și nazismului” ca modalitate de a justifica ce se întâmplă. Propaganda nu a făcut decât să reactiveze vechi tipare de gândire prin care sunt blocate orice fel de „compasiune și empatie” pentru situația ucrainenilor. Acestea, în schimb, sunt rezervate doar „oamenilor noștri”, soldaților ruși morți și răniți pe frontul din Ucraina.

Cum au răspuns rușii la război?

Rușii n-au avut reacția critică față de război la momentul declanșării lui, așteptată de Gudkov: chestionarele telefonice rapide efectuate în 27 februarie au arătat că 68% dintre cei întrebați erau în favoarea războiului. Cercetătorii de la Centrul Levada, îngroziți de acest procent, au preferat să publice concluziile abia în martie, după ce institutele publice au dezvăluit propriile sondaje, pentru a nu inflama lucrurile într-un context sensibil.

Dar rușii nu doar că nu s-au răzgândit pe parcurs, ci, din contră, aprobarea față de război a crescut și s-a menținut la peste 70%.

Cum resimt rușii pierderea a circa 10.000 de soldați în război, conform cifrelor presei independente din Rusia?

Rușii nu sunt conștienți de aceste pierderi, având în vedere că cenzura e aproape totală: marile platforme au fost blocate în Rusia, la fel ca și alte portaluri online de știri. Doar circa 23% din ruși au acces la mijloace de ocolire a blocajelor, cei mai mulți dintre ei tineri educați care locuiesc în marile orașe. Grosul populației, în schimb, are parte doar de propagandă, iar pentru o largă majoritate, în special rușii mai în vârstă, sursele de informare sunt exclusiv canalele de televiziune rusești.

O viziune despre război plină de contradicții

Datele cele mai recente despre au arătat că în categoria 18-24 de ani 59% erau în favoarea războiului față de 34% care s-au declarat împotrivă. Prin comparație, în rândul rușilor la vârsta pensionării, 79% dintre ei erau de acord cu războiul față de doar 16% care i se opuneau.

Totuși, 65% dintre tineri au fost de părere că atacurile asupra Ucrainei ar trebui oprite pentru a permite începerea negocierilor. Or, asta reflectă că în mintea rușilor lucrurile se bat în cap: ei se identifică cu statul, dar la nivel individual se tem pentru viața lor și nu doresc să fie recrutați pentru război.

În mod cert, ei nu iubesc războiul. Apoi, ei nu pot fi niciodată siguri cu privire la obiectivele războiului, care se schimbă mereu. Pentru că uneori ei aud că Rusia se războiește cu fasciștii, iar alteori că rușii luptă contra NATO. La toate astea se adaugă sentimentele anti-Putin în creștere. Categoria de vârstă 18-24 ani era cea mai mare susținătoare a lui Putin în urmă cu cinci ani. Acel tineret pro-Putin s-a diminuat, ba chiar sentimentele negative sporesc până și în rândul celor ce se apropie de 30 de ani.

Prea puțini tineri sunt dispuși să-și asume responsabilitatea morală față de război

Cu toate că cei mai tineri dintre ruși nu doresc războiul, fiind și mai bine informați, și ei dau dovadă de aceeași atitudine de supunere și acceptă totul ca atare. Prea puțini ar fi dispuși să-și asume vreo responsabilitate personală față de război. Comportamentul lor amintește destul de mult de studenții din URSS care urau muncile agricole și totuși se conformau, conștienți fiind de faptul că opoziția și protestul ar fi însemnat să fie excluși din societate. Asta se repetă în prezent, crede Gudkov.

De ce rușii nu protestează

Sondajele au arătat că disponibilitatea de a lua parte la proteste a avut o scădere dramatică în ultimele luni. Rușii se tem de arest și de autorități, mai ales că numărul prizonierilor politici este mare.

Cel mai important factor, crede sociologul rus, este însă teama de izolare socială.

Sondajele au arătat constant că, întrebați dacă ar fi dispuși să lupte, peste 50% dintre ei răspund afirmativ. Și asta nu pentru că cei mai mulți dintre ei chiar își doresc, ci pentru că dispoziția lor pentru conformism este puternică. Altfel, s-a văzut că cei care au avut posibilitatea să o facă au plecat din Rusia.

Cred rușii retorica lui Putin a soldaților ruși care mor ca niște eroi?

Rușii nu s-au lăsat cuprinși de înflăcărare patriotică, dimpotrivă mobilizarea anunțată de Putin a fost un șoc pentru ei. Populația a înțeles-o ca pe un semn că se apropie înfrângerea. De pildă, dacă în august, proporția celor favorabili continuării războiului versus începerii negocierilor de pace era mai mare (48% față de 44%), situația s-a răsturnat în octombrie: 57 la sută doreau negocieri față de doar 36 la sută care doreau ca războiul să fie dus mai departe.

În acest moment, rușii nu înțeleg prea multe cu privire la aceste negocieri – nu pot pricepe de ce, în contextul actual, ucrainenii nu ar accepta aceste discuții. Este o dovadă a unei aroganțe de tip imperialist a societății ruse care nu ține cont de perspectiva celuilalt.

După ce tulburările create de mobilizare s-au mai calmat, a scăzut și numărul celor care se exprimau în favoarea negocierilor de pace. Totuși, în marea lor majoritate, rușii nu cred în mobilizarea parțială a lui Putin, 66% dintre ei sunt convinși că acesta va continua.

„Războiul a devenit o rutină”, apreciază sociologul rus.

Care este starea de spirit predominantă în acest moment?

Rușii au un sentiment profund de incertitudine: sunt înspăimântați că situația economică se va deteriora și mai mult și că Rusia ar putea intra în război cu Vestul. De altfel reacția cea mai puternică este la amenințarea lui Putin că ar putea folosi armele nucleare.

Teama de război bântuie demult conștiința colectivă a Rusiei și teama de un război nuclear este ceva înrădăcinat: a început să iasă la suprafață odată cu anexarea Crimeei. La fel și stereotipurile sovietice: complexul rușilor că sunt izolați și asediați, că sunt victime și nimeni nu-i place. Aceste mentalități bazate pe o atitudine militaristă și ideologie antioccidentală sunt profunde și acceptate ca și cum ar fi veșnice. Așa au stat lucrurile dintotdeauna.

Viitorul Rusiei

Omul putinist din prezent este doar o continuare a celui sovietic, cu deosebirea că primul are un nivel mai ridicat de cinism, confuzie și dezorientare. În epoca sovietică, rușii erau conștienți de situația lor, dar erau convinși că se va îmbunătăți cu timpul, ceea ce le asigura o stare vitală de optimism. În prezent, rușii și-au pierdut speranța și consideră puterea coruptă și nepăsătoare față de oameni. Ei au însă o credință puternică în interesul național și consideră că Putin a făcut multe în această privință, că a restabilit autoritatea Rusiei pe scena internațională. Omul putinist este înfricoșat, dar asta nu-l împiedică să spere în continuare că Putin va apăra țara de Vest și o va scoate din criză economică și de data asta.

După anexarea Crimeei, rușii au fost euforici, dar nu mai este cazul în prezent. Nivelul de aprobare înalt pentru Putin (chiar peste 80%) este menținut artificial de propagandă: Putin este înfățișat ca un lider carismatic, chiar dacă nu este o realitate.

Putin ar putea pierde susținerea doar dacă printr-o înfrângere militară în Ucraina. Rușii încep să fie afectați de bombardamentele în regiunile de graniță și asupra bazelor militare.

Chiar și tonul propagandiștilor s-a schimbat, ei au început să critice tot mai mult conducerea militară.

„Certitudinea victoriei s-a evaporat. Și totuși mulți continuă să se agațe de speranța că armata ucraineană poate fi învinsă. Sunt contradicții care coexistă.

Viziunea despre viitor s-a contractat la un orizont de câteva săptămâni. Peste jumătate dintre respondenți spun acum: «nu am idee ce se va întâmpla peste o lună». Nu mai este posibil să te pregătești sau să economisești bani pe care mulți oricum nu-i au. Oamenii înțeleg că războiul va continua mult timp de acum înainte”, apreciază Gudkov.