Actualitate
Cât de bolnavă este infrastructura medicală din România și de ce întârzie atât de mult investițiile
România are un ritm greoi de modernizare a infrastructurii spitalicești și mai ales de construcție a unor spitale noi, deși au la dispoziție fonduri europene consistente, spun experții.
România are un ritm greoi de modernizare a infrastructurii spitalicești și mai ales de construcție
După 1989, România a construit puţine spitale noi din fonduri publice, iar perioada de inaugurare s-a întins și pe 10 ani la unul dintre ele, a explicat pentru „Adevărul” Raluca Șoaita, fondator al Tesseract Architecture care face parte din echipa tehnică de experți implicați într-un proiect al Băncii Mondiale în România, „Reforma Sectorului Medical – Îmbunătățirea Calității Sistemului Medical în România.”
Potrivit acesteia, în prezent, prin PNRR, România are la dispoziţie 2,2 miliarde de euro pentru a moderniza infrastructura spitalelor și în cadrul acestuia program au fost depuse, conform informațiilor din spațiul public, aproximativ 50 de dosare din care au fost selecţionate jumătate.
„Timpul de implementare este scurt, unele proiecte sunt imature, echipele de implementare sunt în formare, deci câte dintre acestea vor avansa şi vor vedea construcţia ridicată, vom vedea. Pe lângă PNRR, mai sunt şi alte programe prin care se pot finaţa spitalele – POS cu disponibilitate de 5.8 mld. EUR, 1.2 mld. euro pentru moment pentru cele 3 spitale regionale, fonduri ale autorităţilor locale sau finaţări pentru digitalizare, eficientizare energetică care şi ele sunt importante pentru acest domeniu”, a adăugat ea.
Aceasta a adăugat că, în prezent sunt în lucru mai multe spitale publice din România, printre care şi două de dimensiune mare – de 800 şi respectiv 900 paturi – care au bugete estimate de aproape jumătate de miliard de euro (Spitalul Județean Sibiu și Spitalul Județean Focșani).
Proiectarea lor a fost finanțată direct din sursele bugetelor locale, nu prin PNRR și sunt începute în urmă cu 2-3 ani. Mai sunt în lucru şi alte proiecte în cadrul unor instituţii publice ca Institutul Inimii de la Târgul Mureş, Spitalul Judeţean Buzău, Spitalul Judeţean Tulcea, Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalul Judeţean Arad, Spitalul Elias din Bucureşti, Institutul de pneumologie Marius Nasta, Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, etc.
„Un proiect la care lucrăm de ceva vreme şi de care suntem mândri este cel din cadrul Spitalului pentru copii Marie Curie (aprox. 470 paturi). Acesta a trecut printr-o etapă importantă – de reorganizare a serviciilor medicale şi a întregii infrastructuri – atât medicală cât şi tehnică, administrativă şi de logistică. Suntem pe punctul de a recepţiona lucrările din primele două etape şi ne concentrăm pe a treia, prin care toate serviciile medicale ale spitalului se vor muta în clădirea nouă”, a adăugat expertul.
De ce întârzie investițiile publice
Vorbim despre finanțări care țin de voință politică şi nu de strategii coerente de dezvoltare şi prioritizare a investiţiilor, aşa cum în mod normal ar trebui să se întâmple. Listele sunt de multe ori realizate din proiecte susţinute politic şi nu din proiecte prioritare sau mature, bine coordonate. Cu mici excepții pe care le întâlnim în activitatea noastră, în general investiția se deblochează atunci când există un interes politic la mijloc.
Vorbim, de asemenea, de lipsă de știință la toate nivelurile, ceea ce este foarte grav pentru România anului 2023, după ce am traversat o pandemie și după ce am aflat cu toții că lumea este în schimbare, iar noi pericole epidemiologice pot apărea oricând. Absorbția unei finanțări majore presupune know-how financiar, administrativ şi de management de proiect, precum şi de cunoştinţe tehnice şi de implicarea unor echipe complexe de specialiști care au experienţă în acest domeniu. Ne-au lipsit multă vreme în funcţii cheie oameni pregătiți și vizionari, care pot mişca proiectele medicale. Cu toate astea, întâlnim din ce în ce mai des în structurile publice şi echipe entuziasmate care fac realizabile astfel de proiecte.
Care sunt pericolele
Infrastructura medicală din ţară este formată din clădiri vechi, unele construite acum mai bine de o sută de ani şi asupra cărora foarte puţine intervenţii au fost realizate. Spitalele stau să ardă sau să cadă peste oameni. Cunoştinţele şi buna voinţă a personalului medical nu sunt tot timpul susţinute de clădiri conforme, de management şi strategii adecvate, ceea ce duce deseori la erori şi ineficienţă în actul medical.
În general, clădirile medicale sunt mari consumatoare de energie, ale noastre consumă şi mai mult pentru că nu sunt renovate şi adaptate la noile nevoi. Acestea sunt ineficiente într-o perioadă în care ştiinţa ne arată că putem reduce mult costurile şi consumul de energie prin simpla aplicare a noilor soluţii.
Strategii de dezvoltare a sistemului medical neadecvate, strategii de finanţare eronate, o infrastructură depăşită şi periculoasă pentru utilizatori sunt unele din motivele care au dus la pierderea de personal medical specializat – o mare parte au emigrat spre ţări din vestul Europei.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 20 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”