Actualitate
Un regal muzical oferit de către Orchestra simfonică din Goteborg publicului larg
În cadrul Seriei Mari Orchestre ale lumii, în seara de 8 Septembrie 2023 a concertat Orchestra Simfonică din Göteborg, la Sala Palatului începând cu ora 19:30. Dirijor a fost maestrul spaniol Gustavo Gimeno, iar solista acestui concert a fost tânăra violonistă Alena Baeva.
În program au fost lucrări de György Ligeti, George Enescu și Piotr Ilici Ceaikovski.
Prima lucrare a serii interpretată de ansamblul scandinav a fost Concertul românesc pentru orchestră a compozitorului maghiar György Ligeti.
Acest opus orchestral aparţine primei perioade din creaţia lui György Ligeti, din timpul studiilor acestuia la Conservatorul din Budapesta.
Cu toate că se caracterizează prin accesibilitate datorat elementelor diatonice şi etnologie specifice folclorului transilvănean, lucrarea finalizată în 1951 nu a fost pe placul autorităților și a cenzurii comuniste maghiare, care a considerat-o „prea modernă” şi a interzis interpretarea sa în public.
De altfel, prima audiție a avut loc abia în anul 1971, în epoca unui regim comunism „cu faţă umană” şi după plecarea definitivă a compozitorului Ligeti din Ungaria.
Cele patru părți care alcătuiesc unitar acest opus care se cântă fără întrerupere. Grupate câte două, segmentele
constitutive urmează modelul lent-repede provenit din alcătuirea csardas-ul tradiţional maghiar (cu prima secțiune de Lassu cu tentă rapsodică și quasi improvizatorică).
De altfel, am remarcat naturalețea frazării acestui ansamblu în desele momente în care se exprimă și se expun elemente din
muzica populară românească, pe care Ligeti o cunoştea din copilăria şi adolescenţa petrecute la Târnăveni, orașul său natal, şi Cluj.
Pe măsură ce conținutul muzical avansează, stilul interpretativ a respectat indicațiile originale, în acest fel Concertul încheindu-se cu un dans animat, de tipul Ciocârliei.
Intrat de curând în repertoriul curent al marilor ansambluri de pretutindeni, Concertul românesc este o creație pe cât de atractivă, pe atât de puțin reprezentativă pentru creația lui Ligeti, care a devenit ulterior unul dintre cei mai importanți compozitori ai așa intitulate avangarde europene din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
***
A urmat interpretarea opusului enesciană
Capriciul român pentru vioară și orchestră, orchestrat și finalizat de către reputatul om de cultură și promotor al muzicii culte românești-Cornel Țăranu.
Astfel că, demn de amintit este acest aspect definitoriu. Dintre numeroasele schițe ale maestrului George Enescu la lucrări rămase neterminate, cele destinate unui capriciu românesc pentru vioară și orchestră i-au atras atenția în mod deosebit academicianului Cornel Țăranu, un veritabil compozitor și specialist consacrat în muzica enesciană, care a contribuit decisiv la reconstituirea și
lansarea oratoriului Strigoii și a Simfoniei a V-a.
În prefața partiturii, Cornel Țăranu și regretatul violonist și pedagog de talie Internațională Sherban Lupu, primul interpret al lucrării, afirmă: „Lucrarea a fost
concepută în patru părţi: prima – Ben moderato, a doua mai mişcată, având un ritm de Horă, a treia Lento,iar finalul Allegro vivace. „(Cornel Țăranu)
În final a rezultat o lucrare amplă, de aproximativ 25 de minute, foarte importantă pentru cultura noastră muzicală, fiind singura lucrare concertantă pentru vioară şi orchestră de Enescu”.
În acest Caprice Roumain, Enescu-violonistul „merge înapoi la rădăcinile sale, la o lume de mare puritate folcloristică şi simplitate muzicală, nu fără asemănări cu Rapsodiile sale, în acelaşi timp
înregistrând pentru posteritate arta pierdută a interpretării violonistice de virtuozitate a lăutarilor români” (Sherban Lupu)
Demn de remarcat este faptul că acest opus a întrat în repertoriul solistic datorită conlucrării dintre cei doi mari oameni de cultură români Cornel Țăranu și Sherban Lupu, cei care practic au salvat de la uitare schițele lui George Enescu datând din perioada 1925 şi 1949 ce conţin pagini complet orchestrate sau doar detalii de armonie, nuanţe, indicaţii de tempo şi orchestraţie pentru anumite linii melodice.
George Enescu fiind unul dintre cei mai cultivați și apreciați violoniști ai secolului XX-lea, ne-a lăsat o singură versiune de concert dedicată viorii a acestui Caprice Roumain.
Compusă pentru vioară și orchestră, această lucrare continuă direcția exprimată cu succes în Sonata III pentru vioară și pian, „dans le caractère populaire roumain”.
De asemenea, în interpretarea solistei Alena Baeva s-a pus în evidență acel tip de virtuozitate frustă a viorii, brodată pe sunete și alura improvizațională ( așa cum este sugerat și de titlul Capriciu) a muzicii tradiționale.
Ansamblul Orchestrei din Goteborg a încercat și reușit să se ridice la înălțime, din moment ce rolul de însoțitor al „tarafului” a revenit de această dată orchestrei.
Acest portret stilizat al unui imaginar lăutar român pe care îl auzim în prezent în programele de concert a fost posibil și datorită compozitorului Cornel Țăranu, cel care a restaurat și completat opusul cvadripartit, pornind de la doar 20 de pagini orchestrate în manuscris și dintr-o a patra parte care a existat doar la nivelul unor schițe.
Nu în ultimul rând, munca de reconstituire a virtuozității părții solistice a viorii lui Enescu – prin adăugarea de ornamente care îmbogățesc atât dimensiunea expresivă, cât și cea tehnică – s-a petrecut în virtutea contribuției decisive a Maestrului și violonistului Sherban Lupu, cel care a susținut în primă audiție, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani această lucrare cu adevărat inedită.
Alena Baeva, violonistă cu dublă cetățenie, rusească și luxemburgheză, în vârstă de 38 de ani e câștigătoarea a Premiului I și a nouă Premii Speciale la Concursul Internațional de Vioară Henryk Wieniawski în 2001 și Premiul I la Concursul Internațional de vioară solo T. Wronski de la Varșovia pentru violoniști sub 30 de ani în 2000. În 2005, ea a fost finalistă și laureată la Concursul Regina Elisabeta. Pe 2 iunie 2007, Alena Baeva a fost declarată câștigătoarea premiului I al celui de-al III-lea Concurs Internațional de Muzică Sendai, la secțiunea vioară.
Solista a interpretat cu mare aplomb și sensibilitate, dovedind faptul că este considerată una dintre cele mai interesante, versatile și fascinante violoniste active pe scena mondială. Printre cele mai importante proiecte
ale sale amintesc debuturile sale cu Alte Oper Frankfurt,Ensemble Resonanz, Göteborgs Symfoniker,Orchestra Filarmonicii din Hong Kong, Orchestra
Filarmonicii din New York, Orchestra Națională din Lyon și Orchestra Națională a Capitoliului din Toulouse, precum și colaborări alături de ansambluri
importante precum Orchestra de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen, ale Orchestrei Filarmonice Regală și Orchestra Tonkünstler.
Solista beneficiază în prezent de un parteneriat artistic valoros cu dirijorul Paavo Järvi, prin care concertează
alături de Estonian Festival Orchestra, Orchestra Filarmonică din New York, Orchestra Simfonică NHK din
Tokyo și Orchestra Tonhalle din Zürich. Baeva se bucură, de asemenea, de colaborări regulate cu dirijori de renume mondial precum Teodor Currentzis, Charles Dutoit, Marek Janowski și Tomáš Netopil.
Baeva abordează un repertoriu vast și în plină expansiune, incluzând marile de concerte pentru vioară,precum și lucrări mai puțin cunoscute, semnate de compozitori precum Bacewicz, Karaev și Karłowicz.
Solista a interpret acest concert pe o superbă vioară Nicolo Gagliano (1767), pusă la dispoziție de către Reinhold Wurt Music Foundation
Născută în Kazahstan, Baeva a studiat la Moscova, în Franța, Elveția și Israel. Impresionant e faptul că la vârsta de 16 ani, a câștigat Marele Premiu la Concursul Internațional Henryk Wieniawski, ediția a XII-a din 2001 și Marele Premiu la Concursul Internațional Niccolò Paganini de la Moscova din 2004.
Ropotele de aplauze ale auditorului au convins-o pe violonistă să acorde ca bis o piesă miniaturală contemporană cu reminiscențe folclorice din spațiul balcanic.
***
După o binemeritată pauză a urmat o tulburătoare și expresivă versiune interpretativă a Simfoniei numărul 4 în fa minor a lui Piotr Ilici Ceaikovski.
Considerat în istoria muzicii ca fiind primul compozitor rus „profesionist” – aşa cum se autointitula el însuşi –P. I. Ceaikovski rămâne unul dintre muzicienii atinși de aripa geniului a cărui operă rămâne de neînţeles în absenţa biografiei.
În 1877- anul compunerii Simfoniei a IV-a, Ceaikovski-a traversat câteva dintre cele mai importante şi dramatice episoade ale vieţii sale. A fost anul în care a cunoscut-o pe protectoarea şi prietena sa intimă
Nadejda von Meck, dar şi momentul cu consecinţe aproape fatale al căsătoriei cu fosta sa elevă, Antonina Miliukova. În mijlocul dezastrului, însă, Ceaikovski a compus trei dintre cele mai apreciate creaţii ale sale, în trei genuri diferite: Simfonia a IV-a, opera Evgheni Oneghin cât şi Concertul pentru vioară şi orchestră.
Această simfonie, în versiunea finală redată pe scena Sălii Palatului de către Orchestra Filarmonicii suedeze din Goteborg a respectat în cele mai fine detalii atât schimbarea radicală a gândirii componistice orchestrale ceaikovskiene, în
direcţia unei personalizări şi psihologizări masive a discursului muzical cât și acea expresie individualizată aproape singulară
şi dincolo de orice cutume formale sau pudori care au şocat într-atât, încât chiar şi cei mai apropiați susţinători şi prieteni ai compozitorului s-au abţinut, în primă instanţă, de la exprimarea opiniilor.
Acest context explică, poate, de ce Simfonia a IV-a a fost tradusă de compozitor în termeni concreți, cvasiprogramatici, mai mult decât oricare alta.
Piotr Ilici Ceaikovski a numit semnalul iniţial „…destinul… acea putere fatală care împiedică atingerea fericirii. Nu se poate face nimic, decât să i te supui şi să te
lamentezi zadarnic”.
Pleiada de melodii şi pasajele liniştite şi solare în imensa Sală a Palatului au avut darul să răsune și chiar să personifică acea exclamare a bucuriei care, în sfârşit se iveşte asemenea unui vis dulce şi plăpând… „o imagine umană luminoasă şi fulgurantă”, care se risipesc apoi în faţă unui destin aproape implacabil, caracterizând atât simfonia cât mai ales viața tumultoasă a compozitorului.
Așa cum a lăsat scris P. I. Ceaikovski în schițele sale, simfonia respectă acest citat devenit emblematic :„Nu există paradis… pluteşti pe mare până când te împresoară şi te înghite în abisurile ei”.
M-au fascinat atât pregătirea finalului triumfător, care pare să învingă destinul nemilos, reiterat aici drept prim punct culminant, cât și acea excelentă concepție unitară, rod al unei discipline și eficiențe maxime ale instrumentiștilor conduși impecabil de către maestrul dirijor spaniol Gustavo Gimeno.
Asemenea momente de triumf și bucurie pură mi-au reamintit, într-o cheie mult mai directă decât la simfoniile lui Ludwig van Beethoven, geniul care invocă într-o enormă „Odă a bucuriei” sentimentul plin de bonomie al fraternității planetare ca atingere a fericirii supreme.
De altfel, momentul final al simfoniei este centrat pe traseul melodic al unui cântec popular rusesc, contrapus când într – o notă melancolic şi resemnată, când cu expresie dramatică şi amenințătoare, într-un fel de prezentare a unui marș august imperial, cu trimiteți în literatura rusească intitulat „Pe câmp un mesteacăn era”.
Fiind îndelung ovaționați la scenă deschisă, instrumentiștii scandinavi au oferit ca bis savuroasa piesă Trepak a aceluiași compozitor rus (transmisă și de data aceasta în direct de către postul TVR Cultural), care a fost pe deplin revelator, în sensul că a constituit alegerea perfectă, într-o consonanță cu muzicalitatea și spiritul programului acestei inspirate seri.
Valul de entuziasm și ropotele de aplauze ale publicului au încununat această superbă seară de 8 Septembrie 2023 dovedind caracterul universal al muzicii culte cât și standardul înalt oferit melomanilor, în cadrul acestei a XXVI-a ediții a Festivalului Internațional George Enescu.
***
Mulțumindu-vă pentru atenție, închei această cronică, cu speranța că voi asista, din postura de muzician și jurnalist profesionist (chiar dacă nu am fost acreditat din motive neelucidate de către actuală nouă conducere a Festivalului Internațional George Enescu) și la alte concerte cu adevărat demne de a fi evocate.
Sursa foto :https //google.com
Acest eveniment se bucură de susținerea și promovarea Ziarului Nationalul.ro, iar prezentarea acestei cronici de concert a fost realizată de către domnul profesor. dr. Daniel Mihai, redactor al platformei BPNews. Toate drepturile rezervate!
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
Actualitate
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul FOTO: X/@Barnes_Joe
Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”
Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.
Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.
Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.
Actualitate
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.
Aleksandr Lukașenko/FOTO: EPA-EFE
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.
Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.
Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.
Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.
Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.
„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.
Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.
El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.
Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia
Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.
Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.
Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.
Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
-
Breakingacum 3 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
-
Breakingacum 22 de oreRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 2 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier





