Actualitate
Coaliția cântă pe voci diferite pe tema modificării codurilor penale. Hibele legilor
Partidele Puterii au revizuit codurile penale, dar au viziuni diferite despre demers, UDMR privind chiar cu scepticism testul de la CCR. De altfel, cele două proiecte au câteva hibe, lucru arătat și de specialiștii consultați de „Adevărul“.
Liderii Coaliției nu au aceeași părere despre codurile penale FOTO Inquam Photos
Coaliția trage linie în ceea ce privește modificarea
Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, după două săptămâni în care au
ținut-o din controversă în controversă, încă de la apariția problemei unui prag
de 250.000 de lei la abuzul în serviciu, plus săvârșirea faptei „cu știință”,
un aspect prea puțin menționat, dar apărut inexplicabil în forma de la Senat.
Până la urmă, la votul din Camera Deputaților au intrat exact formele trimise
de Guvern, deci așa cum au fost pregătite de Ministerul Justiției, condus de
Cătălin Predoiu, adică fără prag pentru abuzul în serviciu.
PNL s-a declarat mulțumit de forma care a ajuns la
vot, după cum a precizat purtătorul său de cuvânt, Ionuț Stroe. „Ne întoarcem,
astfel, la prima variantă propusă de Guvern și punem capăt teoriilor alarmiste
propagate de unii în spațiul public”, a afirmat Stroe într-un mesaj pe pagina
de Facebook. Și PSD-iștii sunt mulțumiți față de modul în care au ajuns la vot
cele două proiecte. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a precizat pentru
„Adevărul” că partidul său a fost consecvent inclusiv privind pragul abuzului în
serviciu, deși au susținut cel puțin două variante la praguri, 250.000 de lei, la
votul unanim la Senat, apoi de 9.000 de lei, prin vocea lui Marcel Ciolacu. La
final, Codul Penal n-a mai avut prag la abuzul în serviciu. „Să nu fure nimeni
sub un leu”, a spus ironic Marcel Ciolacu.
Liderul UDMR, sceptic
Kelemen Hunor a cântat prohodul modificărilor la
legislația penală încă de dinainte să ajungă la CCR, unde crede că nu pot trece
testul de constituționalitate. „Este o lipsă de consecvenţă. Nu va rezista la
CCR dacă va fi atacată”, a precizat președintele UDMR, referitor la inițiativa
de modificare a Codului Penal. Apoi, după votul din Cameră, Kelemen Hunor a
punctat faptul că aleșii săi s-au abținut la votul la Codul de Procedură
Penală, adică proiectul de lege care permite folosirea interceptărilor
serviciilor secrete în cazul dosarelor penale.
Mai multe detalii a dat liderul de grup al UDMR, Csoma
Botond, care și-a manifestat nemulțumirea. „Nu pot să spun că nu funcţionează
Coaliţia, dar pe aceste subiecte cred că a fost un pic de derapaj, să spun aşa,
în abordare. Eu v-aş spune cu cea mai mare plăcere ce s-a întâmplat între 14.30
şi 16.00, când în Comisia juridică s-a ajuns la această decizie. Sincer vă
spun: nu ştiu ce s-a întâmplat”, a afirmat Csoma, despre pregătirea ultimei
forme a codurilor.
PNL și PSD au votat aproape unanim cele două proiecte.
Singurul social-democrat care a votat împotriva Codului Penal a fost Daniel
Ghiță. La Codul de Procedură Penală, tot Ghiță a votat împotrivă, în timp ce
UDMR s-a abținut. Predoiu nu a votat Codul Penal, nici Codul de Procedură
Penală, invocând faptul că din cauza unor probleme tehnice. În schimb, de la
tribuna Parlamentului a anunțat că le susține.
Până în prezent, Alianța pentru Unirea Românilor și
Forța Dreptei au anunțat că vor atacarea legilor la CCR, în timp ce Uniunea
Salvați România încă e în cumpănă, dacă să se ralieze unui demers cu Forța
Dreptei, așa cum fac tradițional în astfel de situaţii. Fără USR, sesizarea
celorlalte două formaţiuni ar fi inadmisibilă. Pe de altă parte, legile pot fi
atacate la Curte de Instanţa Supremă, Guvern sau de Avocatul Poporului. De
asemenea, intervenţia CCR poate fi cerută şi de Klaus Iohannis, dacă
preşedintele decide să nu le promulge.
Hibele Codurilor, prin ochii specialiștilor
„Adevărul” a stat de vorbă cu doi foști judecători la
CCR pe tema modului cum au ieșit cele două proiecte de lege. În primul rând, un
prim semn de întrebare în testul de la Curtea Constituțională e dacă ele
respectă principiul bicameralismului, adică forma de la Camera Deputaților să
nu difere radical față de cea de la Senat. Iar aici, Camera Deputaților a decis
să respingă absolut toate amendamentele de la Senat, pentru a fi adoptată forma
trimisă de Guvern. „Bineînțeles că este o problemă (n.r. – modificări
substanțiale între formele de la cele două foruri). Dacă diferă substanțial din
ce a trecut între prima și a doua Cameră, atunci este (n.r- –
neconstituţională). CCR a arătat de-a lungul timpului, prin deciziile sale”, a
confirmat Petre Lăzăroiu. În schimb, Augustin Zegrean susține că rămâne la
latitudinea CCR să decidă acest aspect. „Senatul și-a făcut o părere pe ce au
trimis cei de la Guvern. Camera a venit cu altă formă. Depinde cum vor
interpreta (n.r. – judecătorii CCR) modificările. Ce ar însemna ca toate legile
trecute tacit în primă Cameră, adoptate cu schimbări în for decizional, să fie
respinse”.
Pe tema abuzului în serviciu, Lăzăroiu a precizat că
nu se pronunță, în timp ce Zegrean a punctat că „poate fi o discuție, de amorul
artei”, însă „politica penală e atributul exclusiv al legiuitorului. CCR nu
poate să spună câți ani să dea ca pedepse și sume. Ea poate spune că e conform
cu Constituția sau nu”.
Dacă bulibășeala de la comisii, unde Laura Vicol a
apelat la o soluție inedită pentru a fi dat raportul pentru cele două proiecte
de lege, prin respingerea în bloc a zeci de amendamente, apoi doar menționarea
că se revine la forma din Senat, nu a fost văzută ca o problemă de cei doi
foști judecători CCR, în schimb, revenirea interceptărilor realizate de
serviciile secrete, care pot fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv
dosarele de corupție, este văzută ca o problemă. „Bineînțeles că e o mare
problemă și e neconstituțional, că se restrâng drepturi și libertăți. De fapt,
ele (n.r. – serviciile) devin participante la procesul penal. În Constituție
spune că urmărirea penală se face de organele de urmărire penală”, a afirmat
Lăzăroiu. De acord e și Zegrean. „Aici se încalcă mai multe decizii. Începând
din 2015 sunt multe decizii care arată că nu pot fi folosite în procesele
penale. (…) Eu am crezut că nu va mai reveni problema asta”, a conchis fostul
șef al CCR.
Piruetele lui Predoiu
În doar câteva zile, ministrul Justiției, Cătălin
Predoiu, a ajuns să se contrazică. Prima dată a venit justificarea pragului,
după ce Senatul decisese nivelul de 250.000 de lei. „Senatul nu avea cum să
evite decizia Curții Constituționale, pentru că acolo nu vorbeam doar de un
proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială. Acolo vorbeam de un
proiect care trebuia adoptat, un proiect la care trebuia dat un vot, pentru ca
el să devină lege mai departe după adoptarea în Camera Deputaților. Acest vot nu
putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale, or,
această decizie spune foarte clar în paragraful 55 că pentru a constitui o
infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o
vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești”,
este ceea ce afirma Predoiu pe 30 martie.
Câteva zile mai târziu, ministrul
Justiției vede total diferit problematica. Așa că înainte de votul din plen,
Predoiu puncta: „Cum am spus în nenumărate rânduri, Guvernul a plecat în
proiectul său cu varianta fără prag, ţinând cont şi de exigenţele pentru
funcţia publică, din perspectiva integrităţii şi de dreptul comparat, dar şi de
faptul că, în deciziile CCR, problema e rămasă nelămurită, până la capăt.
Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat
şi toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de cinci
sau şapte ani de zile şi nici până acum nu a fost lămurită, nici în doctrină,
nici în jurisprudenţa Curţii”.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor