Actualitate
Ce și cât mai citesc copiii. Elevii o fac, dar nu aleg romanele expirate impuse de școala românească
Cu toate că autorii
clasici din programa școlară de Limba și literatura română nu mai sunt atractivi
pentru elevi, manualele școlare fiind rămase cu secole în
urmă, nevoia de lectură nu a dispărut. Elevii
citesc, dar cu totul altceva și tot mai mult într-un alt format, dau asigurări experții în educație.
Obișnuința de a citi se formează în familie Foto: Shutterstock
Într-o țară cu rate înalte
ale analfabetismului funcțional, n-ar trebui să mire pe nimeni că românii ocupă
ultimul loc în Europa la consumul de carte. O statistică din 2019 a Eurostat
arăta că 95% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an. Piața cumpărătorilor
de carte este de 1,3 milioane de persoane, multe dintre volumele achiziționate
fiind cărți de școală.
Nevoia de lectură a
copiilor există, doar că nimeni nu a stat să măsoare ce și cât citesc elevii și
mai ales în ce format. „Copiii sunt cei mai dependenți de noile tehnologii. Și
asta corespunde cumva naturii lor și anume asocierea dintre imagine, text și
sunet pe care o oferă device-urile la ora actuală. Faptul de a citi și doar
asta – semnele scrise fiind deja o formă de abstracție, te solicită foarte
mult. Pentru că atunci când citești un text care este doar scris, tot ceea ce
ține de reprezentare, de imagine, de mișcare trebuie să imaginezi tu. Deci,
lectura deja este o formă de abstracție și în acest sens este și o formă de
disciplină. Dar noi nu știm cât citesc elevii cu vârste între 6 și 10 ani, mă
refer la text scris. Nu avem o măsurătoare să ne putem raporta la ea”, a
explicat profesorul Mihai Maci, expert în educație.
”Manualele sunt mult rămase în urmă”
Un lucru este cert, mai
spune Mihai Maci, manualele școlare sunt foarte mult rămase în urmă. „Ele
propun tot felul de texte care funcționau în alte vremuri. Senzația mea este că
texte cu Domnul Trandafir sau de Calistrat Hogaș nu le spun nimic, nu mai
înseamnă nimic pentru elevii de azi. Nu e neapărat un lucru rău. Dacă stăm să
judecăm, imaginarul acesta al poveștilor pentru copii s-a modificat destul de
vertiginos. Poveștile până la urmă sunt, toate, recente – Frații Grimm sunt de
la începutul secolului XIX, Ispirescu este de la începutul secolului XX,
Creangă, din secolul XIX. Asta nu înseamnă că poveștile acelea nu circulau și
înainte. Noi le cunoaștem în forma culeasă. Deci, n-ar trebui să ne speriem că
copiii noștri nu mai știu lucruri clasice. La nivelul poveștii, clasicismul se redefinește
mereu, la nivelul fiecărei generații care ambalează în felul ei miturile
ancestrale. A se vedea succesul pe care l-a avut Harry Potter la generația
copiilor care au acum 20 de ani”, subliniază Mihai Maci.
Acesta adaugă că, deși
programa școlară la Limba și literatura română nu s-a schimbat prea mult în
ultimii 30 de ani, în condițiile în care s-a discutat aprins pe marginea
scoaterii unor autori, trebuie să ținem cont că aparținem unei literaturi
destul de restrânsă cantitativ. „Noi nu avem niște plaje nesfârșite de alegeri, astfel
încât să reconfigurăm programa clasicilor. Ne place sau nu, clasicii noştri –
adică acei autori care studiază la clasă – sunt aceiași. Asta e o problemă
mare. Pentru că noi trebuie să trecem mereu prin ei, e inutil să mai spun că
aceia care predau – profesorii în speță – dobândesc o patină rutinieră, îi
predau la fel, decenii întregi. Poate soluția ar fi aceea de a-i reciti la
nivelul fiecărei generații. De a recompune această panoramă a clasicilor, pe
măsura fiecărei generații”, mai spune expertul.
Perspectivele pot fi schimbate
Acesta dă exemplul
scriitoarei Ioana Pârvulescu care a reușit performanța excepțională cu „Alfabetul
doamnelor” în care a lecturat femininul în literatura română. „Am văzut
la un moment dat la Timișoara, la librăria universității, o carte a unui
italian despre erotismul literaturii române. Am mai văzut o carte despre
literatura SF românească. Îmi aduc aminte că, în liceu, când îl citeam pe
Balzac era devastator începutul romanelor în care erau descrise orașul, strada,
casa, interiorul, hainele personajelor. Erau o sută de pagini peste care îți
venea să sari direct la acțiune. Ei bine, la un moment dat, am găsit o carte a
profesorului Paul Miclău care împreună cu studenții lui au făcut o lectură
semiotică a acestor lucruri. Și era mai interesantă ca un roman polițist, mai
interesantă decât acțiunea romanelor lui Balzac”, exemplifică Mihai Maci.
Deci, perspectivele pot fi
schimbate. Dar pe aceasta ai nevoie să știi la sfârșit – adică atunci când dai
examenele – ce măsori. „Și, în al doilea rând, trebuie să le lași profesorilor,
să încurajezi o anumită libertate de gândire care să le permită să se miște în
interiorul acestor opere. Or, la noi, aceste lucruri sunt total excluse. De ce?
Pentru că la noi examenele sunt pur formale și elevul trebuie să reproducă
niște stereotipuri, indiferent de ceea ce faci la clasă. Profesorii sunt ținuți
în frâu să predea comentarii. Sunt foarte departe de a revizita literatura
română. Eu cred că la tânăra generație Bleher ar fi prins foarte bine cu tema
corporalității, a corpului imobilizat, a corpului care suferă și pătimește. În
altă generație poate, fetița asta evreică de la Oradea, care a murit la
Auschwitz, Eva Heyman, cu jurnalul ei. Ar fi prins teribil”, este de părere
expertul.
Pentru asta însă trebuie
să ai la nivelul programelor pe cineva care să gândească în mod articulat, să
cunoască felul în care se mișcă gustul elevilor. „Eu n-am văzut niciodată un subiect de Bacalaureat la noi
în care să li se ceară elevilor să facă deosebirea între cartea Ion a lui
Rebreanu, filmul și banda desenată. Pentru că, dintr-odată, ai trei genuri care
se raportează la aceeași acțiune. Cum le judecă elevul? Ce i se pare lui mai
interesant? Dacă ai avea așa ceva, și cei care nu citesc cartea în întregime
s-ar uita la film sau ar răsfoi banda desenată. Deci, tot i-ai prinde cumva”, a
conchis Mihai Maci.
Citesc pentru că sunt siliți
Din experiența sa la
catedră, Florina Grecu, profesoară de Limba și literatura română la Timișoara,
facilitator de mentalitate deschisă, spune că elevii citesc lecturile
obligatorii doar pentru că sunt siliți: „Din păcate, programa noastră la Limba română e ca o babă
care, oricât s-ar machia, cât s-ar aranja, tot bătrână rămâne. Dacă vă gândiți,
este aceeași programă după care au dat și părinții noștri Bacalaureatul. Aceiași
autori. Tot Rebreanu, tot Sadoveanu, tot Creangă. Și oricât am încerca noi să
găsim legături de realitatea și vremurile, nu prea mai merge. Și mulți nu mai
înțeleg acele vremuri. Pentru că e foarte greu să le spui că dormeau în
pridvor, în Moromeții de exemplu. Adică pe jos. Sau să le spui copiilor de la
gimnaziu că mama închega apa cu două picioare de porc. Păi dacă ei citesc
singuri acasă, nu înțeleg că e vorba despre faptul că făcea piftie. Că nici nu
mai facem în casă piftie, și chiar dacă am face nu am spune că închegăm apa cu
două picioare de porc”.
Profesoara care predă atât
la gimnaziu, cât și la liceu a adoptat două tehnici diferite pentr a-i ține pe
elevi aproape de lectură. „La gimnaziu fac un fel de șezătoare literară. Un fel de
club de lectură în care le dau două romane de citit și apoi se face un fel de
dezbatere între două clase. Aducem ceai, fursecuri, iar elevii nu doar că-și
argumentează afirmațiile, dar pun și întrebări sau primesc întrebări din roman.
Pentru că pe mine mă interesează gândirea critică și lectura activă”, mai spune
profesoara.
Programa de gimnaziu este
mai relaxată, s-a înnoit și permite posibilitatea de a alege și alte lecturi în
afara celor obligatorii. „Eu le dau de exemplu Ioana Pârvulescu, Inocenții, sau
Fata din fotografie – un roman istoric foarte interesant. Am observat că le
plac romanele istorice. La liceu, acolo n-avem ce să facem decât să tocim. La
Bacalaureat sunt 30 de puncte acordate pentru tocit. Și atunci, elevii sunt
nevoiți să citească. Și avem un canal de YouTube creat de noi din clasa a IX-a
unde încărcăm toate filmulețele pe care le avem. Și îi pun să facă o scenetă
din opera respectivă. Un capitol sau două. Și la majoritatea operelor de Bac
avem scenele interpretate de ei. Și atunci sunt siliți să citească și le place
ceea ce fac, pentru că se înregistrează, se întâlnesc”, mai spune profesoara.
”Vorbim despre autori-reper”
Din punctul de vedere al Mariei Manea,
profesor de Limba și literatura română în București, programa
școlară nu este învechită. ”Cred că dezbatem o temă falsă în
spațiul public. Sunt sau nu sunt textele autorilor canonici
învechite, de interes pentru elevii de astăzi? Având în vedere că
aparțin unor autori-reper, nu putem vorbi despre durata de viață
limitată a acestora. Este I.L Caragiale, unul dintre cei patru mari
clasici ai literaturii române perimat? Este Ion Creangă mai puțin
savuros prin narațiunile sale, doar pentru că limbajul popular îl
îndepărtează astăzi de publicul receptor, de vârsta și
stăpânirea lingvistică a cititorilor mai tineri? Sau este rolul
educatorului, al profesorului și, mai ales al profesorului de Limba
și literatura română acela de a-l convinge pe copil, pe elev, că
toate aceste opere sunt cadre importante spațio-temporale, piloni de
civilizație, cultură, limbă în devenirea acestui popor? Și că
rolul nostru este acela de a le înțelege, trecând de barierele
limbii sau de insatisfacția identificării cu preocupările unor
personaje ale timpurilor, pentru a înțelege de unde am pornit, unde
am ajuns și încotro mergem? Rămân la părerea că literatura,
indiferent de timpul ei de concepție și de reflectare de realități,
este un pretext incredibil de valoros pentru introducerea în
experiențe de viață. La început ipotetice, teoretice, ficționale
și apoi regăsite în te miri ce episod din existența proprie.
Literatura ne creste, odată cu experiența directă de viață, ne
întregește, ne face vii în gândire, atenți la noi înșine și
la lumea ce ne cuprinde.”, subliniază Maria Manea.
Potrivit acesteia, dacă ar fi ceva de
schimbat la programa școlară actuală ar fi predarea literaturii
cronologic: ”Așa cum se preda aceasta anterior și aș introduce
mai mult conținut obligatoriu al autorilor recenți, contemporani,
care nu au devenit încă reper, dar merită șansa descoperirii în
mai multa acceptare a textului modern”.
Fiecare zi, a lecturii
Ce crede profesoara că ar trebui
făcut pentru a stimula gustul pentru lectură al copiilor? ”Ar trebui început
de foarte devreme exercițiul lecturii cu voce tare. Din viața
intrauterină și, apoi, odată cu nașterea copilului,
permanentizat, rutinizat, în interiorul familiei și al grădiniței.
