Actualitate
Un aviator rus care a dezertat povestește aventura prin care a trecut pentru a scăpa de război
Un dezertor militar care a fugit din Rusia pe jos a acordat un
interviu rar pentru BBC, în care descrie o armată care suferă pierderi grele și
are un moral scăzut.
Graniță Rusia
Locotenentul Dmitri Mishov, un aviator în vârstă de 26 de
ani, s-a predat autorităților lituaniene, solicitând azil politic.
Dmitri a declarat că evadarea din Rusia într-un mod atât de
dramatic, cu un mic rucsac în spate, a fost ultima sa soluție, scrie bbc.com.
El se numără printre puținele cazuri cunoscute de ofițeri
militari în activitate care au fugit din țară pentru a evita să fie trimiși în
Ucraina să lupte – și este singurul caz de aviator în activitate despre care
BBC știe.
Dmitri, un navigator de elicopter de atac, era bazat în
regiunea Pskov, în nord-vestul Rusiei. Când aeronavele au început să fie
pregătite pentru luptă, Dmitri a simțit că se apropie un război adevărat, nu
doar exerciții.
El a încercat să părăsească forțele aeriene în ianuarie
2022, dar actele sale nu au fost finalizate până la momentul în care Rusia a
invadat Ucraina, la 24 februarie. A fost trimis în Belarus, unde a pilotat
elicoptere care livrau încărcături militare.
Dmitri spune că nu a mers niciodată în Ucraina. În aprilie
2022, s-a întors la baza sa din Rusia, unde spera să își continue dezafectarea.
A fost un proces îndelungat care era aproape de finalizare – dar în septembrie
2022 președintele Putin a anunțat o mobilizare militară parțială. I s-a spus că
nu i se va permite să părăsească armata.
Foto via BBC.com
Știa că, mai devreme sau mai târziu, va fi trimis în Ucraina
și a început să caute modalități de a evita acest lucru.
„Sunt un militar, datoria mea este să îmi apăr țara de
agresiune. Nu trebuie să devin complice la o crimă. Nimeni nu ne-a explicat de
ce a început acest război, de ce a trebuit să-i atacăm pe ucraineni și să le
distrugem orașele?”.
El descrie starea de spirit din armată ca fiind mixtă. Unii
oameni susțin războiul, spune el, alții sunt total împotriva lui. Foarte puțini
sunt cei care cred că luptă pentru a proteja Rusia de un pericol real. Aceasta
a fost mult timp narațiunea oficială – că Moscova a fost nevoită să recurgă la
o „operațiune militară specială” pentru a preveni un atac împotriva
Rusiei.
Copleșitoare și comună, potrivit lui Mishov, este
nemulțumirea față de salariile mici.
El spune că ofițerii experimentați ai forțelor aeriene
primesc încă salariul contractual de dinainte de război, de până la 90.000 de
ruble (865 de lire sterline, 1090 de dolari). Asta în timp ce noii recruți sunt
tentați să intre în armată cu 204.000 de ruble (1960 lire sterline, 2465
dolari), ca parte a unei campanii oficiale și anunțate public.
Dmitri spune că, deși atitudinile față de Ucraina pot varia,
nimeni din armată nu crede rapoartele oficiale despre faptul că lucrurile merg
bine pe front sau despre numărul redus de victime.
„În armată nimeni nu crede autoritățile. Ei pot vedea
ce se întâmplă cu adevărat. Ei nu sunt niște civili în fața televizorului.
Militarii nu cred în rapoartele oficiale, pentru că pur și simplu nu sunt
adevărate.”
El spune că, în timp ce în primele zile ale războiului
comandamentul rus nu susținea că nu există victime sau pierderi de trupe, el
personal a cunoscut pe unii dintre cei care au fost uciși.
Înainte de război, unitatea sa avea între 40 și 50 de
avioane. În primele câteva zile după începerea invaziei rusești, șase au fost
doborâte și trei distruse la sol.
Autoritățile ruse rareori raportează victimele militare. În
septembrie anul trecut, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că Rusia
a pierdut aproximativ 6.000 de oameni, o cifră pe care majoritatea analiștilor,
inclusiv bloggerii militari pro-Kremlin, au considerat-o o subestimare.
În cel mai recent episod al unui proiect de cercetare care
identifică militarii ruși uciși în războiul din Ucraina, Olga Ivshina de la BBC
Rusia a întocmit o listă cu 25.000 de nume și, în multe cazuri, gradele
soldaților și ofițerilor. Cifrele reale, inclusiv cele ale celor dispăruți în
misiune, crede ea, sunt mult mai mari.
Dmitri descrie pierderile în rândul echipajelor aeriene
militare ca fiind extrem de mari. Acest lucru se potrivește cu constatările
unei investigații conduse de Olga Ivshina, care a constatat că Rusia a pierdut
sute de militari cu înaltă calificare, inclusiv piloți și tehnicieni, a căror
pregătire necesită mult timp și este costisitoare.
„Acum pot înlocui elicopterele, dar nu sunt suficienți
piloți”, spune Dmitri. „Dacă comparăm acest lucru cu războiul din
Afganistan din anii 1980, știm că Uniunea Sovietică a pierdut 333 de elicoptere
acolo. Cred că și noi am înregistrat aceleași pierderi într-un singur an”.
Marea evadare
În luna ianuarie a acestui an, Dmitri a fost anunțat că va
fi trimis „într-o misiune”.
Dându-și seama că aceasta nu putea însemna decât un singur
lucru – plecarea în Ucraina – a recurs la o tentativă de sinucidere. El a sperat
că acest lucru va duce la dezafectarea sa din motive de sănătate. Dar nu a fost
așa.
În timp ce se recupera în spital, a citit un articol despre
un fost ofițer de poliție de 27 de ani din regiunea Pskov care reușise să fugă
în Letonia. Dmitri a decis să îi urmeze exemplul.
„Nu am refuzat să servesc în armată ca atare. Mi-aș fi
servit țara dacă aceasta s-ar fi confruntat cu o amenințare reală. Refuzam doar
să fiu complice la o crimă. Dacă m-aș fi urcat în acel elicopter, aș fi luat viața
a câteva zeci de oameni, cel puțin. Nu am vrut să fac asta. Ucrainenii nu sunt
dușmanii noștri”.
Dmitri a căutat ajutor pe canalele Telegram pentru a trasa
un traseu prin pădure la granița cu UE. Și-a făcut bagajele cât de ușor a
putut.
El spune că mersul prin pădure a fost terifiant, deoarece se
temea să nu fie oprit de polițiștii de frontieră.
„Dacă m-ar fi arestat, aș fi putut merge la închisoare
pentru o perioadă lungă de timp”.
El spune că, la un moment dat, un fluturaș a fost lansat
undeva aproape de el și apoi un altul. A intrat în panică, crezând că sunt
polițiști de frontieră care vin după el și a început să fugă.
„Nu mai vedeam unde mă duceam, gândurile mele erau în
dezordine”.
A ajuns la un gard de sârmă și s-a cățărat pe el. Curând a
știut că a reușit.
„În sfârșit puteam să respir liber.”
Dmitri presupune că autoritățile ruse vor începe un proces
penal împotriva sa. Dar el crede că mulți dintre camarazii săi din armată îi
vor înțelege motivația.
Unii chiar l-au sfătuit să încerce să se ascundă în Rusia,
dar el crede că nici într-o țară atât de vastă nu ar fi scăpat de a fi găsit și
pedepsit pentru dezertare.
Nu știe ce se va întâmpla cu el în continuare.
Dar Dmitri spune că preferă să încerce să își construiască o
nouă viață în UE decât să stea cu sufletul la gură acasă.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Socialacum 2 zileNicușor Dan, după victoria definitivă a României în procesul Roșia Montană: „Un simbol al spiritului civic și al verticalității”
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





