Actualitate
20 ianuarie: 9 ani de la prăbușirea avionului pilotat de Adrian Iovan
Tot în această zi, în anul 1928 are loc prima ecranizare a dramei „Năpasta”, de I.L. Caragiale, iar în anul 1957 are loc premiera filmului „Moara cu noroc”, care a fost nominalizat la Festivalul de Film de la Cannes, marcând prima reușită deplină a cinematografiei românești. Pe 20 ianuarie 2014, are loc tragicul accident aviatic din Munții Apuseni, soldat cu 2 morți și 5 răniți.
1880 – A apărut, la București, revista
„Literatorul”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.
„Literatorul” a fost o revistă
literară, înființată de Alexandru Macedonski. A apărut la București, între 1880 și 1919.
Revista Literatorul fondată de Macedonski a fost continuată într-o serie nouă, în 1991, de către Marin Sorescu.
În 2016, revista și-a suspendat, temporar, apariția, din cauza dificultăților financiare. Și-a reluat apariția, în noiembrie 2017, avându-l ca redactor șef pe scriitorul Nicolae Iliescu.
Din decembrie 2018, revista Literatorul, aflată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, este condusă de un nou redactor-șef Elena Boholț.
1907 – A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev care a creat sistemul periodic al elementelor
Dmitri Mendeleev a fost unul dintre cei mai însemnaţi chimişti. Pasiunea sa pentru chimie s-a concretizat prin descoperirea legii periodicităţii şi crearea tabelului periodic al elementelor, una dintre realizările ştiinţei foarte cunoscute şi apreciate la nivel mondial, conform www.famousscientists.org.
Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor, Mendeleev a evidenţiat existenţa şi proprietăţile noilor elemente chimice.
Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Verkhnie Aremziani, o provincie a Siberiei. La vârsta de 16 ani, Dmitri Mendeleev s-a mutat la Sankt Petersburg, unde a învăţat la Institutul Pedagogic Principal. Începuse deja să publice lucrări de cercetare de la vârsta de 20 de ani. A absolvit primul în promoţia sa, în ciuda faptului că se confrunta cu tuberculoza.
În 1855, la vârsta de 21 de ani, a obţinut un loc de muncă în predarea ştiinţei la Simferopol, Crimea. A absolvit un program de masterat în chimie la Universitatea din Sankt Petersburg.
Mendeleev a înţeles că proprietăţile elementelor erau deosebit de importante, drept pentru care a notat cele 65 de elemente cunoscute, până la acel moment, pe nişte bucăţi de hârtie asemănătoare cărţilor de joc, după care a notat proprietăţile fundamentale ale fiecărui element în parte, inclusiv greutatea atomică. A observat atunci că greutatea atomică era importantă într-o anumită măsură – comportamentul elementelor părea să se repete pe măsură ce creştea greutatea atomică a acestora. A continuat să mute bucăţile de hârtie astfel încât să găsească modelul coerent de dispunere al elementelor. I-au fost necesare doar două săptămâni să publice lucrarea „Relaţia dintre Proprietăţi şi Greutăţile Atomice ale Elementelor”.
Tabelul Periodic al Elementelor a fost dat publicităţii în 1869. Munca sa a fost apreciată de chimistul francez Paul-Emile Lecoq de Boisbaudran, care a confirmat faptul că Mendeleev a avut dreptate în privinţa proprietăţilor elementelor.
Dmitri Mendeleev a murit la Sankt Petersburg la 2 februarie 1907, cu doar şase zile înainte să împlinească 73 de ani.
1928 – Are loc premiera filmului „Năpasta”, după I.L. Caragiale.
FOTO: Arhivă Teatrul Național București
„Năpasta” este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion Luca Caragiale, apărută în 1890. Premiera acestei piese, avea să determine o creștere a adversității față de opera marelui dramaturg.
Este singura dramă scrisă de acesta și probabil prima piesă românească jucată într-o limbă străină, anume la Cernăuți, la 30 decembrie 1895, în traducerea germană a lui Adolf Last. Aceeași traducere a stat și la baza spectacolului berlinez, din 1902, unde s-a jucat sub denumirea „Anca”.
În 30 noiembrie 1901 redactorul Constantin A. Ionescu al „Revistei literare” a publicat anonim sub pseudonimul „Caion” articolul „Domnul Caragiale” pe baza piesei „Năpasta”, unde îl acuza pe Caragiale că ar fi copiat piesa „Nenorocul” de Kemény Istvan. Chemat în instanță, Ionescu a susținut că autorul ar fi copiat din Puterea întunericului („La Puissance de ténèbres”) de Lev Tolstoi.
Procesul de calomnie care a urmat i-a adus lui Caragiale o mare tristețe datorită unui mare scandal de presă. În justiție, în ciuda celebrei pledoarii a lui Delavrancea și a probelor administrate, calomniatorul este nevinovat.
Filmul care este în regia lui Eftimie Vasilescu este prima ecranizare a dramei lui Caragiale, dar din păcate nu mai există nicio înregistrare a acestuia.
1930 – S-a născut astronautul Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună
Edwin Eugene Aldrin, Jr. s-a născut la 20 ianuarie 1930, în New Jersey, SUA
Cunoscut ca Buzz Aldrin, acesta este un astronaut și inginer american, celebru pentru faptul că a fost al doilea om, după Neil Armstrong, coechipierul său, care a pășit pe Lună.
Aldrin a absolvit Academia West Point și a zburat în 66 de misiuni de luptă în Războiul din Coreea. În 1963, a obținut doctoratul la MIT și a fost selectat ca astronaut. În 1966, i s-a alăturat lui James A. Lovell, Jr. în zborul Gemini 12, care a durat patru zile (11-15 noiembrie). Ieșirea de 5 ore și jumătate în spațiu a lui Aldrin a dovedit că, de fapt, organismul uman poate lucra în vidul din spațiul cosmic.
Aldrin a fost pilot al modulului lunar al navei Apollo 11, în cadrul unei misiuni care s-a desfășurat între 16 și 24 iulie 1969, în timpul căreia, pe 20 iulie, a coborât pe Lună împreună cu Neil Armstrong.
Jacheta purtată de Buzz Aldrin în timpul misiunii a fost vândută la licitaţie pentru aproape 2.8 milioane de dolari.
Fostul astronaut, Buzz Aldrin, în vârstă de 92 de ani, este singurul membru în viaţă al echipajului de trei oameni al misiunii care a scris istorie. Jacheta vândută de Sotheby’ a devenit cel mai valoros artefact spaţial american vândut vreodată la licitaţie, relatează BBC.
1957 – A avut loc premiera filmului „Moara cu noroc”, de
Victor Iliu, o primă reuşită deplină a cinematografiei româneşti
La „Moara cu noroc” este un film dramatic românesc din 1957 regizat de Victor Iliu după nuvela „Moara cu noroc” a scriitorului Ioan Slavici. Filmul a fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru marele premiu „Palme d’Or” în anul 1957.
Filmul a avut un buget de 5.474.000 de lei, record al timpului, iar spectacolul de gală al filmului, găzduit de cinematograful bucureştean „Patria“ a fost, de asemenea, cel mai grandios eveniment de acest fel organizat până atunci.
Filmul a fost vizionat de peste 5 milioane de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
1964:
Membrii trupei britanice The Beatles au lansat primul lor album
în SUA, Meet the Beatles.
The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru Era Rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie).
Inițial The Four Fabs au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în special în țările de limbă engleză, precum Regatul Unit, SUA, Canada și Australia, dar au devenit după anul lor cel mai glorios, 1964, iubiți și admirați de multiple generații. Judecând după multiple criterii, dintre care vânzările muzicale ocupă un loc însemnat, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.
În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic.
În 2004 revista „Rolling Stone” clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.
1975 – S-a născut actorul Pavel Bartoș
Este unul dintre cei mai iubiți actori din România și mulți l-ar desemna drept cel mai simpatic prezentator tv. Grație unei spontaneități ieșite din comun, emisiuni precum „Românii au talent” și „Vocea României” nu ar mai fi la fel fără Pavel Bartoș. Dar viața și cariera sa înseamnă mult mai mult decât aceste două formate tv de succes.
Pavel Bartoș a absolvit Colegiul Național din Miercurea Ciuc și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Teatru.
Și-a început cariera ca actor la Teatrul de păpuși Puck din Cluj (1993-1994), continuând la Teatrul Național din Cluj și Teatrul de Nord din Satu Mare.
În 1999, a obținut un post de actor la Teatrul Național din Timișoara și la Teatrul Maghiar de Stat Csicky Gergely, colaborând totodată cu Opera Română din Timișoara.
În 2001, a intrat în trupa Teatrului Odeon din București.
În aceeași perioadă a început să cocheteze cu televiziunea, prin participarea la diverse emisiuni de divertisment, cum ar fi matinalul TVR 1 ‘Buna Dimineața România’, unde a fost prezentator vreme de un an sau emisiunea ‘Căsătorie în direct’ (PRO TV), unde a fost coprezentator.
2004 a reprezentat debutul său în telenovele și seriale, actorul având roluri în „Numai iubirea”, „Păcatele Evei’, „Aniela”, „Îngerașii”, „Iubire ca în filme”.
Consacrarea absolută i-au adus-o emisiunile „Românii au talent” și „Vocea României”.
1993 – A murit actrița britanică Audrey Hepburn
Actrița de film de origine anglo-olandeză, Audrey Hepburn s-a născut pe 4 mai 1929, în Belgia, provenind dintr-o familie aristocrată olandeză și a murit pe 20 ianuarie 1993, în Elveția.
A jucat într-o serie de spectacole muzicale și a avut o serie de roluri secundare în filme britanice. În timpul unei filmări i se oferă un rol principal într-un spectacol de pe Broadway, unde se face remarcată. Prima sa producție hollywoodiană este filmul „Vacanță la Roma” din 1953 unde deține rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru prestația sa.
Devenită foarte repede unul dintre cele mai apreciate star-uri de la Hollywood, joacă în numeroase filme, dintre care cele mai apreciate sunt „Mic dejun la Tiffany” și „My Fair Lady”.
După 1967, după separarea de actorul Mel Ferrer cu care fusese căsătorită timp de 14 ani,renunță la a mai juca în producții importante, în următorii ani având doar apariții sporadice. Se căsătorește în 1969 cu psihologul italian Andrea Dotti și se stabilește în Elveția, dar în 1982 divorțează. Hepburn a fost ambasadoare UNICEF, iar în ultimii ani a călătorit în numeroase țări pentru a ajuta și a sensibiliza opinia publică. În 1993 încetează din viață în urma unui cancer intestinal.
Audrey Hepburn este considerată și în prezent un model de frumusețe și eleganță, fiind de nenumărate ori considerată ca una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile.
Imaginea ei este folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul îmbrăcăminții ei continuă să aibă succes în rândul femeilor și în ziua de azi. Rochia neagră Givenchy din filmul „Mic dejun la Tiffany” a fost vândută în 2006 cu peste 462.000 lire sterline, al doilea preț, ca valoare, plătit vreodată pentru o rochie dintr-un film, după cea a lui Marilyn Monroe din filmul The „Seven Year Itch”, care s-a vândut cu 4,6 milioane de dolari în iunie 2011.
Citește și: Audrey Hepburn și viața neștiută a celei mai elegante femei de la Hllywood.
1999 – Are loc a cincea mineriadă
FOTO: Mediafax
După ce Miron Cozma a respins o propunere a Guvernului de începere a unor negocieri cu o comisie guvernamentală, minerii din Valea Jiului au plecat de dimineaţă, din Târgu Jiu spre Bucureşti, cu circa 70 de autobuze şi peste 200 de autoturisme.
Președintele convoacă parlamentul
în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca
minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul
ministru. În jurul orei 18:00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu.
La 8 km de oraşul Horezu, în zona Costeşti, se formează un dispozitiv al forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici).
Aici se afla un baraj al forţelor de ordine, format din circa şase mii de luptători DIAS şi BAOLP care aveau dispoziţie din partea prefectului de Vîlcea, Nicolae Curcăneanu, să împiedice, prin toate miljloacele legale, înaintarea minerilor spre Bucureşti. Astfel, au început ciocnirile, extrem de violente, soldate în cele din urmă cu retragerea forţelor de ordine.
În aceste condiţii, Gavril Dejeu demisionează (21 ian.) din funcţia de ministru de Interne, în locul său fiind numit Constantin Dudu Ionescu.
2014 – Are loc tragicul accidentul
aviatic din Munții Apuseni din 2014, soldat cu 2 morți și 5 răniți
FOTO: Mediafax
Pe 20 ianuarie 2014, un avion YR-BNP care executa o cursă umanitară s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni. Tragicul accident aviatic din Munţii Apuseni s-a soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a unei tinere medic rezident –
Aurelia Ion, precum şi cu rănirea altor cinci medici. Avionul uşor aparţinea
Agenţiei Naţionale de Transplant şi transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea pentru o prelevare de organe. În august 2018, procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat dosarul accidentului aviatic din Apuseni. Ancheta a vizat modul de intervenţie al instituţiilor specializate pentru găsirea aeronavei şi salvarea oamenilor. Accidentul a scos la iveală deficienţe în sistemul naţional de a gestiona situaţii de urgenţă şi comunicarea defectuoasă între instituţiile statului ce ar fi trebuit să se implice în misiunea de salvare. Pilotul Adrian Iovan a fost considerat responsabil pentru producerea accidentului
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...
Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...
Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...
Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...
Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...
-
Actualitateacum 2 zile
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zile
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zile
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv