Actualitate
Bisericile medievale dispărute din vechea capitală a Țării Românești. Monumentele care au pierdut lupta cu timpul
Fosta Cetate de Scaun a Țării Românești este bogată în lăcașe de cult, dar ar fi putut să fie și mai bogată. În Târgoviștea secolelor XIV-XVIII au fost construite cel puțin 31 de biserici, un număr impresionant pentru un oraș din spațiul extracarpatic, majoritatea identificate documentar și arheologic, spun istoricii.
„Unul dintre subiectele care, pe noi, arheologii, ne fascinează, este cel al bisericilor medievale din Târgoviște. În fapt, cercetarea arheologică și istorică a oricărei biserici, indiferent de amplasament sau vechimea sa, reprezintă o bucurie și o mare provocare totodată. O bucurie pentru că poți descoperi secvențe din istoria lăcașului de cult și o provocare pentru că, după finalizarea cercetării, istoricul trebuie să comunice rezultatele cercetărilor, dar mai ales să materializeze științific cercetarea prin publicarea unui studiu”, spune Florin Petrică, istoris și arheolog la Curtea Domnească din Târgoviște.
În Târgoviștea medievală, din 31 de biserici construite în perioada secolelor XIV-XVIII, 11 au dispărut. Este vorba de bisericile: Vărzaru, Sf. Maria catolică, Sf. Mina, „Coconilor”, Sf. Apostoli – „Corbeanu”, Stelea „Veche”, „Roșie”, Sf. Vineri – „Catargiu”, paraclisul Mitropoliei, „Grecilor”, complexul de pe Calea Domnească 192), Sf. Maria catolică, Stelea „Veche” și biserica „Roșie”. Acestea din urmă trei biserici au putut fi localizate prin cercetări sau sondaje arheologice.
Imaginea 1/5:
Bisericile medievale disparute din Târgoviște. FOTO Arheologie medievală în Târgoviște
Florin Gabriel Petrică și Minodora Cârciumaru sunt cei care au realizat studiul „Monumenta in dehonestamentum: Biserici medievale dispărute din Târgoviște” și spun că cercetarea arheologică și istorică a oricărei biserici, indiferent de amplasament sau vechimea sa, reprezintă o bucurie și o mare provocare totodată.
Amurgul Bisericii Roșii din Târgoviște
Cei doi au realizat cercetarea documentară a bisericilor medievale dispărute, grație Arhivei arheologice a Complexului Național Muzeal Curtea Domnească și în special a Arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice, deținută de Institutul Național al Patrimoniului (prin excelentul proiect Back up- Valorificarea arhivei Istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice, https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/).
Una dintre bisericile dispărute a fost Biserica Roșie. Istoricii povestesc faptul că un călător care ar fi petrecut, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, câteva ore în cetatea veche și părăsită de soartă a Târgoviștei, ar fi fost „amețit”, pe de o parte, de peisajul urban dezolant și de pustietatea așezării, iar pe de alta, de numărul mare al bisericilor și clădirilor prăbușite.
„Un sanctuar al ruinelor, în care istoria părea că a vrut să-și îngroape morții și chiar pe ea însăși. În perioada respectivă, spunea istoricul târgoviștean Radu Gioglovan, pentru a se înlătura deprimantul aspect “turistic” de oraș părăsit, moștenitorii marilor familii târgoviștene au fost obligați să-și dărâme ruinele vechilor curți boierești și, printr-o hotărâre a conducerii orașului și județului, cu aprobarea Ministerului Interior, s-au dărâmat bisericile Catargiilor, Stelea Veche, Coconilor, Vărzarului, Sf. Apostoli și Biserica Roșie”, se arată în studiul „Monumenta in dehonestamentum: Biserici medievale dispărute din Târgoviște”.
Istoricii mai adăugă că vreme de 80 de ani, între 1930 și 2010, la intersecția Căii Domnești cu str. Prof. Nicolae Radian se afla un maidan, odată parte dintr-o mare curte boierească. În acel loc a ființat, vreme de 400 de ani, biserica lui Coadă, marele vornic al curții lui Radu Paisie (1535-1545), cunoscută printre orășeni ca Biserica Roșie.
Pe la 1900 deja nu se mai slujea în ea. Biserica se afla în ruină și gata să se prăbușească, nicio inscripție nu se mai putea citi. Crăpături mari apăruseră în zidurile sale, însă refuza cu dârzenie să se prăbușească, parcă făcând în ciudă unora. Pisania în care era amintită istoria sa era ștearsă și nu se mai putea citi.
“Păsări ale cerului și în special cele de pradă și-au făcut cuiburi prin toate ungherele”. Se recomanda „aducerea la îndeplinire a încheierii Consiliului comunal”, adică demolarea bisericii, „evitându-se în chipul acesta pe de o parte o eventuală nenorocire a surpării bisericii, iar pe de altă parte făcând să dispară un permanent motiv de adâncă turburare sufletească pentru persoanele pioase”.
Materialele de construcție recuperate, precum lemnul și cărămida, inclusiv tâmpla bisericii, se cerea a fi donate bisericii din satul Dragodana.
În ședința din 29 oct. 1921, Comisiunea Monumentelor Istorice refuza declasarea în vederea demolării a monumentului istoric. Se adăuga în raport că frumoasa și artistica pictură a bisericii data din anul 1828, lăcașul fiind zidit de marele vornic Coadă.
Actul care pecetluia definitiv soarta vestigiilor supraterane ale bisericii avea să fie emis în 16 februarie 1928. Biserica putea fi demolată, respectându-se condițiile impuse de Comisie.
Între anii 2003-2009, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, în colaborare cu Universitatea Valahia, au efectuat ample cercetări arheologice, descoperind vestigiile bisericii medievale, ale cimitirului aferent, precum și numeroase artefacte medievale și moderne.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”