Osemintele lui Carol al II-a au fost repatriate pe 13 februarie 2003 din Portugalia (Lisabona) la Curtea de Argeş. În anul 2019, osemintele au fost aşezate alături de cele ale fiului său, Regele Mihai, în noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeş.

1542: Catherine Howard, a cincea soție a lui Henric al VIII-lea al Angliei, este executată pentru adulter

Catherine Howard (c. 1521 – 13 februarie 1542), a fost cea de-a cincea soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. S-a născut în cea mai renumită familie nobilă a Angliei, tatăl său fiind fratele mai mic al Ducelui de Norfolk. Catherine era și verișoară cu Anne Boleyn.

După divorțul de Anne de Cleves, Henric al VIII-lea al Angliei își căuta o nouă soție. În 1540, pe când el avea 49 de ani, i-a cerut mâna lui Catherine, care avea 15 sau 16 ani. La aceel moment, Henric o descria ca pe „un trandafir fără ghimpi”. Catherine Howard a devenit a cincea soție a lui Henric al VIII-lea al Angliei.

Dar diferența de vârstă de 34 de ani și-a spus cuvântul. Catherine a săvârșit un adulter cu Thomas Culpepper, fapt descoperit curând și pedepsit fără milă.

Culpepper a fost executat în decembrie 1541, ca și Francis Dereham, un iubit anterior al lui Catherine

1849: „Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina”

Delegaţia română condusă de mitropolitul Andrei Şaguna a prezentat împăratului Austriei, Franz Joseph I (1848-1916), „Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina”, prin care se cerea recunoaşterea naţiunii române.

Documentul respectiv, din data de 13 februarie 1849 revendica, în principal, recunoşterea naţiunii române în cadrul Imperiului austriac. Petiţiunea cerea unirea românilor într-un stat de sine stător, cu o administraţie naţională care să decidă în problemele politice, folosirea limbii române în administraţie, totul sub umbrela Imperiului Habsburgic. De asemeanea, românii transilvăneni mai solicitau şi un eprezentant pe lângă guvernul imperial, pentru a reprezenta intereselor românilor la Viena, şi organizarea unui congres al tuturor românilor.

1853: Medicul și ortopedul Charles Gabriel Pravaz a inventat seringa.

Charles Gabriel Pravaz (1791 – 1853) a fost un medic ortoped și chirurg francez care a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul seringii datează de la Galen, forma ei modernă apare în secolul cincisprezece în Italia, dar a fost nevoie de secole pentru ca ea să adopte forma actuală.

1856: Lucrările Congresului de Pace de la Paris, primul pas către Mica Unire

La Paris, au început lucrările Congresului de Pace care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856). Congresul a hotărât convocarea unor Adunări ad-hoc pentru a consulta populaţia din Principatele Române dacă vrea sau nu unirea într-un singur stat.

Prin Congresul de la Paris Marile Puteri au reuşit să stopeze expansiunea Rusiei, să amâne destabilizarea echilibrului european şi să menţină status quo-ul. De această situaţie pe plan internaţional au profitat Principatele care, în cele din urmă, în anul 1859, îşi vor îndeplini idealul unificării.

1877: A murit primul director al Teatrului Național

Costache Caragiali actor, regizor și dramaturg a fost primul director al Teatrului Naţional (Teatrul cel Mare) din Bucureşti (n. 29 mart. 1815).

Și-a făcut debutul la București în 1835, iar trei ani mai târziu a organizat primul teatru dramatic în Iași, primul Teatru Național din România. În următorii 15 ani, Costache Caragiale a colaborat cu cele mai importante teatre naționale ale vremii din Botoșani, Craiova, Iași unde a promovat piesele de teatru ale celor mai talentați dramaturgi romani printre care Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi. În anul 1851 Costache Caragiale este ridicat la rangul de pitar. În 1850 se întoarce în București și doi ani mai târziu devine cel dintâi director al Teatrului Mare (Național).

În 1887 fratele său mai mic, Iorgu Caragiale construiește propriul său teatru în București, iar nepotul său, Ion Luca Caragiale avea să devină cel mai mare dramaturg român.

1880: S-a născut sociologul și filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti

A fost membru titular şi preşedinte al Academiei Române (1944-1946). În anul 1918 devine membru al Academiei Române, iar un an mai târziu înfiinţează „Asociaţia pentru Ştiinţă şi Reformă Socială”, transformată în 1921 în „Institutul Social Român”, un for de dezbatere, documentare, informare şi cercetare ştiinţifică pe care avea să îl conducă între 1921 şi 1939 şi 1944-1948.

Între 9 iunie 1932 şi 9 noiembrie 1933, este ministru al Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor în guvernele naţional-ţărăniste conduse de Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu.

A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl şi G. Focşa, Muzeul Satului. Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, însă inaugurarea pentru marele public avea loc la 17 mai 1936.

1883: A murit compozitorul și dramaturgul Richard Wagner

Richard Wagner s-a născut la Leipzig într-o familie de actori. Între 1833 și 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de operă din Würzburg, Magdeburg, Königsberg și Riga, a compus primele sale opere.

În timpul unei agitate călătorii pe mare spre Anglia elaborează planul pentru opera „Olandezul zburător”. După o scurtă ședere în Londra, pleacă la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector Berlioz. Primele sale opere de un răsunet deosebit, Rienzi (1840 – premieră la 20 octombrie 1842 la Dresda), Der fliegende Holländer („Olandezul zburător” sau „Vasul fantomă”, 1841 – prezentată în premieră la 2 ianuarie 1843 la Dresda), l-au impus în viața artistică.

Scrierile lui Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche, precum și schimbarea condiției sale sociale ca favorit al regelui Ludwig II al Bavariei l-au făcut să adere la ideile naționaliste pangermanice. Ideile sale sunt cuprinse în numeroase eseuri despre muzică, teatru, politică și religie ca Kunst und Revolution („Arta și revoluția”, 1848), Das Kunstwerk der Zukunft („Opera de artă a viitorului”, 1850), Oper und Drama („Opera și drama”, 1851). Wagner s-a considerat pontiful unui cult artistic înrădăcinat în cultura germană, inspirată din vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se mișcă într-o lume supranaturală.

1896: A murit tatăl lui Ciprian Porumbescu

Iraclie Porumbescu, preot şi scriitor, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu. (n. 9 mart. 1823)

S-a născut într-o familie de țărani români. A urmat studii superioare la Institutul Teologic din Cernăuți (1847-1850). În perioada studenției a început să scrie poezii patriotice, pe care le-a publicat în ziarul „Zimbrul”, sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean „Bucovina” publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. A fost preot și scriitor apreciat.

1922: S-a născut actorul Horia Căciulescu

Horia Căciulescu s-a născut în anul 1922. A activat la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”. A trăit câțiva ani în detenție ca deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În dicționarul „Cinematografiștii”, istoricul de film Bujor T. Rîpeanu consemnează că Horia Căciulescu a fost deținut politic în perioada 1948-1951, pentru tentativă frauduloasă de trecere a frontierei. A fost ulterior și membru al Partidului Comunist Român (PCR). A murit împușcat în zilele Revoluției din decembrie 1989, la bordul mașinii sale, în urma unei erori. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor din București.

1933: S-a născut actriţa Gilda Marinescu

Gilda Marinescu a fost actriță de teatru și film, care s-a născut la data de 13.02.1933, la București, și care a decedat la data de 24.04.1995, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale, în 1955. A slujit teatrul și filmul timp de 40 de ani. Una dintre cele mai fascinante actriţe ale teatrului românesc, a interpretat roluri de excepţie ale dramaturgiei naţionale şi universale, dăruindu-se unei bogate activităţi scenice. A debutat, în 1957, la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat în „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, „Mutter Courage” de Bertolt Brecht ş.a.

Forța ei dramatică s-a remarcat în pelicule, ca de exemplu: Zodia Fecioarei – 1966, Baladă pentru Măriuca – 1969, Serata – 1971, Instanța amână pronunțarea – 1976, Înainte de tăcere – 1978, Ciuleandra – 1985, Căutătorii de aur – 1986, Figuranții – 1987.

1950: S-a născut compozitorul și bateristul Mihai Cernea

A fost membru al fostelor trupe „Mondial” şi „Sfinx”, membru al formaţiei „Sfinx Experience”.

A debutat în 1963 sau 1964. În 1969, bateristul grupului Mondial, Florin Dumitru, a plecat pentru a înregistra alături de Phoenix;[3] cu această ocazie, a fost propus în locul său Mihai Cernea, pe atunci elev în ultimul an de liceu.

În 1973, Cernea intră în formația Sfinx, al cărui membru permanent va fi până la desființarea acesteia, la începutul anilor 1990.

1955: S-a născut regizorul Alexandru Dabija.

A debutat în 1976, cu spectacolul Răfuiala de Philip Massinger la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, obținând premiul pentru cel mai bun regizor al anului. A fost director general al Teatrului Odeon între 1991-1994 și 1996-2002.

Obţine numeroase nominalizări şi premii (dintre care amintim premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, 1995, nominalizare UNITER pentru cel mai bun spectacol şi cel mai bun regizor, 2008); spectacolele lui sunt invitate la festivaluri din ţară şi străinătate. În prezent i se joacă peste 10 spectacole la teatrele din Bucureşti (Teatrul Odeon, Teatrul Act) şi din provincie (Sibiu, Braşov, Piatra-Neamţ, Ploieşti.

1968: S-a născut boxerul Mihai Leu

Mihai Leu a fost campion mondial la profesionişti WBO, la semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh.

A fost preşedinte al Federaţiei Române de Box (2001).

A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. Din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR)

1999: Recordul stabilit de atleta Gabriela Szabo

Atleta Gabriela Szabo a stabilit, la reuniunea de atletism în sală de la Dortmund (Germania), un nou record mondial în proba de 5.000 de metri, cu timpul 14’47’’ şi 35 sutimi.

ntensitate maxima ca sportiva, din 1994 pana in 2002 obținând aproape in fiecare an cel putin cate o medalie la competițiile de marca. A intrat in istorie ca prima campioana olimpica la semifond din atletismul romanesc – medalia de aur la 5000 m la JO de la Sydney 2000 obținând-o dupa ce a stabilit un nou record olimpic, record care nu a fost doborât pana astazi.

De asemenea, o performanta de exceptie fost cucerirea a doua medalii, in doua probe diferite – aur la 5000 m, și bronz la 1500 m, în cadrul aceleiași ediții a Jocurilor Olimpice – Sydney 2000.

În 1995, la Barcelona, la 19 ani și câteva luni, a devenit cea mai tânăra campioana mondială în sală.

A doborat trei recorduri mondiale in sala, la 2000 m (in 1998), la 5000 m (in 1999) si la 3000 (in 2001), și a stabilit un nou record european în aer liber, la 3000 m (2002).

2003: Osemintele lui Carol al II-a au fost repatriate

Osemintele lui Carol al II-lea, fost rege al României între 1930-1940, şi ale ultimei sale soţii, Elena Lupescu (n. 1895-m. 1974/1977), au fost repatriate din Portugalia (Lisabona) la Curtea de Argeş.

În anul 2019, osemintele au fost aşezate alături de cele ale fiului său, Regele Mihai, în noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeş.

Sicriul cu osemintele Regelui Carol al II-lea se aflau într-o capelă în curtea mănăstirii Curtea de Argeş.

2008: Scuzele prezentate de Austrialia populației indigene

Australia a prezentat scuze populaţiei indigene pentru suferinţele dintrecut, prin adoptarea de către parlament a unei moţiuni în acest sens. Aborigenii, care numără aproximativ 450.000 din cele 21 de milioane de locuitori ai Australiei, reprezintă cel mai sărac segment al populaţiei, cu rata cea mai ridicată de infracţiuni, şomaj şi analfabetism.