Connect with us

Actualitate

23 martie: 176 de ani de la Marele Incendiu care a devastat Bucureștiul. Este și ziua în care s-a născut Mircea Vintilă

Publicat

pe

23 martie: 176 de ani de la Marele Incendiu care a devastat Bucureștiul. Este și ziua în care s-a născut Mircea Vintilă

Pe 23 martie 1847 avea loc Marele incendiu sau Focul cel
Mare, cum a rămas în istorie incendiul care a distrus o cincime din capitală. Tot
astăzi este ziua de naștere a artistului Mircea Vintilă, care împlinește 74 de
ani.

Marele incendiu din 1847 FOTO Wikipedia

1847 – Un uriaş incendiu a devastat Bucureştiul

Marele incendiu din București, cunoscut și ca Focul cel
Mare a reprezentat cea mai mare calamitate care a lovit vreodată orașul
București, pe atunci capitala principatului Țara Românească. A început la 23
martie 1847 și a cauzat distrugerea a peste 1850 de clădiri, reprezentând o
treime din fondul construit al orașului, inclusiv, după cum menționa domnitorul
Gheorghe Bibescu, „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor.”

Incendiul a distrus zona comercială din centrul orașului,
formată din clădiri mici și înghesuite construite din lemn, care aveau ulterior
să fie înlocuite cu clădiri din piatră cu două nivele, de inspirație austriacă,
ce aveau la parter magazinul sau atelierul proprietarului iar etajul superior
era destinat locuirii

1945 – Legiferarea reformei agrare

Reforma agrară din 1945 a fost un proces inițiat de
guvernul comunist de după 1945, cu scopul de a reforma radical agricultura și
de a împroprietări țăranii săraci din România.

Prin Legea pentru înfăptuirea reformei agrare,
exproprierea se făcea fără despăgubirea celor expropriați, însă terenul obținut
astfel de stat, adică gratis, era practic vândut nevoiașilor. Noii
împroprietăriți plătesc în bani sau în natură 10% din prețul de cumpărare,
restul prețului de cumpărare va fi plătit în rate.

Scopul declarat al reformei era mărirea suprafețelor
arabile ale gospodăriilor țărănești existente, care au mai puțin de 5 ha, crearea
de noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ,
înființarea unor grădini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor,
funcționarilor și meseriașilor.

Reforma agrară din 1945 FOTO Wikipedia

1949 – S-a născut Mircea Vintilă, interpret de muzică folk

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști
folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa
solo sau cu formația de acompaniament Brambura, cât și ca membru al
supergrupului Pasărea Colibri. A compus cântece și este recunoscut pentru
faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul
Bucureștiului de odinioară.

La a doua ediție a Festivalului „Primăvara baladelor”
câștigă „Marele Premiu” cu piesa „Lordul John” pe versuri de George Coșbuc. Cu
piesa „Bade Ioane”, pe versurile poetului Tudor Arghezi, câștigă premiul
„Teletop” al Televiziunii Române, iar cu piesa „Făt-Frumos” pe versuri de
Adrian Păunescu câștigă premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din
România.

În anul 1990 primește „Marele Premiu pentru Întreaga
Activitate” în cadrul Festivalului Național de Muzică Folk „Om bun”. În 1992
fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, grupul
Pasărea Colibri.

Mircea Vintilă FOTO Wikipedia

2005 – Este inaugurat Centrul de Excelenţă în Neurochirurgie, la Bucureşti

Construcţia, finalizată în anul 2004 în incinta
Spitalului Bagdasar-Arseni din Bucureşti se desfăşoară pe o suprafaţă de 6.000
mp. Noua clădire conţine următoarele funcţiuni: bloc operator, reanimare şi
terapie intensivă, bloc operator de urgenţă, spaţii de pregătire profesională,
laboratoare de cercetare şi analize medicale, centru de imagistică şi este
legată funcţional de spitalul vechi prin intermediul unei pasarele.

Din punct de vedere al materialelor utilizate şi al
mobilierului, interiorul vine să asigure un confort psihologic bolnavului prin
utilizarea unor combinaţii cromatice „calde” şi a unui sistem de
iluminare adecvat unui standard medical de intervenţie şi de tratament de
ultimă generaţie.

A fost inaugurat pe 23 martie 2005.

Centrul de Excelență Neurologică FOTO Anuala

2011 – A murit Teodor Gheorghe Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul
Nord

Teodor Gheorghe Negoiță s-a născut pe 27 septembrie 1947,
comuna Sascut, județul Bacău și a murit pe 23 martie 2011. A fost un explorator român al întinderilor
polare. În anul 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord. A condus
prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica
(Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006.

În anul 1987, este fondatorul primului program românesc
de cercetări polare. Încercările de a obține aprobări pentru finanțarea acestui
proiect au fost soldate cu eșec, abia după anul 1990 reușind cu succes să
realizeze ceva concret.

A organizat mai multe expediții românești, în zonele
înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al
Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de
cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care
au activat în exteriorul țării și erau constituite din specialiști precum
geografi, geologi, ingineri, medici, biologi, etc.

Tudor Negoiță FOTO Wikipedia

2013 – A murit Mariana Drăgescu, pilot în „Escadrila Albă”

Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu, născută pe 7
septembrie 1912 la Craiova (acea 100 de ai când a murit), a fost una din
aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți
de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943.

A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind
singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei
naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți.

A fost fiica unui ofițer și a unei profesoare de muzică,
pasionată de sport (schi, natație, canotaj, alpinism, în 1935 a absolvit
cursurile școlii de echitație din București. Tot în 1935 a absolvit și Școala
de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa, obținând brevetul feminin de pilot,
acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România.

Escadrila, cu numele de Escadrila Sanitară, a fost
înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, Mariana
Drăgescu și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de
„Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de ziaristul italian Curzio
Malaparte, și venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de
fabricație poloneză, vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe
fuselaj și pe aripi.

Mariana Drăgescu FOTO Wikipedia

2019 – A murit criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil  

S-a născut pe 14 septembrie 1931 la Galați și a fost un
critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de
film român. Din anii ’60 s-a dedicat criticii cinematografice. Începând cu 1962
inițiază „Seara prietenilor filmului”, prima formă a Cinematecii Române.

A fost invitat permanent al Festivalului de la Cannes, al
Festivalului de la Berlin și a fost membru in juriul FIPRESCI.

A obținut Premiul pentru critică cinematografică al
Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1988 „pentru volumul În
căutarea filmului pierdut”.

A fost tatăl regizorului de film Nae Caranfil.

Tudor Caranfil FOTO Wikipedia

2023 – Ziua mondială a meteorologiei (ONU)

Ziua mondială a
meteorologiei se marchează din anul 1961 și reprezintă intrarea în vigoare, la
23 martie 1950, a Convenției ONU care a transformat vechea Organizație
meteorologică internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută
sub numele de Organizația Meteorologică Mondială. Această zi semnifică intrarea
în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției Organizației Mondiale a
Meteorologiei.

Comentarii Facebook

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum 2 zile

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum 2 zile

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 2 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum o săptămână

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum o săptămână

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 2 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 2 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro