Tot pe 28 martie s-a născut dramaturgul Alexandru Kirițescu,
a murit compozitorul Grigoraș Dinicu, s-a născut regizorul Radu Jude.

28 marie 1888: S-a născut dramaturgul şi traducătorul
Alexandru Kiriţescu

Dramaturgul român interbelic  Alexandru Kiriţescu este
cunoscut publicului românesc  mai ales prin piesa „Gaiţele“, ce face parte
din aşa-numita „Trilogie burgheză“, în care se mai înscriu şi „Marcel şi
Marcel“ şi „Florentina“.

Kiriţescu s-a născut la 28 martie 1888, la Piteşti. A urmat
cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” şi pe cele ale Facultăţii de Drept. A
debutat în 1914 cu piesa „Învinşii” şi a colaborat cu diferite publicaţii,
cum ar fi „Rampa”, „Adevărul”, „Cuvântul”, „Gazeta”. În
1929 i s-a jucat prima piesă din trilogie – „Marcel şi Marcel”, numită şi
„Anişoara sau ispita”. În aceeaşi stagiune s-a pus în scenă piesa prin
care avea să rămână în istoria dramaturgiei „Gaiţele”, numită şi „Cuibul
de viespi”.

În anii următori, pe diferite scene din Bucureşti s-au jucat piesele
„Lăcustele” (1936), „Intermezzo” (1943), „Dictatorul” (1945). În
1956 apare prima culegere de piese a autorului, încununată cu Premiul „I. L.
Caragiale” al Academiei. Kiriţescu a publicat, de asemenea, traduceri din
Molière, Gogol, Lev Tolstoi. S-a stins din viață la 9 aprilie 1961, la
Bucureşti.

28 martie 1948: Primele alegeri parlamentare după
instaurarea puterii comuniste

La alegerile parlamentare din 28 martie 1948, primele din
noua republică, dar ultimele cu participarea forţelor democratice, organizate
pe sistem sovietic, ce mai rămăsese din partidele istorice au fost zdrobite prin
fraudarea votului. Ulterior, şi liderii partidelor istorice care au participat
în alegeri au fost aruncaţi în închisoare.

Aşa se face că Frontul Democraţiei Populare, din care făceau
parte Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular
şi Uniunea Populară Maghiară au luat 97,83% din voturi, în vreme ce Partidul
Naţional Liberal, condus de Petru Bejan a obţinut 1,69% iar Partidul Ţărănesc
Democrat, condus de Nicolae Lupu, a obţinut doar 0,48%.

Prin urmare, majoritatea guvernamentală era formată din 405
mandate, iar opoziţia avea doar 9 mandate.

28 martie 1949: A murit compozitorul Grigoraş Dinicu

Între 1902 şi 1906, a studiat vioara la Conservator, unde a
fost admis după ce s-a pregătit cu Carl Flesch. În 1906 şi-a dat examenul de
absolvenţă pe scena Ateneului Român, interpretând Concertul nr. 1 de
Paganini, pentru care i s-a acordat Premiul I. Apoi a strecurat în program o
compoziţie proprie, numită Hora Staccato. Atunci a început măreţul destin al
piesei care i-a adus nemurirea. Şi viitorul i se deschide purtându-l spre
Anglia. Şi de la Londra la Paris, unde urmează o perioadă la
„Ambassadeur”, cel mai mare restaurant parizian, unde Ciocârlia îi cucereşte
deopotrivă pe bogătaşii parveniţi şi pe melomani rafinaţi care frecventau acel
loc. Aici îl găseşte şi  celebrul violonist Iascha Heifetz, care spune
despre Grigoraş Dinicu că este cel mai mare violonist pe care l-a auzit
vreodată. Aici îi cere acceptul să prelucreze Hora Staccato ca piesă de concert
şi-l obţine.

De atunci, Hora Staccato, piesa pentru care istoria muzicii l-a
reţinut în primul rând pe violonistul din România, figurează în programele de
concert şi nu numai sub numele Dinicu-Heifetz.

La Expoziţia Internaţională de la New York, taraful este
însoţit de Maria Tănase. Vreme de patru luni, cântă împreună la restaurantul
lui Jean Filipescu din oraş, unde vine să-l asculte însăşi Marlene Dietrich. În
1946, când lucra la un restaurant oarecare, vine să-l revadă Yehudi Menuhin. Se
pare că pentru el a cântat Ciocârlia pentru ultima dată. Pe 28 martie, la ora
10 dimineaţa, Grigoraş Dinicu a murit şi cu el a murit o lume întreagă. Pe
patul de moarte, Grigoraş i-a cerut fiicei lui ca la mormânt să i se cânte
„Zigeunerweise de Sarasante”. Marele Ionel Perlea a încercat, dar din cauza
mulţimii sufocante n-a putut… Însă orchestra lui „Barbu Lăutaru”, condusă de
Ionel Budişteanu, a cântat Hora Staccato.

28 martie 1957: A murit Gheorghe Tătărescu, fost prim-ministru al României 

Gheorghe Tătărescu s-a născut la data de 22 decembrie 1886,
la Craiova. A absolvit liceul la Craiova, Facultatea de drept la Bucureşti şi
apoi a obţinut doctoratul la Paris în 1912, dată la care revine în ţară şi se
înscrie în Partidul Naţional Liberal. Gheorghe
Tătărescu îşi consolidează ascensiunea politică şi în 1919 devine membru al
Parlamentului României.

Sublocotenent de rezervă în primul război mondial,
subsecretar de stat la Interne (1922-1926), va fi prim ministru (1933-1937), în
cea mai valoroasă guvernare interbelică. Mai târziu deţine şi alte funcţii:
ambasador la Paris (dec.1938-aug.1939), vicepreşedinte al partidului unic
Frontul Renaşterii Naţionale (ian.1940), vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi ministru de externe în guvernul dr.Petru Groza (1945-1947), fiind
şeful delegaţiei la Conferinţa de pace de la Paris (10 februarie 1947).

28 martie 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu,
campioană olimpică

A început scrima la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 din Bucureşti şi s-a consacrat
la CSA Steaua. A cucerit titlul olimpic la floretă, individual, în 1996
(Atlanta).

Are şi o medalie de argint (1996) şi una de bronz (1992, Barcelona),
ultimele două cu echipa.  La Campionatul
Mondial a ocupat locul 1, la individual, în 1995 (Atena), şi cu echipa de
floretă, în 1994 (Haga). Mai are în palmares cinci medalii de argint (1993,
1995, 1997, 1998, 2004) şi două de bronz (2002, 2003) cu echipa de floretă.

A
fost campioană europeană atât la individual (1996, 1997, 2004), cât şi cu
echipa (2004). A mai obţinut patru medalii de argint şi două de bronz. Maestru
Emerit al Sportului (1992). Este căsătorită cu Adrian Cârlescu, fost sabrer,
actualmente antrenor de scrimă, cu care are o fetiţă, Maria.  

28 martie 1974: Nicolae Ceauşescu a devenit primul preşedinte
al Republicii Socialiste România

Marea Adunarea Naţională îl alege şi proclamă în unanimitate
pe Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România.
Câteva minute mai târziu, Nicolae Ceauşescu primeşte din mâna lui Ştefan Voitec
eşarfa tricoloră cu stema ţării şi sceptrul.

Primirea sceptrului a suscitat multe controverse. Dacă
eşarfa tricoloră primită simboliza naţiunea română, sceptrul se dorea a fi
însemnul prezidenţial al puterii de stat şi de comandant suprem al forţelor
armate. Acesta reprezintă momentul în care este oficializată dictatura
personală a lui Nicolae Ceauşescu.

28 martie 1977: S-a născut regizorul şi scenaristul Radu
Jude

Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai
fericită fată din lume”– premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a
regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră
mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus
Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi
cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi
pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de
documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă
în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul
de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.

În 2020, Radu Jude a fost prezent
la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor
din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului. „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost
recompensat de juriu cu marele trofeu al Festivalului de Film de la Berlin,
Ursul de Aur.

28 martie 2005: Trei
jurnalişti români au fost declaraţi dispăruţi în Irak

La 28 martie 2005, trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion,
Sorin Mişcoci (ambii la Prima TV) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”),
au fost răpiţi în Bagdad, capitala Irakului.

Împreună cu cei trei jurnalişti a fost luat ostatic şi
Mohammad Munaf, cetăţean american de origine irakiană. Acesta din urmă se
oferise să fie ghidul românilor pe durata deplasării jurnalistice la Bagdad.

Munaf trăia din 2001 în România şi era preşedintele grupului de afaceri
Manhattan, de sub tutela lui Omar Hayssam, afacerist sirian şi membru al
Partidului Social Democrat. Cei patru ostatici au fost lipsiţi de libertate
vreme de 55 de zile.

Au schimbat două grupuri de răpitori şi două spaţii de
captivitate. În prima săptămână au fost trataţi omeneşte, după care au fost
aruncaţi într-un beci pentru o lună şi jumătate. Au fost eliberaţi la 22 mai
2005.

În octombrie 2005, Hayssam şi Munaf au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de
iniţiere, constituire şi sprijinire a unei asocieri în scopul săvârşirii de
acte de terorism şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de act de
terorism.

28 martie 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu

Zina Dumitrescu, supranumită „mama modei din România“, a
murit la vârsta de 82 de ani după o viaţă demnă de un film. Creatoarea de modă
a cunoscut-o pe faimoasa Coco Chanel şi a refuzat-o pe Elena Ceauşescu.

Zenobia
Bogoş s-a născut în anul 1936 în Judeţul Ismail, din Republica Moldova. Zina
susţinea că semăna foarte bine cu bunica din partea tatălui, care a fost o
contesă poloneză şi pe care a chemat-o tot Zenobia. Încă din primul an de
facultate, Zina a lucrat ca model la Casa de Modă Venus, al cărui director avea
să devină la vârsta de 30 de ani.

A devenit rapid „mama modei româneşti“,
lansând manechine celebre precum Romaniţa Ivan, Dana Săvuică, Melek Ament,
Bianca Brad şi Jeanine, dar şi pe Cătălin Botezatu. Toţi o alintau „mama Zina“. Creatoarea de modă a avut trei căsnicii. Prima oară
s-a căsătorit cu regizorul Marin Negreanu, tatăl unicului ei fiu, Cătălin.
Apoi, s-a măritat cu Nicolae Rădulescu Botică, fost secretar al Sectorului 1,
şi cu academicianul Costin Dumitrescu, care a decedat în anul 2009.

28 martie 2013: A murit actorul Richard Griffths, care l-a întruchipat
pe Vernon din seria „Harry
Potter”

Actorul britanic Richard Griffiths, cunoscut pentru rolurile
din „Withnail and I“ şi „Harry Potter“, a încetat din viaţă la vârsta de 65 de
ani, din cauza unor complicaţii apărute după o operaţie la inimă.

Actorul care a murit joi, la spital are o reputaţie de peste
patru decenii. Griffiths a apărut în filme, emisiuni la radio şi la TV şi a
câştigat premii importante.

Publicul tânăr şi-l aminteşte din „Harry Potter“, unde l-a
întruchipat pe unchiul Vernon Dursley. Daniel Radcliffe, protagonistul seriei
fantastice, spune că veteranul l-a ajutat să depăşească episoadele dificile din
viaţa sa. „Richard mi-a fost alături în cele mai importante momente din
carieră. Atunci când intra într-o încăpere, aceasta se lumina prin umorul şi
inteligenţa sa. Sunt mândră să spun că l-am cunoscut“, a declarat Radcliffe,
citat de Reuters.

Simon Beresford, purtătorul de cuvânt al lui Griffiths, şi-l
aminteşte drept „un bărbat remarcabil şi unul dintre cei mai iubiţi actori“.

Actorul s-a născut în Yorkshire, în nordul Angliei, şi a
studiat dramaturgie în Manchester. În 2008 el a fost numit ofiţer al Ordinului
Imperiului Britanic.