Actualitate
20 ianuarie: 9 ani de la prăbușirea avionului pilotat de Adrian Iovan
Tot în această zi, în anul 1928 are loc prima ecranizare a dramei „Năpasta”, de I.L. Caragiale, iar în anul 1957 are loc premiera filmului „Moara cu noroc”, care a fost nominalizat la Festivalul de Film de la Cannes, marcând prima reușită deplină a cinematografiei românești. Pe 20 ianuarie 2014, are loc tragicul accident aviatic din Munții Apuseni, soldat cu 2 morți și 5 răniți.
1880 – A apărut, la București, revista
„Literatorul”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.
„Literatorul” a fost o revistă
literară, înființată de Alexandru Macedonski. A apărut la București, între 1880 și 1919.
Revista Literatorul fondată de Macedonski a fost continuată într-o serie nouă, în 1991, de către Marin Sorescu.
În 2016, revista și-a suspendat, temporar, apariția, din cauza dificultăților financiare. Și-a reluat apariția, în noiembrie 2017, avându-l ca redactor șef pe scriitorul Nicolae Iliescu.
Din decembrie 2018, revista Literatorul, aflată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, este condusă de un nou redactor-șef Elena Boholț.
1907 – A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev care a creat sistemul periodic al elementelor
Dmitri Mendeleev a fost unul dintre cei mai însemnaţi chimişti. Pasiunea sa pentru chimie s-a concretizat prin descoperirea legii periodicităţii şi crearea tabelului periodic al elementelor, una dintre realizările ştiinţei foarte cunoscute şi apreciate la nivel mondial, conform www.famousscientists.org.
Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor, Mendeleev a evidenţiat existenţa şi proprietăţile noilor elemente chimice.
Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Verkhnie Aremziani, o provincie a Siberiei. La vârsta de 16 ani, Dmitri Mendeleev s-a mutat la Sankt Petersburg, unde a învăţat la Institutul Pedagogic Principal. Începuse deja să publice lucrări de cercetare de la vârsta de 20 de ani. A absolvit primul în promoţia sa, în ciuda faptului că se confrunta cu tuberculoza.
În 1855, la vârsta de 21 de ani, a obţinut un loc de muncă în predarea ştiinţei la Simferopol, Crimea. A absolvit un program de masterat în chimie la Universitatea din Sankt Petersburg.
Mendeleev a înţeles că proprietăţile elementelor erau deosebit de importante, drept pentru care a notat cele 65 de elemente cunoscute, până la acel moment, pe nişte bucăţi de hârtie asemănătoare cărţilor de joc, după care a notat proprietăţile fundamentale ale fiecărui element în parte, inclusiv greutatea atomică. A observat atunci că greutatea atomică era importantă într-o anumită măsură – comportamentul elementelor părea să se repete pe măsură ce creştea greutatea atomică a acestora. A continuat să mute bucăţile de hârtie astfel încât să găsească modelul coerent de dispunere al elementelor. I-au fost necesare doar două săptămâni să publice lucrarea „Relaţia dintre Proprietăţi şi Greutăţile Atomice ale Elementelor”.
Tabelul Periodic al Elementelor a fost dat publicităţii în 1869. Munca sa a fost apreciată de chimistul francez Paul-Emile Lecoq de Boisbaudran, care a confirmat faptul că Mendeleev a avut dreptate în privinţa proprietăţilor elementelor.
Dmitri Mendeleev a murit la Sankt Petersburg la 2 februarie 1907, cu doar şase zile înainte să împlinească 73 de ani.
1928 – Are loc premiera filmului „Năpasta”, după I.L. Caragiale.
FOTO: Arhivă Teatrul Național București
„Năpasta” este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion Luca Caragiale, apărută în 1890. Premiera acestei piese, avea să determine o creștere a adversității față de opera marelui dramaturg.
Este singura dramă scrisă de acesta și probabil prima piesă românească jucată într-o limbă străină, anume la Cernăuți, la 30 decembrie 1895, în traducerea germană a lui Adolf Last. Aceeași traducere a stat și la baza spectacolului berlinez, din 1902, unde s-a jucat sub denumirea „Anca”.
În 30 noiembrie 1901 redactorul Constantin A. Ionescu al „Revistei literare” a publicat anonim sub pseudonimul „Caion” articolul „Domnul Caragiale” pe baza piesei „Năpasta”, unde îl acuza pe Caragiale că ar fi copiat piesa „Nenorocul” de Kemény Istvan. Chemat în instanță, Ionescu a susținut că autorul ar fi copiat din Puterea întunericului („La Puissance de ténèbres”) de Lev Tolstoi.
Procesul de calomnie care a urmat i-a adus lui Caragiale o mare tristețe datorită unui mare scandal de presă. În justiție, în ciuda celebrei pledoarii a lui Delavrancea și a probelor administrate, calomniatorul este nevinovat.
Filmul care este în regia lui Eftimie Vasilescu este prima ecranizare a dramei lui Caragiale, dar din păcate nu mai există nicio înregistrare a acestuia.
1930 – S-a născut astronautul Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună
Edwin Eugene Aldrin, Jr. s-a născut la 20 ianuarie 1930, în New Jersey, SUA
Cunoscut ca Buzz Aldrin, acesta este un astronaut și inginer american, celebru pentru faptul că a fost al doilea om, după Neil Armstrong, coechipierul său, care a pășit pe Lună.
Aldrin a absolvit Academia West Point și a zburat în 66 de misiuni de luptă în Războiul din Coreea. În 1963, a obținut doctoratul la MIT și a fost selectat ca astronaut. În 1966, i s-a alăturat lui James A. Lovell, Jr. în zborul Gemini 12, care a durat patru zile (11-15 noiembrie). Ieșirea de 5 ore și jumătate în spațiu a lui Aldrin a dovedit că, de fapt, organismul uman poate lucra în vidul din spațiul cosmic.
Aldrin a fost pilot al modulului lunar al navei Apollo 11, în cadrul unei misiuni care s-a desfășurat între 16 și 24 iulie 1969, în timpul căreia, pe 20 iulie, a coborât pe Lună împreună cu Neil Armstrong.
Jacheta purtată de Buzz Aldrin în timpul misiunii a fost vândută la licitaţie pentru aproape 2.8 milioane de dolari.
Fostul astronaut, Buzz Aldrin, în vârstă de 92 de ani, este singurul membru în viaţă al echipajului de trei oameni al misiunii care a scris istorie. Jacheta vândută de Sotheby’ a devenit cel mai valoros artefact spaţial american vândut vreodată la licitaţie, relatează BBC.
1957 – A avut loc premiera filmului „Moara cu noroc”, de
Victor Iliu, o primă reuşită deplină a cinematografiei româneşti
La „Moara cu noroc” este un film dramatic românesc din 1957 regizat de Victor Iliu după nuvela „Moara cu noroc” a scriitorului Ioan Slavici. Filmul a fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru marele premiu „Palme d’Or” în anul 1957.
Filmul a avut un buget de 5.474.000 de lei, record al timpului, iar spectacolul de gală al filmului, găzduit de cinematograful bucureştean „Patria“ a fost, de asemenea, cel mai grandios eveniment de acest fel organizat până atunci.
Filmul a fost vizionat de peste 5 milioane de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
1964:
Membrii trupei britanice The Beatles au lansat primul lor album
în SUA, Meet the Beatles.
The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru Era Rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie).
Inițial The Four Fabs au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în special în țările de limbă engleză, precum Regatul Unit, SUA, Canada și Australia, dar au devenit după anul lor cel mai glorios, 1964, iubiți și admirați de multiple generații. Judecând după multiple criterii, dintre care vânzările muzicale ocupă un loc însemnat, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.
În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic.
În 2004 revista „Rolling Stone” clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.
1975 – S-a născut actorul Pavel Bartoș
Este unul dintre cei mai iubiți actori din România și mulți l-ar desemna drept cel mai simpatic prezentator tv. Grație unei spontaneități ieșite din comun, emisiuni precum „Românii au talent” și „Vocea României” nu ar mai fi la fel fără Pavel Bartoș. Dar viața și cariera sa înseamnă mult mai mult decât aceste două formate tv de succes.
Pavel Bartoș a absolvit Colegiul Național din Miercurea Ciuc și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Teatru.
Și-a început cariera ca actor la Teatrul de păpuși Puck din Cluj (1993-1994), continuând la Teatrul Național din Cluj și Teatrul de Nord din Satu Mare.
În 1999, a obținut un post de actor la Teatrul Național din Timișoara și la Teatrul Maghiar de Stat Csicky Gergely, colaborând totodată cu Opera Română din Timișoara.
În 2001, a intrat în trupa Teatrului Odeon din București.
În aceeași perioadă a început să cocheteze cu televiziunea, prin participarea la diverse emisiuni de divertisment, cum ar fi matinalul TVR 1 ‘Buna Dimineața România’, unde a fost prezentator vreme de un an sau emisiunea ‘Căsătorie în direct’ (PRO TV), unde a fost coprezentator.
2004 a reprezentat debutul său în telenovele și seriale, actorul având roluri în „Numai iubirea”, „Păcatele Evei’, „Aniela”, „Îngerașii”, „Iubire ca în filme”.
Consacrarea absolută i-au adus-o emisiunile „Românii au talent” și „Vocea României”.
1993 – A murit actrița britanică Audrey Hepburn
Actrița de film de origine anglo-olandeză, Audrey Hepburn s-a născut pe 4 mai 1929, în Belgia, provenind dintr-o familie aristocrată olandeză și a murit pe 20 ianuarie 1993, în Elveția.
A jucat într-o serie de spectacole muzicale și a avut o serie de roluri secundare în filme britanice. În timpul unei filmări i se oferă un rol principal într-un spectacol de pe Broadway, unde se face remarcată. Prima sa producție hollywoodiană este filmul „Vacanță la Roma” din 1953 unde deține rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru prestația sa.
Devenită foarte repede unul dintre cele mai apreciate star-uri de la Hollywood, joacă în numeroase filme, dintre care cele mai apreciate sunt „Mic dejun la Tiffany” și „My Fair Lady”.
După 1967, după separarea de actorul Mel Ferrer cu care fusese căsătorită timp de 14 ani,renunță la a mai juca în producții importante, în următorii ani având doar apariții sporadice. Se căsătorește în 1969 cu psihologul italian Andrea Dotti și se stabilește în Elveția, dar în 1982 divorțează. Hepburn a fost ambasadoare UNICEF, iar în ultimii ani a călătorit în numeroase țări pentru a ajuta și a sensibiliza opinia publică. În 1993 încetează din viață în urma unui cancer intestinal.
Audrey Hepburn este considerată și în prezent un model de frumusețe și eleganță, fiind de nenumărate ori considerată ca una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile.
Imaginea ei este folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul îmbrăcăminții ei continuă să aibă succes în rândul femeilor și în ziua de azi. Rochia neagră Givenchy din filmul „Mic dejun la Tiffany” a fost vândută în 2006 cu peste 462.000 lire sterline, al doilea preț, ca valoare, plătit vreodată pentru o rochie dintr-un film, după cea a lui Marilyn Monroe din filmul The „Seven Year Itch”, care s-a vândut cu 4,6 milioane de dolari în iunie 2011.
Citește și: Audrey Hepburn și viața neștiută a celei mai elegante femei de la Hllywood.
1999 – Are loc a cincea mineriadă
FOTO: Mediafax
După ce Miron Cozma a respins o propunere a Guvernului de începere a unor negocieri cu o comisie guvernamentală, minerii din Valea Jiului au plecat de dimineaţă, din Târgu Jiu spre Bucureşti, cu circa 70 de autobuze şi peste 200 de autoturisme.
Președintele convoacă parlamentul
în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca
minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul
ministru. În jurul orei 18:00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu.
La 8 km de oraşul Horezu, în zona Costeşti, se formează un dispozitiv al forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici).
Aici se afla un baraj al forţelor de ordine, format din circa şase mii de luptători DIAS şi BAOLP care aveau dispoziţie din partea prefectului de Vîlcea, Nicolae Curcăneanu, să împiedice, prin toate miljloacele legale, înaintarea minerilor spre Bucureşti. Astfel, au început ciocnirile, extrem de violente, soldate în cele din urmă cu retragerea forţelor de ordine.
În aceste condiţii, Gavril Dejeu demisionează (21 ian.) din funcţia de ministru de Interne, în locul său fiind numit Constantin Dudu Ionescu.
2014 – Are loc tragicul accidentul
aviatic din Munții Apuseni din 2014, soldat cu 2 morți și 5 răniți
FOTO: Mediafax
Pe 20 ianuarie 2014, un avion YR-BNP care executa o cursă umanitară s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni. Tragicul accident aviatic din Munţii Apuseni s-a soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a unei tinere medic rezident –
Aurelia Ion, precum şi cu rănirea altor cinci medici. Avionul uşor aparţinea
Agenţiei Naţionale de Transplant şi transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea pentru o prelevare de organe. În august 2018, procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat dosarul accidentului aviatic din Apuseni. Ancheta a vizat modul de intervenţie al instituţiilor specializate pentru găsirea aeronavei şi salvarea oamenilor. Accidentul a scos la iveală deficienţe în sistemul naţional de a gestiona situaţii de urgenţă şi comunicarea defectuoasă între instituţiile statului ce ar fi trebuit să se implice în misiunea de salvare. Pilotul Adrian Iovan a fost considerat responsabil pentru producerea accidentului
Actualitate
Estul Europei nu se împarte simplu între pro-europeni și pro-ruși. Avertismentul unui politolog
Alegerile din Serbia au adus o schimbare majoră de putere, în timp ce Bulgaria se pregătește pentru turul al doilea al prezidențialelor, programat pe 1 noiembrie. Deși forțele pro-europene dau semne de revenire în regiune, reformele și reducerea influenței Rusiei rămân provocări. Politologul Mihnea Stoica explică pentru „Adevărul” ce riscuri ascund aceste evoluții și ce lecții ar trebui să învețe România.
Sârbii sărbătoresc după ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare Foto: AFP
Dacă
în Germania, Franța și Italia partidele radicale conduc detașat
în sondaje, rezultatele de la ultimele două scrutine, în Serbia și
chiar Bulgaria, arată o echilibrare a raportului. Sârbii
care s-au prezentat la urne, duminică, 25 octombrie, au votat
schimbarea, iar Aleksandar Vucic pierde puterea, după ce a condus
Serbia peste 12 ani, atât ca președinte, cât și ca premier.
Dacă
vecinii de la Vest au avut alegeri parlamentare, bulgarii au votat
tot duminică, însă pentru primul tur prezidențial. Echipa formată din Iliana Iotova și Kiril Vălcev s-a clasat pe primul loc, cu 34,75% din voturi, urmată de cea a lui Andrei Ghiurov și Gheorghi Kandev, care a obținut 31,95%. Cele două echipe se vor confrunta în turul al doilea, diferența de 2,8 puncte procentuale indicând o competiție strânsă.
Bulgarii vor decide pe 1 noiembrie, la turul 2, numele viitorului
președinte.
Diferențe majore între mobilizarea din Serbia și apatia din Bulgaria
Există
și câteva diferențe esențiale între Serbia și Bulgaria. Dacă
în Serbia au votat foarte mulți dintre cetățenii cu drept de vot,
bulgarii nu s-au înghesuit deloc în primul tur. Astfel, la alegerile parlamentare
anticipate din Serbia s-au prezentat peste 67% dintre alegători, iar
unele estimări au indicat chiar o prezență finală de aproximativ
68,8% (echivalentul a circa 4,4 milioane de alegători din 6,4
milioane).
Chiar și primele cifre reprezintă cea mai mare
participare la urne din ultimele decenii. În schimb, în Bulgaria a
fost înregistrat un minim istoric de doar 22%, adică doar 1,45
milioane de cetățeni din cei 6,62 milioane de alegători înscriși
pe liste s-au prezentat la urne.
Analistul
de politică internațională Mihnea Stoica, cercetător și cadru
didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, analizează pentru
„Adevărul” situația din Europa de Est și vorbește despre
raportul de forțe dintre pro-europeni și grupurile politice mai
degrabă favorabile Rusiei sau chiar radical-populiste.
Profesor
asociat la universitatea clujeană, Mihnea Stoica remarcă
rezultatele bune obținute de forțele autointitulate
pro-occidentale, începând cu Ungaria, unde Peter Magyar l-a învins
în acest an pe Viktor Orban, și continuând cu Serbia și Bulgaria.
Forțele pro-europene câștigă teren
Dacă
în Europa de Vest apare o imagine sumbră, cu lideri importanți
aflați la minim istoric de acceptare din partea populației, așa
cum e cazul lui Friedrich Merz și Emmanuel Macron, și o ascensiune
tot mai vizibilă a partidelor extremiste, în Est tabloul devine
surprinzător. În loc ca regiunea să cadă cu totul în mâinile
euroscepticilor sau ale pro-rușilor, așa cum păreau să indice
sondajele realizate anterior, apare un reviriment peste așteptări
al taberei pro-europene. Totuși, așa cum observă Mihnea Stoica,
schimbarea vine la pachet cu anumite riscuri. În Serbia, de pildă,
analiștii remarcă o lipsă cronică de experiență a noilor lideri
și o inerție uriașă a vechilor sisteme.
Concluzia
lui este clară: în politică nu există câștigători dinainte
declarați, iar turul doi din Bulgaria sau tranziția din Serbia pot
aduce oricând surprize.
Căderea lui Vucic și pragmatismul „Listei Studenților”
După
entuziasmul inițial generat de victoria forțelor pro-europene,
întrebarea care se pune este cine va prelua ștafeta la Belgrad. În
fruntea mișcării care a mobilizat societatea civilă se află
oameni din afara politicii clasice. Primul pe lista de candidați a
studenților este medicul cardiolog Ilija Srdanovic. Un alt candidat
proeminent este Mirjana Nikolic, rectorul Universității de Arte din
Belgrad.
„Să
nu uităm că, în cea mai mare măsură, cei care au devenit
reprezentanți ai studenților sunt oameni care au o experiență
redusă sau limitată în raport cu administrația publică centrală
și modul în care funcționează spațiul politic. Nu cred că putem
să discutăm despre minuni care să se întâmple de pe o zi pe
alta. Asta, sigur, fără să diminuăm entuziasmul care a existat și
bucuria celor de acolo”, spune profesorul clujean.
Situația
ar putea fi comparată, dintr-o anumită perspectivă, cu cea din
România anilor 1996, când CDR a câștigat alegerile, dar a propus
o garnitură de oameni politici fără experiență, deși bine
intenționați.
Mihnea
Stoica este doar parțial de acord cu această comparație: „Mă
abțin de la comparații de felul acesta, o dată pentru că discutăm
despre perioade istorice diferite, dar și despre momente diferite în
dezvoltarea României, pe de o parte, și a Serbiei, pe de altă
parte. Cert este că aparatul politic al fostului președinte și
prim-ministru va fi greu de înlocuit, mai ales că se află în
poziții care au fost cultivate ani la rând. Deci aceste persoane,
măcar din inerție, vor putea să ridice anumite provocări pentru
viitorul guvern al Serbiei. Pentru că, sigur, există anumite
fidelități politice care nu dispar de pe o zi pe alta”.
Capcana iluziilor
Există
și un alt aspect, prea puțin luat în calcul și trecut în plan
îndepărtat, pe fondul entuziasmului general. Mirjana Nikolic,
rector al Universității de Arte din Belgrad și candidată la un
post important în viitorul guvern pro-european al Serbiei, a rezumat
în The New Union Post ideea că țara sa va căuta o integrare
europeană, dar păstrând aceeași linie naționalistă.
„Principiile fundamentale ale Listei Studenților, care ar putea
permite Serbiei să facă progrese suplimentare în direcția
integrării europene, nu decurg «doar din dorința de a îndeplini
cerințele externe pentru aderarea la UE», ci din «respectarea
celui mai înalt act juridic al țării noastre»”, a spus ea,
conform sursei citate.
Este
doar încă un argument în sprijinul ideii că, într-adevăr,
reprezentanții Listei Studenților nu vor să schimbe la 180 de
grade direcția Serbiei, care este rusofilă, o atitudine accentuată
de evenimentele din anii ’90, când țara a fost bombardată de
NATO.
Lista
Studenților nu a promis că va aborda atitudinea europeană de
sancționare a Rusiei pentru declanșarea războiului din Ucraina și
nici nu a declarat fățiș că obiectivul ar fi intrarea în Uniunea
Europeană.
„Este
vorba despre un guvern care va miza mai mult pe rezolvarea
problemelor interne, pe democratizarea statului și a instituțiilor
sale, pe întărirea justiției. Cred că putem să privim mai
degrabă aceste alegeri ca pe un soi de referendum împotriva lui
Vucic, sau un referendum ad personam, da, care îl privea pe Vucic.
Și cred că aici mai este un aspect important, și anume acela care
privește atitudinea față de alegerea unor lideri politici. Vedem
că există o oarecare rezistență la interpretarea logicii
electorale strict în litera legii și nu în spiritul său. Adică,
faptul că Vucic a încercat, după ce a fost prim-ministru o
perioadă, apoi președinte, să rămână într-o poziție cheie e o
situație pe care electoratul n-a acceptat-o. Pentru că limitarea
mandatelor unui președinte vine nu strict ca o urmare a numărării
unor ani pe care i-ai petrecut în poziția respectivă, ci se referă
și la limitarea influenței și a puterii politice”, mai spune
Mihnea Stoica.
NATO promite „măsuri suplimentare”, după atacurile rusești din Marea Neagră. Ce ne trebuie și ce ne pot oferi aliații
Bulgaria, între reforma Zonei Euro și riscul blocajului politic
În
Bulgaria, situația rămâne la fel de încâlcită ca până acum.
Vecinii noștri de la sud au trecut prin opt rânduri de alegeri în
ultimii cinci ani, lucru care a adus o oboseală cronică în rândul
populației.
Cu
toate acestea, pe plan economic au făcut un pas decisiv: la 1
ianuarie 2026, Bulgaria a aderat la zona euro. Această ancoră
financiară îi obligă să mențină o linie clară de reforme,
indiferent cine vine la putere.
Din
punct de vedere politic însă, miza rămâne uriașă. În cursa
pentru președinție, lupta se dă la limita dintre candidata
susținută de președintele Rumen Radev, văzut ca eurosceptic și
apropiat de discursul pro-rus, și opțiunile pro-occidentale.
Mihnea
Stoica consideră că, în ce privește Bulgaria, numele viitorului
președinte poate fi decis și de felul în care se va mobiliza
populația la urne, în turul 2.
„Diferența
e destul de mică deocamdată. Rămâne o cursă strânsă, iar
prezența la vot înseamnă, de obicei, un pericol mai mare pentru
forțele eurosceptice. În funcție de prezența la vot depinde cum
se va mobiliza electoratul. Asta nu înseamnă că trebuie să
judecăm simplist și să credem că simplul fapt că vor vota mai
mulți bulgari îl va avantaja pe reprezentantul pro-european. Însă
poate conta”, adaugă politologul clujean.
În
opinia sa, există riscul ca la Sofia Rumen Radev să controleze și
executivul, dar și fotoliul de președinte, caz în care puterea se
va concentra periculos într-o singură direcție. Dacă nu, Bulgaria
va intra din nou în logica coabitării politice, un scenariu
binecunoscut în România și care poate genera anumite blocaje.
„Bulgaria
a trecut printr-o perioadă destul de turbulentă din punct de vedere
politic. Au avut opt alegeri, opt tururi de alegeri, opt exerciții
electorale, să le spunem, la nivel național, mă refer aici în
ultimii cinci ani. Acest detaliu nu poate fi banalizat și creează
anumite frustrări în sânul electoratului. Sigur, discuția ține
de concentrarea puterii, pentru că dacă Iotova va câștiga
alegerile, partidul lui Radev, dar mai ales Radev ca lider al acestui
partid, va controla atât puterea din perspectiva președinției, cât
și guvernul. În caz contrar, vom avea o coabitare. Această formă
de coabitare știm bine ce provocări poate aduce, că noi în
România suntem experți la coabitare”, susține profesorul
clujean.
Situația
din regiunea Mării Negre, dar și faptul că, dincolo de tensiunile
din zonă, bulgarii continuă să fie în general filoruși complică
într-o măsură lucrurile. Cu toate acestea, Mihnea Stoica crede că
Sofia va continua reforma și chiar și cu cuplul Radev – Iotova va
continua să respecte politicile Uniunii Europene, chiar dacă, la
fel ca Serbia și Ungaria, nu va spune un nu hotărât Rusiei și va
continua anumite relații cu Moscova.
„Există
o linie pe care oricum Bulgaria trebuie s-o respecte. Dacă nu, s-ar
putea să retrăiască experiențe electorale similare cu cele care
s-au încheiat foarte recent. Nu cred că Bulgaria, în afara
contextului acestuia nefericit în care ne aflăm în proximitatea
războiului și a stărilor de spirit fragile din punct de vedere
politic și social, va ieși din această logică. În Bulgaria
discutăm despre o predictibilitate anume și despre oameni care s-au
aflat la guvernare, având experiența administrației. În Serbia,
însă, discutăm despre o mișcare politică care, în primul rând,
nu are un lider formal”, punctează Stoica, într-o comparație cu
Serbia.
În
același timp, Ungaria, cu Peter Magyar în fruntea noului guvern, a
apropiat țara de Bruxelles și a pus capăt vechiului conflict cu
Comisia Europeană, dar continuă să păstreze o atitudine rezervată
față de Ucraina. De altfel, Magyar a anunțat chiar că, imediat
după încheierea războiului, Budapesta se va reconecta la gazul și
petrolul rusesc.
„Este
o realitate în zonă, iar în Serbia și Bulgaria este de așteptat
să nu se detașeze nici ele complet de Rusia, ca în cazul Ungariei.
Chiar și așa, este evident de preferat ca în aceste state să fie
la putere forțele pro-europene, chiar dacă acestea nu rup în
totalitate vechile legături cu Rusia”.
Alegerile din Serbia, sub semnul protestelor. Miza aparte pentru România, explicată de un analistul politic decorat de Franța
Unde se află România în peisajul geopolitic estic
România
se află în această zonă în care echilibrul este unul relativ,
dar ultimele victorii ale forțelor pro-europene din Ungaria și
Serbia aduc speranță. Deși Bucureștiul a traversat o perioadă de
incertitudine în plan intern, odată cu criza politică aparent
depășită poate să rămână o zonă de stabilitate într-un
climat geopolitic schimbător. Astfel, România a evitat alegerile
anticipate și a păstrat o direcție pro-occidentală clară, deși
problemele interne, în special corupția și ezitările din reforme,
continuă să atârne greu.
„Până
la urmă e prematur să tragem o concluzie. Dacă în Vest sunt
turbulențele mari pe care le știm, aici în Est pare că forțele
pro-occidentale au un ușor reviriment, după ce s-a tot vorbit de
ultranaționaliști și radicali. Vedem în Bulgaria un raport
echilibrat între pro-europeni și pro-ruși, iar în Serbia vedem că
pro-europenii au câștigat. Aș insista însă că nu e nimic
stabilit în acest moment când vine vorba de exercițiile
electorale, iar realitatea din Estul Europei testează această
ipoteză. S-ar putea să fie surprize și în alegerile care vor avea
loc în Vestul Europei. Au existat câteva semnale de alarmă pentru
tabăra pro-europeană: ascensiunea AfD-ului în Germania sau cotele
bune ale dreptei radicale din Franța. Sunt semnale la care
pro-europenii vor trebui să răspundă, măcar dintr-un reflex de
conservare politică. De aceea cred că lucrurile încă se joacă și
nu putem discuta despre o împărțire simplă a continentului între
pro-europeni și pro-ruși”, crede Stoica.
Totuși,
România ar trebui să-și facă mai bine lecțiile și să înțeleagă
că nici măcar stabilitatea nu este un cec în alb. Dacă cetățenii
simt că politicienii se izolează de problemele reale, votul poate
aduce răsturnări de situație de la o luna la alta.
„Cred
că lecția pe care noi, România, o putem învăța din aceste două
experiențe din imediata noastră vecinătate este că nu există
câștigători de alegeri declarați înainte ca evenimentul politic
să aibă loc. Ceea ce este un lucru bun de învățat pentru toată
lumea, inclusiv pentru competitorii electorali. Am văzut unde pot
duce crizele politice și cred că evitarea alegerilor anticipate în
România a fost făcută tocmai pentru a nu ajunge o a doua Bulgarie
din perspectiva alegerilor. Deci în acest moment, România, așa cum
e, rămâne totuși o zonă de stabilitate geopolitică. Acuma, din
perspectiva politicii interne, lucrurile stau puțin diferit. Tema
corupției rămâne una importantă în această zonă a Europei, iar
România nu face excepție. Pe de altă parte, noi trebuie să avem
proiecte comune și cu Bulgaria, și cu Serbia, și cu Ungaria, pe
economie, pe Marea Neagră. De aceea e bine să mergem în aceeași
direcție și, probabil, cu schimbările acestea care au loc în
apropierea noastră, lucrurile se vor alinia. Să vedem cum înțelege
România să se alinieze acestor tendințe politice”, încheie
Mihnea Stoica.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T20:16:07.333Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/securitate-si-aparare/estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Angajații de la Liberty Galaţi intră în şomaj tehnic de la 1 noiembrie. Muncitorii pregătesc un protest pentru vineri
Majoritatea celor 2.200 de angajaţi ai Combinatului siderurgic Galaţi vor intra în şomaj tehnic de la începutul lunii noiembrie. Cei care se vor mai prezenta la lucru vor asigura paza obiectivului sau unele activităţi esenţiale pentru conservarea unităţilor de producţie.
Angajați Liberty Galaţi Foto: Facebook/Liberty Galaţi
Majoritatea siderurgiştilor de pe platforma siderurgică gălăţeană au primit, joi dimineaţă, o notificare prin care erau anunţaţi că „în luna noiembrie se va implementa măsura de întrerupere temporară a activităţii, conform deciziei la nivelul conducerii societăţii”.
Angajaţii urmează să completeze, până pe 30 octombrie, un tabel, conform graficului de lucru.
O notificare internă a venit să lămurească acest demers, câteva ore mai târziu: „Vă informăm că – pe fondul dificultăţilor severe prin care trecem – inclusiv cele legate de furnizarea de energie şi de transportul salariaţilor, s-a luat decizia ca regimul de lucru de la 1 noiembrie 2026 să fie cel de întrerupere temporară a activităţii, cunoscut sub denumirea de şomaj tehnic. Măsura se aplică şi pentru salariaţii de la Liberty Tubular Products S.A”, se arată în documentul intern, consultat de News.ro.
„La nivelul departamentelor vor fi menţinute unele servicii şi activităţi esenţiale„, se mai arată în respectiva adresă.
„Majoritatea celor 2.200 de angajaţi vor intra în şomaj tehnic”, a declarat pentru News.ro un reprezentant al Liberty Galaţi.
Numărul lor este deocamdată necunoscut. „Încă se organizează, la nivelul departamentelor. Vor mai fi oameni necesari la pază sau mentenanţă”, a mai spus acesta.
Decizia conducerii vine după ce a tras un semnal de alarmă, public, referitor la dificultăţile prin care trece unitatea siderurgică.
În paralel, angajaţii pregătesc un nou protest pentru vineri, 30 octombrie, pe platoul din faţa Prefecturii Galaţi. Oamenii vor să ştie ce se întâmplă cu combinatul şi ce soartă vor avea salariaţii, neplătiţi din luna mai.
Decizia vine după ce la începutul lunii octombrie se vorbea că laminoarele combinatului siderurgic Liberty Galați ar putea începe să funcționeze din nou după 15 octombrie, după un an de la primele planuri de reluare a activității.
Se vorbea atunci că sunt contractate 23.000 de tone de produse, iar aproximativ 1.000 dintre cei 2.000 de angajați ai combinatului ar putea reveni la muncă odată cu reluarea acestei activități.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T13:57:04.167Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Cine sunt oamenii care acceptă banii Rusiei pentru a da foc unor obiective strategice. SRI: „Nu vă imaginați un fel de James Bond”
O simplă postare pe o rețea de socializare și o promisiune de bani mulți pot transforma un om obișnuit într-un sabotor în slujba Rusiei. În spatele atacurilor hibride deconspirate recent de SRI și DIICOT în România stă un mecanism simplu de recrutare online, dezvăluie Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI).
Brigada antitero SRI Foto: Inquam Photos
Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI, a vorbit
într-un interviu acordat Antena 3 CNN despre acțiunile provocatoare ale Rusiei la
adresa României, după ce SRI și DIICOT au găsit rețeaua de sabotori folosită
pentru incendierea uzinei de armament Carfil.
„Este acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată
în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau de a perturba anumite
obiective sau activități care pot afecta securitatea națională. Concret, o
infrastructură energetică din România, un obiectiv militar sau un obiectiv
industrial pot fi afectate de aceste acte de sabotaj. Face parte din acțiunile
hibride ale Federației Ruse, pe care le-a demarat odată cu invazia din Ucraina.
Acțiunile de sabotaj, ca parte a războiului hibrid, pot începe printr-o simplă
solicitare pe o rețea socială, prin care i se oferă unui cetățean o sumă de
bani, în general, mult mai mare față de cerință”, spune Ovidiu Marincea.
Cum racolează rețelele rusești sabotorii din România
Acesta a făcut și portretul celui care se angajează
să întreprindă acte de sabotaj, fiind vorba în general de persoane vulnerabile,
care au probleme cu banii sau de ordin penal ori și care este exclus din
societate sau din grupurile sociale din care face parte.
„Această vulnerabilitate este exploatată la maximum
de coordonatori. Trebuie să fii foarte atent pentru a alege cu precizie pe
cineva care își poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune. Nu vă imaginați
că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni
foarte bine antrenați. După cum ați putut vedea din cazurile pe care
Serviciul Român de Informații le-a făcut publice începând cu 2024 încoace, noi
am făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România. Puteți
observa că cei care le-au executat sunt niște persoane utilizate într-un scop
foarte bine precis și coordonate.
Ca în toate celelalte state, pentru că nu vorbim
doar despre România, toate aceste activități sunt coordonate. Ele pot
începe de la documentarea anumitor obiective militare, prin solicitări care par
ușoare, pentru o sumă consistentă de bani: să mergi și să documentezi, să faci
niște fotografii. Nu în ultimul rând, prin recrutarea de agenți din alte
state, din state proxy, Federația Rusă își ascunde originea acțiunii de
sabotaj, a atacului”, mai spune purtătorul de cuvânt al SRI.
Ovidiu Marincea a vorbit și despre războiul hibrid,
foarte la modă, prin care acțiunile de sabotaj pot fi realizate sub steag fals.
în care un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un
proxy, un cetățean al altui stat, iar activitatea să se desfășoare în al
treilea stat.
Din acest punct de vedere, Serviciul Român de
Informații are ca prioritate să identifice aceste amenințări într-o fază
incipientă. El spune că cea mai mare provocare a SRI
este faptul că astăzi o amenințare poate trece granița printr-un telefon, poate
fi coordonată simultan din trei state și poate fi pusă în practică de niște
persoane care nici măcar nu știu cine este comanditarul lor.
Sabotajul de la Brașov, doar vârful aisbergului. Avertismentul analiștilor despre strategia Rusiei în Europa
Cît primește ”frica” de Rusia, Marincea susține că
este evident că Rusia derulează activități în multiple domenii, care
îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga comunitate
euroatlantică.
”Dacă vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare
militară directă, noi, în interiorul granițelor NATO, asistăm la provocări
dinspre toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride în
limbajul uzual. Cooperăm activ și ne coordonăm atât la nivel național, cât și
partenerial, sub o viziune comună, iar din perspectiva resurselor vă asigurăm
că alocăm tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea. Mesajul meu
final ar fi: nu, frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu
responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent”, a precizat
purtătorul de cuvânt al SRI.
SRI atribuie Rusiei operațiunea de sabotaj de la Brașov
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat pe 26 octombrie că incendiul izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2026, pe platforma industrială din Brașov, ar fi făcut parte dintr-o operațiune de sabotaj coordonată din Federația Rusă.
Potrivit SRI, rețeaua ar fi implicat mai mulți cetățeni din foste state sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene. Informațiile obținute de anchetatori arată că misiunile atribuite acesteia nu s-ar fi limitat la România, ci ar fi vizat și alte obiective militare și industriale din regiune.
În acest dosar, DIICOT cercetează trei cetățeni străini – doi bieloruși și un ucrainean – pentru tentativă la acte de diversiune. Potrivit procurorilor, probele administrate până în prezent indică implicarea celor trei în cazul incendiului din Brașov.
Anchetatorii verifică și dacă suspecții ar fi urmărit alte obiective de pe teritoriul României sau din alte state membre ale Uniunii Europene.
Cum s-a produs incendiul de pe platforma industrială din Brașov
Incendiul a izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie, într-o hală industrială aflată în apropierea societății Carfil SA, filială a companiei naționale Romarm. Focul a afectat aproximativ 1.000 de metri pătrați dintr-un spațiu în care funcționau două service-uri auto, o stație de inspecție tehnică periodică și o spălătorie-curățătorie.
Pompierii au fost alertați la ora 03:38 și au intervenit cu patru autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj SMURD. Incendiul a fost lichidat în jurul orei 07:30. Nu au fost înregistrate victime.
Imagini video publicate de presa locală surprind o persoană care urcă pe acoperișul halei în jurul orei 02:50 și părăsește incinta aproximativ zece minute mai târziu, înainte ca incendiul să fie semnalat. Înregistrările nu stabilesc, prin ele însele, dacă persoana respectivă a provocat focul sau dacă are legătură cu operațiunea de sabotaj investigată.
Carfil SA este o filială a Romarm, compania națională din industria de apărare. Proximitatea incendiului față de această unitate a atras atenția autorităților asupra posibilei dimensiuni strategice a incidentului.
Ancheta din România se desfășoară în cooperare cu parteneri din mai multe state europene, autoritățile încercând să stabilească întreaga rețea de persoane implicate și eventualele legături dintre atacul de la Brașov și presupusele planuri de sabotaj din Germania.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T07:36:09.178Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Estul Europei nu se împarte simplu între pro-europeni și pro-ruși. Avertismentul unui politolog
Alegerile din Serbia au adus o schimbare majoră de putere, în timp ce Bulgaria se pregătește pentru turul al doilea...
Angajații de la Liberty Galaţi intră în şomaj tehnic de la 1 noiembrie. Muncitorii pregătesc un protest pentru vineri
Majoritatea celor 2.200 de angajaţi ai Combinatului siderurgic Galaţi vor intra în şomaj tehnic de la începutul lunii noiembrie. Cei...
Cine sunt oamenii care acceptă banii Rusiei pentru a da foc unor obiective strategice. SRI: „Nu vă imaginați un fel de James Bond”
O simplă postare pe o rețea de socializare și o promisiune de bani mulți pot transforma un om obișnuit într-un...
Ghidul mașinilor accesibile în 2027. Ce poți cumpăra cu maximum 20.000 de euro pentru oraș
Din cauza crizei economice toată lumea se gândește să investească în autoturisme cât mai fiabile. Adică ieftine, rezistente și cu...
Anchetă explozivă la STB după dispariția a 1,5 tone de motorină. Percheziții la zece angajați
Polițiștii desfășoară o anchetă de amploare la Societatea de Transport București (STB), după ce zece angajați, majoritatea șoferi, sunt suspectați...
AEP așteaptă executarea silită a PNL pentru recuperarea celor 14 milioane de lei cheltuiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), spune că instituția nu a putut recupera până acum suma de peste 14...
SUA avertizează statele din Golf cu privire la posibile noi atacuri asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului
Statele Unite au avertizat mai multe țări arabe din Golf cu privire la posibilitatea unei noi campanii militare scurte și...
-
Actualitateacum 3 zileCine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
-
Breakingacum 2 zile(P) Cont bancar online: ce alegi pentru salariu, plăți și banking de zi cu zi?
-
Breakingacum 3 zileFermierii vor obține ajutoare naționale tranzitorii și după 2027
-
Actualitateacum 2 zileExplozie într-o locuință din Argeș. Două persoane au fost rănite în urma deflagrației
-
Breakingacum 3 zileOrdin european de anchetă emis în dosarul lui Călin Georgescu. DIICOT cere audierea în Italia a afaceristului Massimiliano Arena
-
Actualitateacum 2 zileCum a ajuns un tablou de Nicolae Grigorescu să fie înregistrat la doar 3,5 lei în evidențele unui muzeu. Ministrul Culturii explică absurdul
-
Actualitateacum 2 zileFuncția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
-
Actualitateacum 2 zile
SUA avertizează statele din Golf cu privire la posibile noi atacuri asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului