Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante.

Mai mulți tineri americani explică, în cadrul unui clip care a adunat deja peste 535.000 de vizionări și aproape 2.500 de comentarii, ce i-a surprins în România. Vloggerii americani de la Lifey au aproape 300.000 de urmăritori cărora le-au spus că România unică, frumoasă, cu oameni deosebiți, dar și cu multe ciudățenii. Iar atunci când nu au găsit suficiente ciudățenii, americanii nu au ezitat să mai și inventeze câteva.

Primul lucru pe care îl spun tinerii este, de fapt, o recomandare. „Ca americani în public suntem foarte gălăgioși și zgomotoși. Astfel că te vei urca în metrou, vei vorbi și toată lumea va tăcea din gură și se va uită la ține. De aceea nu trebuie să fii prea expansiv în public, să vorbești mult, să râzi mult.”

Urmează un lucru care americanilor li se pare ciudat și care, spun ei, ar fi specific românilor.

„Mănâncă pâine cu orice. Așa că dacă ai în față un bol cu supă, o vei mânca cu pâine, dacă ai sarmale, vei avea alături și un castron cu pâine, dacă ai o salată, la fel, vei avea și pâine. Dacă mănânci o pâine trebuie să ai și o garnitură de pâine alături. Dar e bine, pentru că pâinea în România e fantastică. Plătești cel mult 50 de cenți americani pentru cea mai extravagantă pâine pe care o vei avea vreodată în viață ta. E pur și simplu foarte bună, gustoasă. În orice caz, dacă nu mănânci pâine în România pierzi foarte mult.”

Cuceriți de prăjiturile din cofetăriile românești

A treia observație este legată de deserturile românești. Ei amintesc de cofetăriile din România și spun că desterturile sunt aparte.

„Deserturile sunt foarte interesante. Că americani suntem foarte obișnuiți să ne placă chestii foarte dulci, cu mult zahăr, bogate în arome și în grăsimi. Există locuri numite „cofetărie”, unde au tot felul de chestii fancy, care seamănă cu niște bucăți de tort și tot felul de prăjituri. Arată fantastic, sunt artistice, frumoase”, spun ei.

Prăjiturile românești sunt deosebite, spun ei.

„Când vei lua o prăjitură, sunt două lucruri pe care le vei observa: unu – nu are cantitatea mare de zahăr cu care te-ai obișnuit. Doi – are gust de rom. Există o esență de rom pe care o folosesc, le place mult să o adauge în prăjituri și trebuie să ai grijă că esența de rom nu are deloc alcool în ea, este doar aromă, dar uneori pun rom adevărat în prăjituri”.

Americanii amintesc de faptul că românii au o băutură căreia îi spun nectar și susțin că în România toate băuturile nealcoolice și care nu sunt apă simplă sunt numite „suc”.

„Au un lucru numit nectar. În general, orice băutură care nu e apă o numesc ”suc”. Cu excepția celor care conțin alcool. Au modalități foarte exotice de a face suc cum ar fi sucuri carbogazoase de portocale și sucuri carbogazoase de morcovi am văzut de câteva ori. Dar tipul meu preferat de suc se numește nectar. Am avut nectar de piersici și dacă auzi cuvântul nectar te gândești pe loc la nectarul zeilor, iar atunci când l-am băut am zis: da, chiar asta este. Este destul de gros, este bogat în pulpă de fruct, aroma este puternică, astfel că atunci când iei o gură e că și cum ai mușca din cel mai proaspăt fruct copt care poate exista. Este pur și simplu fantastic, dar are o tonă de zahăr în el”.

„Piftia era incredibil de gustoasă”

Nici piftia nu le-a scăpat americanilor. Ei amintesc că românii din mediul rural taie porci și prepară nemumărate mâncăruri românești, printre care și piftia.

„Un alt aliment de care trebuie să știi și care e interesant pentru că vei află o mulțime de păreri diferite despre el este piftia. Există câteva nume diferite pentru acest preparat în toată țară. De Crăciun fac mese copioase. Spun „am tăiat un porc” și au o grămadă de carne și fac o adevărată sărbătoare cu o mulțime de preparate.”

Ei au amintit și ce părți din porc sunt folosite pentru a se prepara piftia. Concluzia lor e că ar putea să pară dezgustătoare, dar că, în realitate, e o mâncare foarte gustoasă.

„Pentru piftie iau grăsimea și niște părți din porc și fac un fel de amestec gelatinos, astfel că piftia va avea bucățele de șoric, de urechi de porc și este că o chestie cenușie gelatinoasă, dar ceva mai consistentă. Când auzi asta vei spune că sună dezgustător. Am mâncat o singură dată și abia apoi am aflat că îi spune piftie. Era o piftie de curcan. Știi atunci când, de Thanksgiving, ai pus friptură în frigider și sosul devine gelatinos. Deci ceva de genul asta este, cu bucăți de curcan în sosul acela rece. Am servit piftia rece, evident, dar era incredibil de gustoasă, avea un echilibru bun între usturoi și alte condimente.”

A șaptea ciudățenie semnalată de tinerii americani sunt blocurile construite din beton. Cu această ocazie, ei amintesc și de căderea comunismului în România, însă spun că uriașele blocuri de beton au rămas amintire și că oamenii locuiesc în ele.

„Trebuie să știi două lucruri despre cultura românilor: Primul – comunismul a picat, însă încă vei observă că totul este construit din beton, astfel încât imaginea generală pe care o ai este de Rusia comunistă, cum ar fi complexe uriașe de blocuri construite din beton. Se locuiește în ele, nu e chiar atât de rău.”

Biserica Ortodoxă Română și Sfântul Apostol Andrei

Nu a fost uitată nici Biserica Ortodoxă Română, despre care americanii spun că are cei mai mulți credincioși în țară.

„Al doilea lucru pe care trebuie să îl știi este că biserica ortodoxă primează în cultură lor. Știu că în alte țări biserica catolică este predominantă și controlează o mulțime de lucruri, dar aș spune că biserica ortodoxă are putere mai mare asupra culturii și a oamenilor în România. Țin foarte mult la tradiții, cred că Sf Apostol Andrei a venit și i-a creștinat propovăduind Evanghelia, că își au rădăcinile bisericii lor într-unul dintre cei 12 apostoli.”

Tinerii amintesc și despre o adevărată ruptură între generații. Vârstnicii, spun ei, au gândirea influențată de anii comunismului.

„Este că o ruptură între generații. Generația mai în vârstă are o gândire care este influențată de comunism, în vreme ce tânăra generație este mult mai liberă. Se folosește cuvântul «șmecher», înseamnă un fel de persoană inteligentă.”

Ei au remarcat și faptul că românii sunt familiștii și că chiar după ce se căsătoresc, ei continuă să fie apropiați de părinți.

„Familia ar fi numărul 1 pentru ei. În Statele Unite, crești, devii adult, pleci de acasă și mergi să îți întemeiezi o familie, te îndepărtezi de părinți. În România, rămâi aproape de familie, chiar și după ce te-ai căsătorit vei rămâne cu părinții în preajma, destul de apropiați. Pun foarte mare preț pe asta.”

„Cea mai nebunească mâncare”

Apoi, revin la piftie, pe care o compară cu un jeleu din grăsime de porc.

„Piftia a fost probabil cea mai nebunească mâncare pe care am mâncat-o când am fost în România. Unul dintre elevii de la cursurile de engleză – am predat engleză – a venit la noi în perioada Crăciunului și ne-a zis că vrea să facem ceva special de Crăciun. Așa că a venit după cursul de engleză și a făcut această piftie. Cred că cel mai bun mod de a o descrie în engleză este că un jeleu din grăsime de porc. Da! Ceea ce pentru mine nu este foarte apetisant, astfel că nu-mi propusesem să mănânc prea multă piftie, dar aduseseră farfurii, furculițe și linguri și au întins masa pe care predăm engleză și ne-au servit.”

Despre piftie ei spun că nu e atât de rea pe cât ar fi crezut. „S-au așezat cu noi la masă și ne-au văzut cum o mâncăm. Eram toți uimiți. Nu eram pregătit pentru asta, dar nu a fost atât de rea pe cât aș fi crezut, atât de rea precum sună. Nu știu, nu cred că gelatina de porc sună foarte apetisant, dar avea gust de usturoi și a fost foarte bun.”

Pe locul 12 sunt murăturile românești, despre care spun că sunt foarte reușite.

„În SUA, nu îmi plac murăturile, dar când merg în România ador murăturile. Românii adoră legumele murate. În primele luni în care am stat în România, nu mi-au plăcut murăturile sau chestiile murate pentru că erau ceva neobișnuit pentru mine. Dar de fapt am realizat că sunt foarte bune și au ajuns să îmi placă.”

Superstiții reale și imaginare

Americanii consideră că românii sunt superstițioși și amintesc că se tem de curentul care se produce în mijloacele de transport, vara, când geamurile sunt deschise.

„Românii au foarte multe superstiții. Cea mai mare pe care o au este ceea ce numesc „curent”. Ceea ce înseamnă un fel de briză încrucișată. În zilele fierbinți de vara, autobuzele publice de transport nu aveau aer condiționat. E o parte a superstiției că acest curent îți face rău. Nu am putut deschide ferestrele ca să pătrundă aerul tocmai pentru că oamenii credeau că se face curent.”

Și nu doar atât. Superstițiile sunt și mai ciudate, iar aici americanii adaugă ceva ce pare mai degrabă propria lor plăsmuire.

„Unii oamenii credeau că acest „curent” te face infertil, astfel că nu vei mai putea avea copii. Sau că te-ar îmbolnăvi ori că te-ar face să nu simți cu adevărat spiritul sau să fii la fel de religios. Îmi amintesc că într-o zi eram într-o cămășă albă și cu cravată și mă țineam de sus de o bară și eram tot transpirat. Am rugat atunci pe cineva să deschidă un geam și a zis nu! Altădată, nu am mai putut suporta căldură așa că am deschis o fereastră și toată lumea s-a speriat: Nu! Nu poți face asta, nu! Așa că a trebuit să închid fereastra”

O altă ciudățenie ar fi că, spun ei, femeile nu ar avea voie să stea pe jos.

„Femeile nu au voie să stea pe jos, pe pământ. Trebuie să aibă o pernă sau un scaun, dar nu puteau să stea normal pe podea. E o superstiție că te-ar face infertilă.”

Pe locul 15 se află posturile religioase ținute de către unii români. „Au lucruri precum postul 40 de zile în care nu ar mânca carne, practic o dietă vegană timp de 40 de zile.” Pe locul 16 e faptul că, spun americanii, „atunci când românii trec pe lângă o biserica își fac cruce întotdeauna.”

„Sunt foarte încăpățânați, dar într-un mod bun”

Altcineva susține că românii sunt foarte încăpățânați. Nu uită să precizeze că nu este vorba de o încăpățânare în adevăratul sens al cuvântului.

„Unul dintre lucrurile mele preferate este că oamenii sunt foarte direcți și foarte încăpățânați. Am cunoscut o persoană în prima săptămâna în care am venit aici și apoi am reîntâlnit-o după șase luni și mi-a spus: Uau, ai slăbit foarte mult. Erai foarte gras când te-am întâlnit prima oară. Dacă ești gras, îți vor spune că ești gras. Dacă ai ceva pe față îți vor spune direct asta, orice ar fi îți vor spune. Iar asta mi se pare foarte amuzant la ei. În plus, sunt foarte încăpățânați, dar într-un mod bun. Pentru că vei vedea foarte mult din credința lor în ceea ce fac și dacă și-au propus ceva vor merge în direcția aceea. Dacă ajungi să îi cunoști destul de bine, îți vor fi foarte loiali.”

Nu le-a scăpat nici cunoscuta ciorbă de burtă, de care însă s-au ferit.„Au ceea ce se numește „ciorbă de burtă”. Nu am mâncat niciodată, dar este vorba despre o supă din burtă de vită.”

Nu le-au scăpat câinii vagabonzi

Pe locul 19 sunt câinii vagabonzi, despre care americanii spun că sunt, de regulă, foarte drăguți. „Sunt mulți câini pe stradă, câini vagabonzi. Nu sunt o problemă de cele mai multe ori, în general sunt calmi, stau pe iarbă, așteaptă să le dai de mâncare. Dar câinii fără stăpân sunt, de regulă, foarte drăguți. Nu am avut probleme cu ei.”

O altă ciudățenie ar fi, spun americanii, că românii obișnuiesc să stropească trotuarul cu apă. „Mereu e câte cineva pe afară care stropește cu apă pe trotuar pentru că ei cred că în felul acesta praful nu se mai ridică, însă pentru mine a fost ciudat. Peste tot oamenii cântă, pun muzică, sunt câini peste tot. Era totul plin de viață.”

Un lucru care i-a impresionat plăcut și pe care americanii îl dau ca model ține de experiența unuia dintre ei în Ploiești.

„Un alt lucru care mi-a plăcut vara, într-unul dintre orașele am fost, în Ploiești, rutele autobuzelor erau deviate duminică pentru că un bulevard întreg se închidea și toată lumea putea merge cu bicicletă sau la plimbat, ceea ce era uimitor. Și toată lumea era acolo, pe stradă. Era o stradă importantă, era umbrită, avea bănci. Pur și simplu nu-mi venea să cred că pot face asta. Și mă gândeam de ce nu putem face și noi asta aici.”

În fine, ultima observație a fost că drumurile din mediul rural nu sunt asfaltate. „Drumurile de la țară nu sunt asfaltate și sunt pline de noroi. La un moment dat, a venit o mașină și toată lumea a trecut pe partea cealaltă a drumului, dar eu nu am vrut să merg prin noroi pentru că aveam niște cizme foarte drăguțe și nu voiam să le murdăresc”, povestește o tânără americană.

Și tot ea continuă. „Am ales să trec mai degrabă printr-o baltă care era acoperită cu gheață. Dar am alunecat și am căzut direct cu față în baltă. M-am ridicat și am căzut din nou. M-am ridicat, eram acoperită cu noroi. Toți din jur râdeau și spuneau: se va mărita în curând. Dacă o fată din România începe să devină neîndemânatică înseamnă că e pe cale să se mărite.”