Actualitate
Pfizer, UE și cerneala invizibilă. Controverse și secretomanie în jurul contractului pentru vaccinul anti-COVID
Comisia Europeană a blocat constant controlul asupra acordului său privind vaccinul COVID-19 cu compania Pfizer. Actualizarea contractului de zilele se înscrie în aceleași obiceiuri, scrie Politico. Renegocierea contractului dintre UE şi Pfizer durează de peste un an şi a fost marcată de tensiuni.
Contractul pentru achiziția vaccinurilor anti COVID-19, ținut la secret de CE FOTO Shutterstock
Un grup de ţări din Europa Centrală şi de Est s-a opus vehement termenilor impuşi de gigantul farmaceutic american.
Este ca și cum acordul masiv de vaccinare împotriva COVID-19 al Pfizer cu Comisia Europeană ar fi fost scris cu cerneală care dispare: cu cât trece mai mult timp, cu atât mai multe detalii se pierd în ceață, scrie Politico.
Controversele au apărut în jurul mesajelor, care se presupune că au fost schimbate între președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și șeful executivului Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului din aprilie 2021 pentru 1,1 miliarde de doze de vaccin BioNTech/Pfizer. Conținutul și chiar existența mesajelor au fost învăluite în secret.
Lipsa de transparență, o caracteristică a înțelegerii
Vineri, Comisia a declarat că a ajuns la un acord cu Pfizer pentru a revizui termenii contractului. Noua înțelegere se referă la cele 450 de milioane de doze care urmau să fie livrate în 2023 amânând termenul de livrare până în 2026.
Acestea sunt toate informațiile pe care le primești. Comisia nu dezvăluie noul număr de doze pe care țările membre trebuie să le cumpere și nici niciuna dintre condițiile financiare ale contractului modificat.
Lipsa de transparență a fost o caracteristică a acestei înțelegeri, arată sursa citată. Comisia a refuzat cererea unui jurnalist de la Bruxelles de „acces la documente”, pentru a vedea presupusele mesaje ale lui von der Leyen cu Bourla. Autoritatea de supraveghere a bugetului UE a fost blocată să analizeze negocierile, fără nicio explicație. Comisia pentru COVID-19 a Parlamentului European nu s-a descurcat mai bine, von der Leyen evitând o citație de a se prezenta în fața europarlamentarilor pentru a le răspunde la întrebări.
Achiziție în valoare de 21,5 miliarde de euro
Nu a fost întotdeauna așa. Inițial, Comisia a dorit să publice acordul, prin care s-au achiziționat până la 1,8 miliarde de doze de vaccin pe care compania farmaceutică americană l-a dezvoltat în comun cu BioNTech din Germania.
Pe atunci, în aprilie 2021, COVID-19 încă făcea ravagii și guvernele se luptau pentru a asigura accesul la vaccinuri. Cu câteva luni mai devreme, Regatul Unit, recent ieșit din Brexit, și-a asigurat o linie de aprovizionare preferențială de la AstraZeneca.
Ulterior a venit marele contract. A fost al treilea acord pe care Comisia îl semnase cu BioNTech/Pfizer. S-au cumpărat 900 de milioane de doze de vaccin în avans – suficient pentru a vaccina de trei ori populația adultă a UE. În cele din urmă, s-au mai cumpărat alte 200 de milioane de doze, ducând numărul total de doze la 1,1 miliarde, în valoare de 21,5 miliarde de euro, anunța Financial Times.
Von der Leyen a apărut atunci în publicația New York Times, dezvăluind că a avut un rol personal în discuțiile din perioada premergătoare înțelegerii. În articolul , intitulat „Cum a încheiat Europa un acord de vaccin Pfizer cu mesaje și apeluri”, ziarul american citează interviuri atât cu von der Leyen, cât și cu Bourla, dezvăluind că cei doi și-au trimis mesaje și s-au sunat în perioada premergătoare contractului.
Mai bine să fie irosite decât să nu existe
Recent însă, contractul a devenit secret pentru executivul UE. COVID-19 este în scădere, ratele de vaccinare, la fel, dar țările UE sunt încă obligate prin contract să cumpere un număr mare de doze, care costă miliarde de euro.
Acordul a angajat Europa să cumpere 650 de milioane de doze în 2022 și alte 450 de milioane în 2023. Perioada de valabilitate a acestora este scurtă și multe au fost deja aruncate: radio-ul public german BR24 a stabilit în ianuarie numărul la 36,6 milioane de doze în Germania, în timp ce Ministrul austriac al Sănătății a declarat anterior că 17,5 milioane de doze au fost neutilizate în țară.
Astfel, se ridică întrebarea de ce Comisia – cu sprijinul guvernelor naționale – a semnat atât de multe doze în avans, fără nicio clauză de retragere pe baza situației din pandemie, mai ales având în vedere variabilitatea valurilor de coronavirus care era deja evidentă.
Oficialii UE au susținut că era mai bine să se cheltuie banii pe doze care ar putea fi irosite decât să fie nevoie de ele și să nu existe. Un grup de țări din Europa de Est și Centrală vede lucrurile diferit. Acesta au reclamat renegocierea contractelor, deoarece cheltuielile le-au fost afectate de invazia rusă în Ucraina, împreună cu un aflux de refugiați.
A refuzat să furnizeze informații
Jurnaliştii și politicienii, dar şi organe de anchetă au încercat cu toţii să facă lumină asupra modului neobişnuit de negociere a contractului. Fără succes până acum.
Alexander Fanta, un reporter de la Bruxelles la Netzpolitik, a formulat o cerere de „acces la documente” după ce a citit articolul din New York Times. Comisia a dat un răspuns negativ.
Organismul de supraveghere a bugetului UE, Curtea de Conturi Europeană, s-a lovit de un zid al tăcerii. Într-un raport privind achiziția de vaccinuri de către UE, publicat în septembrie anul trecut, auditorii au spus că, spre deosebire de alte negocieri contractuale, Comisia a refuzat să furnizeze înregistrări ale discuțiilor cu Pfizer, fie sub formă de procese-verbale, de nume ale experților consultați, de condiții convenite etc.
Apoi a fost rândul Parlamentului European. Comitetul pentru COVID-19, condus de socialista belgiană Kathleen Van Brempt, nu a avut mai mult succes decât auditorii. De două ori, CEO-ul Pfizer a refuzat să apară în fața europarlamentarilor. Iar personalități de rang înalt din Parlament au blocat o interogare publică a președintelui Comisiei.
Chiar și New York Times, unde von der Leyen și-a trâmbițat pentru prima dată succesul, dă acum în judecată Comisia pentru a face publice documentele.
„Implementarea Strategiei noastre UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările”
În teorie, Comisia încă pretinde că acest contract este un succes. În anunțul public de vineri scrie că „implementarea Strategiei noastre UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările”. Dar modul în care a fost transmis mesajul vorbește despre o anumită reținere.
Vestea a apărut vineri, la prânz, înainte de weekend. Nu a existat niciun anunț oficial în timpul informării zilnice a Comisiei către jurnaliști. În schimb, o mențiune a fost ascunsă într-un rezumat de știri trimise prin e-mail. Acestea nu sunt semnele distinctive ale unei instituții care încearcă să facă zgomot de știri.
Întrebat despre decizia de a nu dezvălui totalul revizuit de doze, un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis POLITICO: „Strategiile de vaccinare sau programele de vaccinare sunt concepute și implementate de statele membre”.
Von der Leyen probabil speră că această ultimă înțelegere va pune punct discuțiilor, înaintea unui posibil al doilea mandat. Cu pandemia oficial încheiată și un public care vrea să uite totul despre ea, s-ar putea să i se îndeplinească dorința. Însă nu este totul încheiat. Parchetul European a anunțat în octombrie anul trecut că analizează achiziția de vaccinuri de către UE, fără să precizeze despre ce contract e vorba sau pe cine investighează.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 22 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 17 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
-
Actualitateacum 3 zileEconomia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii