Connect with us

Actualitate

6 februarie, ziua în care s-a născut Cătălin Crișan. „Vorbește marea”, piesa care l-a făcut celebru VIDEO

Publicat

pe

6 februarie, ziua în care s-a născut Cătălin Crișan. „Vorbește marea”, piesa care l-a făcut celebru VIDEO

La 6 februarie 1968 s-a născut interpretul Cătălin Crișan, iar în anul 1908 s-a născut poetul, prozatorul și gazetarul Geo Bogza. De asemenea, în anul 1995 a murit medicul Nicolae Simionescu, fondator al şcolii româneşti de biologie celulară.

1968: S-a născut interpretul de muzică uşoară
Cătălin Crişan

Cătălin Crișan împlinește 55 de ani FOTO Arhivă

Unul dintre cei mai îndrăgiți interpreți de muzică ușoară românească s-a
născut la data de 6 februarie 1968, în București.

Cătălin Crișan a început prin a studia pianul, la Școala
de muzică din Capitală. S-a îndrăgostit iremediabil de muzica ușoară, așa că a
urmat cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa Mihaelei Runceanu.

Ulterior, a urmat cursurile Facultății de teatru,
din cadrul Universității „Titu Maiorescu”.

A debutat ca interpret în anul 1987, la „Concursul
de creație și interpretare a muzicii ușoare românești”, de la Mamaia. În acel
an a obținut premiul I la secția interpretare, cu melodia „Vorbește mare”.

Printre piesele care i-au adus consacrarea pe
scena muzicală românească se numără „Dacă pleci”, „Vorbește marea”, „Sărut-mâna,
doamna mea”, „Țiganca”, „Nu te juca”, „Mama”, „Am albit de dorul tău”, „N-avem
timp”.

1908: S-a născut Geo Bogza, poet, prozator,
gazetar, membru titular al Academiei Române

Geo Bogza a fost poet, prozator și gazetar FOTO wikipedia.org

Pe 6 februarie 1908 se naște la Blejoi
Gheorghe Bogza, viitorul scriitor Geo Bogza, fiul lui Alexandru Bogza și al
Elenei Rhea Silvia. Este jurnalist, poet, publicist, teoretician al avangardei,
scriitor român.

Și-a făcut studiile primare la Ploiesti, apoi a
urmat Școala de Marină din Galați și Constanța, însă visul de a deveni marinar
nu i se îndeplinește
Debutează în 1928 cu poezia Mea culpa, în primul număr al revistei Câmpina, iar un an
mai târziu îi apare primul volum de versuri, Jurnal de sex.

În 1929 începe colaborarea cu mai multe reviste
culturale, printre care se numără și revistele Unu și Bilete de papagal, în care se semnează cu numele de George Bogza și Andre Far.

În 1933 îi apare Poemul invectiva, pentru care, un an mai târziu, este condamnat și închis la Văcărești, sub acuzația de „pornografie”. A doua condamnare o primește
în 1937, de această dată pentru volumul de poezii Ioana Maria, plângerea fiind făcută de Academia Română.

Sub semnătura lui Geo Bogza apar reportajele: Cartea Oltului (1945), Țări de piatră, de foc,
de pământ (1939),Țara de piatră (1946), Oameni și cărbuni în Valea Jiului
(1947), Veneam la vale (1942)
. Scriitorul se stinge din viata pe 14 septembrie
1993, la Spitalul Elias din București.

1990: Frontul Salvării Naţionale se
înregistrează la tribunal ca partid politic; preşedinte: Ion Iliescu

Ion Iliescu, președintele Frontului Salvării Naționale FOTO Adevărul

La 6 februarie
1990, Frontul Salvării Naționale (FSN) a fost înființat ca partid politic, sub
conducerea lui Ion Iliescu, dar a fost constituit ca organ provizoriu al
puterii de stat la 22 decembrie 1989. FSN a participat și câștigat primele
alegeri libere după 1989, organizate la 28 mai 1990. Din 26 iulie 1990,
conducerea FSN a fost preluată de Petre Roman.

Neînțelegerile
între Roman și Iliescu au condus la desprinderea din FSN a susținătorilor lui Iliescu, care s-au unit în Frontul Democrat al Salvării Naționale
(27-29.3.1992).

FSN și Iliescu au
devenit la scurt timp principalii opozanți ai democrației în viziunea unei
părți a societății românești care s-a constituit în societăți civile, și au
participat inclusiv la Fenomenul Piața Universității.

1995: A murit medicul Nicolae Simionescu,
fondator al şcolii româneşti de biologie celulară

Medicul Nicolae Simionescu FOTO lapsihiatru.ro

Medicul
Nicolae Simionescu, fondator al şcolii româneşti de biologie celulară, al
Institutului de Biologie şi Patologie Centrală şi al Societăţii Naţionale de
Biologie Celulară, membru titular şi vicepreşedinte (1994-1995) al Academiei
Române, s-a născut la 27 iunie 1926, la Bucureşti.
Şi-a efectuat studiile liceale şi universitare în
Capitală; doctor în medicină (1966). Şi-a continuat specializarea în biologie
celulară şi moleculară în Belgia, Franţa şi SUA. Cadru universitar la
Facultatea de Medicină din Bucureşti (1946-1952); consultant la Clinica
chirurgicală a Spitalului „Bernat Andrei” (1953-1957); cercetător şi şef al
secţiei de Morfologie şi Patologie din cadrul Institutului de Endocrinologie
din Bucureşti (1950-1970). A predat la universităţi din SUA şi Canada.

A
iniţiat şi a creat, împreună cu Maya Simionescu, Institutul de Biologie şi
Patologie Celulară, punând bazele unei şcoli româneşti de biologie şi patologie
celulară. A murit la 6 februarie 1995. 

1996: La Timişoara s-a născut
primul copil din România rezultat prin procedeul fertilizării „in vitro”

Fertilizarea in vitro, o metodă salvatoare pentru cuplurile care nu pot avea copii FOTO Adevărul

La 6 februarie 1996, la
Timişoara s-a născut, prin operaţie cezariană, primul copil din România
rezultat prin procedeul fertilizării „in vitro”. La 20 mai 1995, a
fost inaugurat oficial Centrul de Fertilizare in Vitro din Timişoara, primul
din România, realizat de Crucea Roşie Rhein Neckard Heidelberg.
Primul copil născut prin metoda conceperii in
vitro din România este Daniel Ioan.

Profesorul timişorean Ioan Munteanu,
„părintele” fertilizării in vitro din ţara noastră, a fost primit în
rândurile membrilor Academiei Române, la 20 decembrie 2004 (membru de onoare).
Numai până în 2009, de exemplu, profesorul Munteanu reuşise să ajute la venirea
pe lume a peste 500 de copii, prin această metodă.

1998: A murit cântăreţul Falco într-un tragic accident rutier

Falco a murit la 40 de ani într-un tragic accident rutier FOTO wikipedia.org

Cântăreţul
de muzică pop-rock Johann (Hans) Hölzel, cunoscut sub numele de scenă Falco, s-a născut la Viena,
în ziua de 19 februarie 1957. A urmat cursurile Şcolii de muzică din
Ziegelofengasse, o respectabilă şcoală particulară din Viena, unde a învăţat să
cânte la pian. La vârsta de 16 ani, a abandonat cursurile liceale. A hoinărit o
vreme, timp în care şi-a descoperit pasiunea pentru chitară. O jumătate de an
la Conservatorul din Viena i-a fost îndeajuns să devină un profesionist. A
cântat în diverse formaţii muzicale. În 1997, s-a stabilit în Republica
Dominicană, la Puerto Plata, pe coasta de nord, unde a închiriat o vilă,
împreună cu top-modelul canadian Caroline Perron.

În Republica Dominicană,
Falco deţinea o casă de discuri. Din bogata sa discografie, amintim albumele
„Rock Me Falco”, „Wiener Blut”, „Der Komisar”. O serie de extrase pe single,
precum „Rock Me Amadeus”, „Jeannie”, „Der Komisar”, „Titanic”, au figurat în
clasamentele internaţionale. Ultimul album semnat Falco a apărut postum. Falco
şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier petrecut la 6 februarie 1998, pe o
şosea din capitala Republicii Dominicane.

1923: A murit astronomul Edward Emerson
Barnard, pionier al fotografiei spaţiale

Soarele FOTO Agenția Spațială Europeană

S-a
născut la Nashville, Tennessee, venind pe lume după moartea tatălui său. Edward Emerson Barnard a început să ia lecţii de fotografi e pe când avea nouă
ani. Mai târziu, a lucrat într-un atelier de fotografie. Astfel, şi-a procurat
suma necesară cumpărării unui telescop, pe care l-a instalat pe terasa casei.
Era pasionat de astronomie şi obişnuia să privească corpurile cereşti,
încercând să descopere cât mai multe comete.

Descoperirile au
făcut
din anonimul Edward Emerson Barnard o personalitate invidiată de mulţi cercetători
din zonă. A hotărât să se înscrie la Universitatea Vanderbilt. În 1887, a devenit
membru al Observatorului Lick din San Jose. Aici, a realizat, cu ajutorul unei lentile
fotografi ce ataşate la telescop, prima fotografie spaţială. „Vedeta” prinsă în
imagine era Calea Lactee. Succesul avut l-a îndemnat să continue, realizând
câteva fotografii, în paralel cu alte descoperiri senzaţionale: o nouă cometă
şi cea de-a cincea lună a planetei Jupiter, Amalthea. E.E. Barnard este autorul
unei colecţii imense de fotografii reprezentând Calea Lactee, eclipse de Soare
şi de Lună.

Barnard a acceptat un post la Observatorul Yerkes în 1895, iar în 1897 a
început să observe cu marele telescop fotografic. În total, Barnard a colectat
1.400 de negative ale cometelor şi aproape 4.000 de plăci ale Căii Lactee şi
ale altor câmpuri stelare. A murit la 6
februarie 1923, în urma leziunilor puternice suferite la locul de muncă, în
urma prăbuşirii plafonului instituţiei. Printre descoperirile sale, se numără
şi steaua care îi poartă numele. 

6
februarie: Ziua mondială fără telefon mobil

6 februarie, ziua fără telefon mobil FOTO Shutterstock

Ziua mondială
fără telefon mobil este o iniţiativă a scriitorului francez Phil Marso, lansată în romanul său
umoristic „Tueur de portable sans mobile apparent” (Asasinul de portabile
fără mobil aparent), publicat în 1999, primul thriller care are drept personaj
principal telefonul mobil.

În 2021, Phil Marso propune
o discuţie critică faţă de aplicaţiile pentru telefoanele mobile. ”Nu cumva am
ajuns să depindem prea mult de acestea, până la punctul de a risca să nu mai
putem duce la bun sfârşit treburi ce ţin de rutina zilnică?

În acest sens, Phil Marso aminteşte
ziua de 6 iulie 2012, atunci când în Franţa reţeaua de telefonie mobilă nu a
funcţionat timp de 12 ore. Confuzia creată a fost pe punctul de a produce un
haos generalizat în Paris. Lipsa accesului la sistemele GPS şi la hărţile
electronice a dus la perturbarea traficului şi la anularea sau amânarea mai
multor programări şi evenimente.

Comentarii Facebook

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum o zi

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum 2 zile

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 2 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum o săptămână

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum o săptămână

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 2 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 2 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro