Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a pus bazele statului modern. Reforma care i-a adus înlăturarea

Publicat

pe

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a pus bazele statului modern. Reforma care i-a adus înlăturarea

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor
Unite și al statului național România. A încetat din viață la 15 mai
1873, la 53 de ani, la Hotelul Europa din Heidelberg, unde era în exil. Decesul
său a venit ca urmare a unei răceli puternice, pe fondul altor afecțiuni mai
vechi.

Alexandru Ioan Cuza

Deși pentru diplomaţia europeană, el era separat domnitor
în Muntenia şi Moldova, pentru românii din cele două provincii, el era domnitor
peste aceeaşi ţară. Cu ajutorul Franţei, dubla alegere a fost acceptată fără a
preîntâmpina o prea mare rezistenţă. Politica faptului împlinit, după cum
definea acest lucru istoricul Nicolae Iorga, a reuşit pe deplin.

De altfel, alegerea aceluiaşi domnitor în ambele
Principate, chiar dacă acesta nu provenea dintr-o familie domnitoare străină,
potrivit cerinţei celor două Divanuri Ad-hoc de la Iaşi şi Bucureşti, a fost un
mare succes pe drumul spre realizarea unui stat unitar român.
Domnia sa a stat de la început sub semnul provizoratului, istoricul Florin
Constantiniu arătând în „O istorie sinceră a poporului român” că „ţara a vrut domn străin, l-a acceptat, faute
de mieux, pe cel autohton, dar n-a renunţat la vechea doleanţă; în aşteptarea
contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat
”, scrie Agerpres.

Domnia lui Cuza, agitată de tensiuni politice

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă şi agitată de
tensiuni politice, a pus bazele politice, economice, sociale şi culturale ale
României moderne. Între 1859-1861, Cuza a domnit cu două guverne, două adunări,
trecând dintr-o capitală într-alta (aşa cum stabilise Convenţia de la Paris din
august 1858). Desăvârşirea unităţii celor două ţări a constituit, de la
început, principalul scop al politicii Principatelor. Au fost unite serviciile
de vămi ale celor două ţări într-o singură direcţie generală, cursul monedelor
din Principate a fost unificat, administraţiile telegrafelor au fost, de
asemenea, contopite. Municipalitatea şi poliţia din Focşani, oraş situat pe
fosta graniţă, au fost unificate. Când s-a luat în discuţie problema Capitalei
ţării, Bucureşti – calificat de Kogălniceanu „inima României” – s-a impus drept
Capitală. De altfel, oraşul a adoptat, din 1859, stema vulturului şi a
zimbrului, între autorităţile celor două ţări s-au stabilit legături directe,
fără a se mai folosi Ministerele de Afaceri Străine. Ziua de 24 ianuarie a fost
stabilită zi de sărbătoare naţională, potrivit lucrării „Istoria românilor, Constituirea
României moderne” (volumul VII, tom I, Ed. Enciclopedică, 2003).

Succese în politica externă

Politica externă a Principatelor Unite a înregistrat în
anii 1859-1861 un şir de succese. Unirea a fost desăvârşită, autonomia întărită
şi, totodată, se pregătea viitoarea independenţă politică. Statul naţional
român se consolida. Conferinţa reprezentanţilor Puterilor Garante a recunoscut
la 1/13 aprilie 1859 dubla alegere, chiar dacă a făcut-o în mod excepţional,
iar Turcia şi Austria au făcut-o doar pe timpul domniei lui Cuza. O vizită a
acestuia la Constantinopol, în septembrie-octombrie 1860, unde a fost primit cu
onorurile cuvenite unui şef de stat, a îmbunătăţit raporturile cu sultanul.

Alte demersuri politico-diplomatice iniţiate de Cuza,
prin trimişii săi, la Paris, Berlin, Torino, Viena, Londra au avut rezultate
pozitive şi reprezentanţii Porţii Otomane şi ai Puterilor Garante, reuniţi în
septembrie 1861, au acceptat în mare parte Memoriul domnitorului de consolidare
a Unirii, ceea ce îngăduia acestuia, ca la 24 ianuarie/5 februarie 1862, să
deschidă la Bucureşti (de acum înainte unica capitală a ţării) şedinţa primului
Parlament al României, de asemenea, denumirea oficială a noului stat.

Cu acest prilej, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării
Româneşti reunite în şedinţă comună – „Unirea definitivă a Principatelor”.

Legea secularizării averilor bisericești

Cea mai rodnică perioadă în realizări social-economice
din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost cea a guvernului Mihail
Kogălniceanu (12 octombrie 1863-26 ianuarie 1865). Într-o perioadă scurtă de
timp, au fost adoptate o serie de legi importante, între care Legea privind
secularizarea averilor mănăstireşti (1863), Legea privind înfiinţarea Curţii de
Conturi (1864), Legea privind organizarea puterii armate (1864), Legea agrară
(1864).

Secularizarea averilor mănăstirești a fost una dintre
cele mai importate reforme ale domintorului Alexandru Ioan Cuza. Legea a fost
dată cu scopul de a trece proprietățile și averile anumitor Biserici și
mănăstiri în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”, scrie Wikipedia.
De asemenea, a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale
mănăstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistență socială etc.
În fața acestor măsuri mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a făcut mai
multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la înlăturarea sa din scaun, această
stare provocând, mai târziu, însăși căderea guvernului Kogălniceanu.

În total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25%
din suprafața agricolă și forestieră a Țării Românești și a Moldovei, arată aceeași
sursă.

Sistemul fiscal, reformat

Reforma fiscală a fost, de asemenea, o altă măsură
instituită de Cuza. A fost materializată prin instituirea impozitului personal
și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților
majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar
și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei
lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate
cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi adăugată, pe plan cultural, „importanta
inițiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit,
în toamna anului 1860, prima universitate a țării, cea ieșeană.”

Reforma agrară, cea mai dificilă

În ce privește reforma agrară, în vara anului 1862 au
avut loc dezbateri înverșunate cu privire la proiectul propus de conservatori.

De aceea, în anii imediat următori unificării
administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat,
pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a
statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni
pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv.

Din momentul în care conducerea guvernului a fost
preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei
agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea
adunării. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 când deputații au fost
evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată.
Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza și, totodată, a înlăturat
monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea
poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către
puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii
rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în
agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe.

Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de
familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar
aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii
împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o
lărgire a bazei de impozitare.

Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în
linii mari în 1865, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un
impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai
însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX–lea.

Alte reforme, bazele unui stat modern

În timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, s-a
trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, după
secularizarea averilor mănăstirești au fost elaborate și promulgate Legea
contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii
publice, precum și crearea Consiliului de Stat. Tot acum se înființează Școala
Națională de Arte Frumoase, la București, la conducerea căreia este desemnat
Theodor Aman și este inaugurată, în premieră, o Școală de Medicină Veterinară.

În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat
companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate
București-Filaret-Giurgiu, fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării
cu Dunărea și astfel cu restul lumii. În octombrie 1869 regele Carol I al
României face inaugurarea primei linii de cale ferată.

În anul 1858 prințul Scarlat Ghica hotărăște construirea
așezământului medical denumit la acea vreme „Noul Pantelimon” pe un teren donat
de domnitorul Grigore Ghica. Construcția a fost inaugurată de domnitorul
Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia aniversării a cinci ani de
la Unirea Principatelor Române. Pe lângă fondurilor strânse pentru construcție,
Domnitorul a contribuit cu o donație proprie de 2000 de galbeni.

Epoca poștei moderne române începe în 1864, când
domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poștal cu cel telegrafic.

Odată cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a Legii
telegrafo-poștale a fost reglementat și statutul propriu al personalului,
apărând primele uniforme în cadrul Poștei Române. În același an este introdus
serviciul abonamentelor prin poștă la presa din țară și străinătate precum și
organizarea serviciului de poștă rurală care asigura legătura între comune.

La 9/21 ianuarie 1865 au apărut primele mărci poștale circulate,
având inscripția Poșta Română. Este vorba de emisiunea formată din trei mărci
poștale nedantelate ce reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
cu efigia în oval, și cu fața înspre dreapta. Ele au fost scoase din uz după
abdicarea domnitorului, din 11 februarie 1866.

  • Primul serviciu de informații românesc

Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret atașat
Cancelariei, condus de maiorul Cezar Librecht, directorul general al Poștelor
și Telegrafelor, un inginer belgian care a adus consistență actului de
guvernare prin informațiile culese atât în interior, cât și din afara țării.

Se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au
fost puse bazele statului unitar român modern. Practic, nu există domeniu de
activitate economică, social-politică, culturală, administrativă sau militară
din țară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice pe
baza noilor cerințe ale epocii moderne.

Alte decrete, care au contribuit la procesul de
desăvârşire a statului modern român, priveau reorganizarea Curţii de Casaţie,
dreptul pentru străini de a achiziţiona proprietăţi imobile, constrângerea
corporală pentru neplata de datorii, repunerea în vigoare a taxelor de export,
introducerea sistemului metric (ce urma să se aplice începând de la 1/13
ianuarie 1866), înfiinţarea Camerelor de Comerţ, Şcolii de Poduri şi Şosele,
exproprierea pentru cauze de utilitate publică etc. De o mare însemnătate a
fost decretarea Codului Civil, promulgat la 4/16 decembrie 1864 (intrat în
vigoare în 1865), care fusese întocmit de o comisie de jurişti, care au folosit
drept model Codul Napoleon, Codul civil italian şi unele norme juridice
autohtone. Prin această lege, proprietatea privată şi procesele de modernizare
a societăţii au fost consolidate.

  • Reforma învățământului

Una dintre cerinţele des întâlnite şi în programele revoluţionarilor de la
1848 a fost reformarea învăţământului românesc. Proiectul de lege „asupra
organizării instrucţiunii publice din România” a fost votat încă din 16/28
martie 1864. După numeroase amânări, legea asupra instrucţiunii publice a fost
promulgată de către domnitor la 5/17 decembrie 1864, prin care învăţământul
devenea unitar în întreaga ţară, stabilindu-se anii de studiu (primar de patru
ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani).
Legea a intrat în vigoare din septembrie 1865.

Noul cabinet Kretzulescu (14 iunie 1865-11 februarie
1866) a pus în vigoare legea organizării judecătoreşti, a stabilit aplicarea Codului
Civil de la 1/13 decembrie 1865 şi a monopolului tutunului de la 1/13 august
1865.

La începutul lunii iulie intra în vigoare Convenţia
telegrafică româno-austriacă şi tot atunci avea loc aderarea Principatelor
Unite la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris. Încheierea şi
ratificarea unei convenţii de extrădare româno-austriacă şi recunoaşterea de
către un număr de state europene, între care Austria şi Belgia, a dreptului
românilor de a achiziţiona proprietăţi imobile au fost reale succese ale
acţiunilor diplomatice româneşti din aceeaşi vreme.

Începutul sfârșitului

În tot acest timp, moşierimea conservatoare, lovită prin
aplicarea reformei agrare, s-a îndreptat tot mai mult înspre „monstruoasa
coaliţie”, care se reanima.

Neînţelegerile dintre liberalii-moderaţi, grupaţi în
jurul lui N. Kretzulescu, şi liberalii-democraţi, conduşi acum de Christian
Tell şi Cezar Bolliac, au dus, în vara anului 1865, la slăbirea poziţiei
domnitorului. Abuzuri şi nereguli administrative şi mai ales agravarea
situaţiei economice au contribuit şi ele la creşterea nemulţumirilor în rândul
unor pături mai largi. Pe de altă parte, în urma desfiinţării de fapt a
jurisdicţiei consulare prin punerea în aplicare a Codului Penal de către Cuza,
puterile garante, în special Franţa, Marea Britanie şi Austria, au luat o
atitudine tot mai ostilă faţă de domnitorul român, bănuit că urmărea să
proclame prin surpriză independenţa ţării. Domnia lui Cuza era pusă în discuţie
pe plan extern încă de la sfârşitul primăverii anului 1865, mai scrie Agerpres.

Câştigând sprijinul unor militari, care şi-au asumat
înlăturarea domnitorului, „monstruoasa coaliţie” l-a silit pe Cuza să abdice la
11/23 februarie 1866 şi să părăsească ţara. Fără a se împotrivi, Alexandru Ioan
Cuza a semnat abdicarea, în care se amintea „angajamentul” ce şi-l luase la
înscăunare de a se retrage, în ziua următoare, fostul domnitor avea să scrie
generalului Nicolae Golescu, arătându-i că „numai un principe străin… poate
închizăşui viitorul României”. Puterea a fost preluată de o locotenenţă
domnească formată din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae
Haralambie.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro