Prețul energiei și al alimentelor vor continua să crească în 2023. Pentru a gestiona impactul negativ al acestor evoluții, România are trei priorități, dintre care una este o „problemă de siguranță națională”, se arată într-o analiza a think tank-ului condus de profesorul Naumescu de la UBB.

„Invazia Rusiei în Ucraina precum și utilizarea de către Rusia a energiei și alimentelor ca mijloace pentru a își îmbunătăți poziția de negociere cu Ucraina și țările occidentale are următoarele consecințe: presiune asupra prețurilor mărfurilor energetice, presiune asupra mărfurilor alimentare precum și afectarea lanțurilor de producție”, se arată în sinteza publicată, marți, de Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), un „think tank” al cărui președinte este Valentin Naumescu (profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca).

ICDE are ca scop declarat promovarea prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Prețul energiei afectează companiile europene

Sinteza prezintă măsuri propuse de economiștii ICDE care au semnat articolul: Otilia Nuțu- analist de politici publice în energie, care lucrează în proiecte de consultanţă pentru Banca Mondială, Anca Dragu -fost analist economic al Comisiei Europene, fost ministrul al Finanțelor; Adrian Codîrlașu – vicepreședintele CFA România – organizație a profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst; Claudiu Vuță- vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

În condițiile reducerii cantităților de gaz metan, precum și petrol și derivate de petrol exportate de către Rusia către Uniunea Europeană, prețul gazului metan a crescut la niveluri istorice în Europa, se arată în analiză. De asemenea, prețul energiei electrice a crescut la maxime istorice.

Se estimează că pe termen mediu prețurile produselor energetice în UE vor rămâne ridicate în condițiile în care probabil se va renunța la importurile din Rusia, iar conversia către forme de energie sustenabilă impune investiții ale căror costuri vor fi recuperate prin prețurile energiei. Rezultatul? „Va fi afectată competitivitatea firmelor europene în termeni absoluți dar și relativi în raport cu companii din SUA și Asia”– arată analiza.

În condițiile în care Ucraina, un exportator de cereale semnificativ pe piața globală, a redus oferta din cauza războiului, va exista o presiune pe termen lung asupra prețurilor mărfurilor alimentare, întrucât vor trece ani până se va putea restabili capacitatea de export anterioară.

Sunt afectate, de asemenea, industria chimică și industria metalurgică, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina erau, anterior izbucnirii războiului exportatori atât de mărfuri cât și de echipamente folosite în aceste industrii.

Prioritățile României

„În aceste condiții, pentru a gestiona impactul negativ al acestor evoluții, precum și pentru a asigura reziliența, România ar trebui să orienteze investiții în următoarele domenii: creșterea producției de energie, dezvoltarea infrastructurii și investitii în logistică, precum și investiții în agricultură”, se arată în analiza citată.

România trebuie să prioritizeze investițiile în extracția de gaz metan din platoul Mării Negre, producția de hidrogen, construirea de terminale de gaz lichefiat, precum și prin dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului metan, inclusiv creșterea capacității de interconectare cu țările vecine.

De asemenea, trebuie prioritizate investiții pentru producerea de energie regenerabilă. „În același timp, trebuie incurajată economisirea de energie și utilizarea cât mai eficientă a acesteia. Digitalizarea în sectorul energiei va crește eficiența sectorului și calitatea serviciilor pentru consumatorul final”, se mai arată în sinteză.

„O problemă de securitate națională”

Specialiștii citați susțin că este „esențială, fiind chiar o problemă de securitate națională, dezvoltarea infrastructurii: rutiere, maritime și feroviare”. Aceștia pun accentul pe dezvoltarea portului Constanța care „reprezintă nu doar un obiectiv național, dar și global”, având în vedere că pe aici au fost exportate o mare parte din cerealele ucrainene.

În condițiile în care în 2022, deficitul comercial a depășit 30 de miliarde de euro, Statul ar trebui să susțină prin programe de sprijinire a capitalului românesc.

„Un al treilea domeniu prioritar ar trebui să fie reprezentat de agricultură. Cu investiții în producție, irigații dar mai ales în procesare, România are capacitatea de a deveni un jucător regional în acest sector având în vedere resursele naturale de care dispune”, spun specialiștii.

O strategie privind competitivitatea și reindustrializarea trebuie să fie finalizată și implementată urgent, ținând cont de noile tehnologii, digitalizarea proceselor din economie și utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, se mai arată în analize. „Cascada de crize trebuie sau ar fi trebuit să constituie momentul pentru o strategie pe termen lung pentru economia românească”, concluzionează sinteza.

Un document de viziune economică

Documentul ICDE – intitulat „Măsuri economice în contextul crizei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina” – este, spune Naumescu, un „document de viziune economică redacat de grupul nostru de economiști și ne-am bucura ca de astfel de analize și sinteze să beneficieze decidenților, dar și mediului de experți din zone neguvernametale, din zone academice și chiar publicului general, interesat de aceste teme care țin de direcții, perspective, tendințe, politici publice.”

Profesorul a susținut că în țările din Occident astfel de documente ale think tank-urilor sunt folosite de autorități pentru a contura politicile publice guvernamentale, însă la noi în țară mai puțin există acest exercițiu al decidenților.