Avem nevoie de o zi a lecturii să îi celebrăm importanța, dar
lectura este important de făcut în fiecare zi, periodic, de la cele
mai mici vârste. Gustul pentru a citi îl putem compara cu
deprinderile primare. Învățăm să ne placă să citim, învățăm
să fim curioși să descoperim. Dacă nu avem de la cine să aflăm,
să încercăm acest gust, cum vom putea deprinde exercițiul și mai
apoi plăcerea? Cred că fiecare inițiativă în parte contează. E
o cărămidă la un întreg. Azi eu, mâine tu, poimâine, mai mulți.
Important este să înțelegem că avem o nevoie acută și să
identificăm pentru ea soluții. Mai stangace, mai inspirate, din
încercare iese succesul, cu perseverență și bune intenții. Mai
ales pentru ei, pentru cei care reprezintă mâinele, viitorul”,
conchide Maria Manea.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
Actualitate
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile după ce a descoperit o scară ascunsă, veche de peste un secol. Folosită odinioară de personalul locuinței, aceasta a convins-o să renunțe, cel puțin deocamdată, la demolările pe care le avea în vedere.
Casa veche de 120 de ani care ascundea un detaliu istoric foto:captura tiktok
Nina Becht, în vârstă de 27 de ani, și-a documentat prima săptămână în casa veche de 120 de ani într-un videoclip publicat pe TikTok, care a devenit viral în rândul proprietarilor de locuințe istorice.
La momentul cumpărării imobilului, Becht și soțul ei aveau în vedere un proiect de renovare de amploare. Planul prevedea unirea sufrageriei, bucătăriei și a camerei de serviciu într-o singură bucătărie spațioasă, precum și combinarea mai multor dormitoare pentru a crea un dormitor matrimonial mai mare, potrivit People.
„Când am cumpărat casa, intenționam să începem imediat o renovare mult mai amplă”, a declarat Nina Becht pentru People.
Casa și-a spus propria poveste
Totul s-a schimbat însă imediat după mutare. În loc să înceapă demolările, tânăra și-a petrecut prima săptămână curățând geamurile, transportând cutii și explorând fiecare încăpere.
Pe măsură ce locuiau în casă, cei doi au început să descopere numeroase detalii originale care rezistaseră mai bine de un secol. „Sincer, schimbarea de perspectivă a venit aproape imediat ce am intrat și am început să locuim aici. Pe măsură ce făceam curățenie și începeam să trăim cu adevărat în casă, descopeream tot mai multe detalii originale care supraviețuiseră mai bine de un secol”, a spus ea.
Scara ascunsă care i-a făcut să renunțe la demolare
Momentul decisiv a venit odată cu descoperirea unei scări ascunse, amplasată lângă bucătărie. În urmă cu peste 100 de ani, aceasta era utilizată în principal de personalul care lucra în locuință.
„Extinderea bucătăriei, așa cum plănuiserăm, ar însemna, cel mai probabil, eliminarea acelei scări. Nu am putut să o distrug. Discuția despre demolarea ei m-a făcut să realizez că unele elemente merită apreciate înainte de a fi schimbate pentru totdeauna”, a explicat Becht.
În prezent, Nina Becht spune că încearcă să găsească un echilibru între confortul unei locuințe moderne și păstrarea identității istorice a casei.
Tânăra mărturisește că avea și o altă idee preconcepută despre viața într-o casă veche de peste un secol.
„Mă așteptam ca locuința să pară puțin bântuită. Dar este surprinzător de luminoasă, caldă și plină de viață, așa că nu am simțit nici măcar o clipă vreo atmosferă ciudată”, a spus ea.
Deși proiectul de renovare a fost regândit, Becht afirmă că nu exclude posibilitatea extinderii bucătăriei în viitor, deoarece atât ea, cât și soțul ei, sunt pasionați de gătit și le place să primească prieteni și rude.
Totuși, după numai o săptămână petrecută în locuință, anumite idei au fost deja abandonate.
„Inițial vorbeam despre transformarea casei într-un spațiu complet deschis, dar acum nu-mi mai pot imagina să renunț la sufragerie”, a declarat ea.
-
Breakingacum 3 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.592. Rusia anunță că loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului nu vor rămâne „fără răspuns”
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite





