Mercenarii Wagner din Rusia colaborează cu paramilitarii sârbi pentru a introduce ilegal arme și uniforme militare nemarcate în Kosovo, a avertizat vineri președintele țării, relatează The Telegraph.

Operațiunea clandestină este menită să pună bazele unui potențial atac hibrid al Serbiei în scopul de a pune mâna pe teritoriul kosovar, a afirmat Vjosa Osmani într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph.

Aceste presupuse pregătiri ale Serbiei prezintă asemănări cu operațiunile ce au avut drept rezultat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, când soldații ruși purtând uniforme fără însemne – supranumiți „omuleți verzi” – au deschis calea pentru secesiunea peninsulei ucrainene.

Pregătiri pentru un atac hibrid

„Aduc arme și uniforme, dar nu fac parte în mod oficial din armata sârbă. Serbia vrea să își atingă obiectivele fără ca aceasta să fie numită o operațiune militară”, a declarat Osmani din biroul prezidențial din Pristina, capitala Kosovo.

Obiectivul sârbilor este de a „pregăti o stare de lucruri în vederea unei posibile anexări – nu printr-o operațiune militară tradițională, ci printr-un atac de tip hibrid”.

Președinta Kosovo susține că Belgradul continuă să alimenteze tensiunile în regiune, în colaborare cu Grupul Wagner din Rusia, care a început recent să facă publicitate pentru atragerea de recruți sârbi pentru războiul din Ucraina.

Strategia de contrabandă cu arme pentru o presupusă alipire are loc de cel puțin șase luni, a precizat Osmani. Intenția este „exact” cea folosită de Vladimir Putin în ceea ce privește Crimeea în urmă cu nouă ani, a adăugat ea.

„Dacă analizați ceea ce a făcut Putin în 2014, este o copie la indigo, este aceeași tactică. Inițial, i-a instrumentat pe rușii care locuiau acolo, după care a produs tot felul de operațiuni sub steag fals și în cele din urmă a trimis aceste grupări paramilitare.

„Există dovezi clare că grupurile paramilitare sârbe au planificat și organizat asta (alături de Wagner). Câți se aflau la graniță sau în interiorul (teritoriului Kosovo), aceasta este o chestiune pe care încă o investigăm”, spune președinta Kosovo.

Totuși, subliniază Omen, intențiile lor sunt evident ostile: „Construiesc tranșee și baricade în stil militar. De genul celor folosite în lupte”.

Serbia a negat că mercenarii din Grupul Wagner au jucat vreun rol în conflictul cu Kosovo.

Experții sunt sceptici

Mulți experți din Balcani sunt sceptici că Serbia ar îndrăzni să încerce o anexare a nordului Kosovo, deoarece o atare tentativă i-ar aduce într-o confruntare directă cu KFOR sau Forța Kosovo, condusă de NATO, care are în rândurile sale soldați americani și britanici.

„Atâta timp cât KFOR își are sediul în Kosovo, nu cred că Serbia va întreprinde acțiuni militare”, a declarat Helena Ivanov, expert în Balcani în cadrul think tank-ului Henry Jackson Society (Blegrad).

„Serbia nu va intra într-un război cu NATO. A făcut asta o dată și a pierdut. Nu o va face din nou. Prezența KFOR este un factor de descurajare pentru ambele părți, pentru a nu escalada peste măsură”, a explicat Ivanov.

„Cu două sau trei zile înainte de invazia Ucrainei, îi auzeam pe atât de mulți lideri mondiali spunând «Putin nu este atât de prost, nu va face asta». Asta auzim acum despre Vucici, a subliniat președinta Kosovo.

Doar pentru că KFOR se află în Kosovo „nu înseamnă că Vucici nu ar încerca niciodată așa ceva. Nu spun că o va face, dar trebuie să fim mereu pregătiți pentru a preveni un astfel de scenariu”, a mai spus ea.

Disputa dintre Kosovo și Serbia, ce durează de la războiul brutal de independență din 1998-1999 – poate părea o altă dispută sângeroasă în Balcani.

Dar are implicații cu mult mai largi, fiind o dovadă a faptului că Rusia folosește Serbia ca un proxy pentru a destabiliza Balcanii, în scopul de a împiedica țările să se îndrepte spre aderarea la UE și NATO, dar și pentru a distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina.

Interesul Rusiei

„Interesul Rusiei este de a folosi Balcanii de Vest, prin Serbia ca un cal troian, pentru a ataca sistemele bazate pe valori precum NATO și UE”, a argumentat președintele Osmani la Pristina, unde străzile poartă numele lui Bill Clinton și George W Bush în semn de recunoștință pentru ajutorul american în asigurarea independenței Kosovo.

„Cu cât creează mai multe tensiuni de securitate, cu atât mai puține sunt șansele noastre de a adera la UE. Uneori o fac în Muntenegru, alteori în Bosnia și Herțegovina, alteori în Kosovo și au creat probleme și în Macedonia de Nord.”

Ea a acuzat Serbia că privește Kosovo, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina ca pe niște „țări provizorii” pe care Belgradul vrea să le reabsoarbă.

La rândul său, Serbia acuză guvernul de la Pristina că nu a respectat un acord din 2013 privind o mai mare autonomie pentru etnicii sârbi din nordul Kosovo. Ingerințele maligne și eforturile de propagandă ale rușilor nu au făcut decât să crească de la invazia Ucrainei, a declarat președintele Osmani.

„Prin intermediul Serbiei, ei doresc să creeze alte centre de conflict, astfel încât democrațiile occidentale să fie nevoite să se ocupe de o mulțime de crize în același timp, în loc să se concentreze în totalitate asupra Ucrainei.”

Osmani, care, la 40 de ani, este cel mai tânăr șef de stat din Europa, are o experiență personală dureroasă a războaielor care au sfâșiat fosta Iugoslavie în anii 1990.

Pe când avea 16 ani și era forțată să fugă din Mitrovica în 1999, un soldat sârb i-a înfipt în gură țeava puștii sale de asalt AK-47.

„Îi imploram să nu-l împuște pe tatăl meu. Soldatul încerca să mă facă să tac. A fost un iad. Mii dintre noi au fost forțați să meargă pe jos spre Albania. Oamenii au fost violați și uciși”.

Cu toate că în Kosovo este liniște pentru moment, TIR-urile care au fost folosite pentru a crea blocaje rutiere în nordul țării sunt încă parcate pe marginea autostrăzilor, gata să fie desfășurate la un moment dat.

Chiar și așa, unii etnici albanezi se îndoiesc că Serbia ar lua vreodată în considerare o acțiune militară.

„Există deja un mare conflict în Europa de Est și comunitatea internațională cu siguranță nu va permite evoluția unui al doilea. Și dacă sârbii ar ataca, cât credeți că ar rezista împotriva NATO?”, a declarat un etnic albanez din Mitrovica.

„Dacă începem să schimbăm granițele aici, toată lumea din Balcani va dori să mute granițele. Ar fi un mare dezastru”, a declarat Ismail Latifi, 56 de ani, un emigrant de etnie albaneză de la locuința sa din Vancouver.

„Dar dacă KFOR ar părăsi Kosovo, Serbia s-ar muta în câteva ore. Iar rușii i-ar ajuta”, a spus prietenul său Behxhet Jashanica.