Connect with us

Actualitate

Din mai 2018 UE ii pune pe toti proprietarii de siteuri din Romania la cheltuieli importante

Publicat

pe

Din mai 2018 UE ii pune pe toti proprietarii de siteuri din Romania la cheltuieli importante

Mai ținem site-ul după GDPR? Uniunea Europeană îți dă de treabă și de cheltuială la site-ul propriu.

Ce implică noul regulament european de data protection pentru proprietarii de site-uri și de magazine online.

Mai avem mai puțin de un an până când ordonanța EU GDPR (General Data Protection Regulation) va intra în vigoare, iar business-urile au început deja să se gândească la schimbările pe care aceasta le va aduce. GDPR-ul va fi cea mai strictă reglementare în materie de protecție a datelor personale introdusă vreodată de Uniunea Europeană, unul din obiectivele acesteia fiind de a întări și de a da o formă unitară modalităților de colectare a datelor online în cadrul Uniunii.

Termenul limită pentru introducerea noului regulament este 25 mai 2018, iar amenzile anunțate pentru firmele care nu aderează la această nouă legislație pot ajunge până la 20 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri.

Date personale și acord

Din perspectiva business-urilor care își desfășoară activitatea și în mediul online, noul regulament va avea impact asupra:

1) tipului de date personale colectate despre utilizator și

2) modului în care utilizatorul își oferă acordul pentru colectarea acestor date.

Redefinirea tipurilor de date colectate de site-urile online

Cu privire la tipul de date colectate, GDPR lărgește spectrul de date incluse sub sigla ”personale”, fiind din această perspectivă cea mai strictă reglementare europeană de până acum. Noua lege definește datele personale ca incluzând orice fel de informație despre o persoană fizică care poate duce, direct sau indirect, la identificarea acestei persoane. În această categorie sunt incluse numele, numerele de identificare, date despre locație dar și orice alt tip de identificator online care este specific din punct de vedere fizic, psihologic, genetic, mental, economic, cultural sau social unei anumite persoane fizice.

Spre deosebire de vechile reglementări în vigoare – Directiva 95/46/EC care va fi înlocuită de GDRP – informațiile despre locație sau identificatorii online vor fi de anul viitor considerate date personale. GDPR punctează asupra faptului cum identificatorii online oferiți de device-uri, de aplicații sau de protocoale, markeri de tipul adrese internet protocol, chiar și cookies sau tag-uri de radio frecvență, vor intra sub incidența noii legi.

O nouă abordarea asupra conceptului de Acord

În ceea ce privește modul în care un utilizator online își dă acordul pentru colectarea acestor date, GDPR include reglementări noi despre cum este definit acordul. Începând cu mai 2018, legislația europeană va defini acordul ca fiind o acțiune afirmativă și informată realizată de către utilizator, oferită liber, într-un context specific și lipsit de ambiguități. Implicațiile aici vin din mențiunea ”acțiune afirmativă”, detaliu nou introdus în lege care elimină astfel tipurile de consimțământ de tip ”Acord implicit”.

Altfel spus, începând de la anul, cel mai probabil nu vom mai vedea anunțuri de tipul ”Navigarea pe acest site se consideră acceptarea Dvs. cu privire la politica de utilizare a cookie-urilor”, consensul fiind exemplificat în GDRP sub forma unei acțiuni concrete din partea utilizatorului:

  • Bifarea unei căsuțe pe un website.
  • Alegerea unei setări tehnice în cadrul utilizării serviciilor informatice.
  • Orice alt tip de afirmație sau comportament care clarifică fără echivoc oferirea acordului.

GDPR punctează de asemnea și pe practicile actuale, care NU vor fi considerate acordul utilizatorului sub noua legislație:

  • Lipsa unei acțiuni/ inactivitate.
  • Căsuțe pre-b

Audit de conformitate și schimbări pe site-uri

Experții în legislație recomandă o pregătire timpurie a business-urilor online pentru noile reglementări europene, trăgând un semnal de alarmă că procesul de tranziție va fi lung și, în multe cazuri, complex. Aceștia recomandă realizarea unui audit de date în cadrul fiecărei companii, audit care să includă următoarele etape:

  • Inventarierea tuturor tipurilor de informație despre utilizatori stocate de business. Cu cât organizația este mai mare, cu atât crește dificultatea în găsirea tutoror acelor date colectate, date care vin din sisteme și de pe canele diferite și sunt stocate în varii medii.
  • Listarea modurilor în care informațiile despre utilizatori sunt folosite în prezent. Cum sunt procesate aceste date odată ce au fost stocate? În vederea informărilor pe care le vei face de la anul clienților tăi este important să știi din timp procesul căruia sunt supuse aceste
  • Clarificarea acordului: ce tip de acord a fost oferit până în prezent. Noua legislație va permite revocarea acordului oferit în trecut. Fiecare business trebuie așadar să cunoască cum a fost obțin acordul în trecut și dacă a fost ulterior revocat în timp.
  • Asigurarea securității datelor colectate. GDRP punctează importanța securității și criptării datelor în toate etapele de tranzacționare, nu doar cea de colectare.

 

La nivel de schimbări vizibile, proprietarii de site-uri din Uniunea Europeană sunt așteptați să introducă modificări precum cele listate mai jos în viitorul apropiat.

  • Renunțarea la pop-urile de cookies. Cel mai probabil vom vedea o înlocuiere a acestora cu alte tipuri de mesaje de oferire acord colectare/stocare informații. Noile mecanisme vor cere de data aceasta o acțiune fizică din partea utilizatorului, și nu se vor mai baza pe acordul implicit de tipul ”Continuarea navigării pe acest site reprezintă acordul Dvs. cu privire la politica site-ului de colectare și stocare informații”.
  • Setările de browser vor putea semnala acordul utilizatorului. Textul noii legislații sugerează faptul că va exista o posibilitate de obținere implicită a acordului utilizatorului pentru colectarea datelor, în funcție de setările sale din browser. Astfel, dacă utilizatorul își va marca în setările web browserului folosit acordul sau refuzul pentru colectarea datelor, există posibilitatea ca site-ul să nu-i mai ceară utilizatorului acordul, respectând însă decizia sa marcată în browser. Este de reținut totuși că, dacă setarea din browser va marca refuzul, site-ul nu va mai putea colecta datele acelui utilizator, chiar dacă acesta fusese oferit anterior.
  • Revizuirea acordurilor de consimțământ de pe site-uri. Paginile și documentele de tip Acord de Confidențialitate folosite de companii vor trebui rescrise într-un limbaj accesibil omului de rând. GDPR punctează asupra nevoii de transparență și simplitate în informarea utilizatorilor cu privire la datele colectate, îndemnând ca orice informație să fie transmise pe site cât mai ”concis, ușor accesibil, ușor de înțeles, în limbaj simplu și, în măsura în care este posibil, vizualizată cu imagini.”
  • Opțiunea de retragere acord. Chiar și atunci când utilizatorul își oferă acordul ca datele să îi fie colectate și prelucrate, site-urile vor trebui îi pună acestuia la dispoziție opțiunea de a-și retrage acordul. Prin urmare, proprietarii de site-uri sunt așteptați să pregătească mesaje și zone noi în site, de unde utilizatorul să își poată ușor și rapid retrage acordul de colectare a datelor.

Ce înseamnă aceste schimbări legislative pentru proprietarii de site-uri? Modificări la site și la sistemele lor interne sau, altfel spus, muncă și cheluieli extra. Un studiu din 2014 calculase că politica de notificare a vizitatorilor asupra folosirii cookie-urilor (cea pe care GDPR vine să o înlocuiască) genera o cheltuială anuală de peste 2 miliarde de euro în cadrul Uniunii Europene.

Costul investit în aducerea site-ului și a sistemelor interne în conformitate cu reglementările în vigoare fusese atunci estimat la €900/ site.

Cheltuielile aduse de această nouă modificare nu sunt așteptate nici în cazul GDPR să fie mai mici. Bani dați programatorului, costuri cu consultanți legali și avocați, costuri la care se adaugă complexitatea întregului proces. Complex pentru că, în prezent, majoritatea proprietarilor de site nici măcar nu au o viziune foarte clară asupra tuturor sistemelor din spatele business-ului deținut. Un alt studiu găsea în 2015 că proprietarii de business-uri online subestimau cu 90% volumul de sisteme folosite în afacerea lor. Până să nu fie schimbate în conformitate cu GDPR, aceste sisteme trebuie mapate întâi, fapt ce implică resurse și costuri investite.

Site și găzduire site

Dincolo de modificările la nivel de mesaje și interacțiune pe site, descrise mai sus, GDPR va impacta și modul în care responsabilitatea pentru aceste date este împărțită între cei care colectează datele (site-ul tău de business) și între procesatorii de date (furnizorii de soluții de găzduire și de cloud).

Mai 2018 se apropie cu repeziciune, de aceea poți profita de aceste câteva luni rămase pentru a verifica dacă furnizorul tău de găzduire se aliniază reglementărilor GDPR.

Registrarii de domenii și proprietarii de site-uri  sunt încurajați să verifice dacă cei care le furnizează infrastructura au luat măsurile necesare pentru aceste schimbări. În lipsa informării din partea furnizorului tău de găzduire, iată ce tipuri de întrebări ai putea să îi pui pentru a verifica modul în care implemeneează reglementările GDPR.

În ce țară are datacentrul?

Datele sunt stocate în cadrul Uniunii sau în afara UE?

Ce măsuri de siguranță are activate pentru protejarea datelor pe care tu le colectezi și le stochezi pe infrastructura sa?

Informându-se din timp și începând de pe acum procesul de aliniere la noile reglementări, proprietarii de site-uri pot aștepta schimbarea de anul viitor fără stresul unei amenzi iminente și pot începe deja informările adresate propiilor utilizatori pe acest subiect.

articol trimis spre publicare de EasyHost Romania

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar

Publicat

pe

LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar

Președintele Klaus Iohannis părăsește astăzi Palatul Cotroceni. Interimatul funcției va fi asigurat de șeful Senatului Ilie Bolojan.

KIaus Iohannis este înlocuit de Ilie Bolojan pe perioada interimatului FOTO Inquam Photos

Klaus Iohannis a anunțat luni că demisionează din funcția de președinte al statului începând cu data de 12 februarie. În acest context, Curtea Constituţională s-a reunit ieri pentru a constata vacantarea funcţiei de președinte al României şi existenţa împrejurărilor care justifică interimatul. Iar astăzi are loc ceremonia de încheiere a mandatului de președinte.

Conducerea interimară a statului este preluată de Ilie Bolojan, care trebuie să renunțe atât la conducerea Senatului, cât și la conducerea interimară a partidului. PNL va fi condus interimar de ministrul liberal Cătălin Predoiu. 

De ce a renunțat Iohannis

Demisia președintelui a venit pe fondul redepunerii semnăturilor pentru inițiativa de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. După două blocaje în Birourile Permanente din Parlament, inițiativa a reușit să treacă pe ordinea de zi a unei ședințe de plen reunit care ar fi trebuit să aibă loc marți dimineață. Potrivit informațiilor „Adevărul”, partidele de opoziție ar dispus de voturile necesare suspendării și astfel ar fi fost declanșată procedura de demitere, care presupune organizarea unui referendum în 30 de zile. 

Situația ar fi bulversat societatea și ar fi avut urmări atât pe plan intern, cât și pe plan extern, a motivat Klaus Iohannis, în contextul în care în luna mai sunt programate alegerile pentru un nou președinte. „Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României”, a spus șeful statului.

Mandatul lui Klaus Iohannis a expirat pe 21 decembrie, însă președintele demisionar a rămas în funcție prin aplicarea alineatului 2 al articolului 83 din Constituției, care prevede că  „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe pe 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai. Primul scrutin va fi organizat pe 4 mai, urmat de tur doi pe 18 mai. 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate

Publicat

pe

Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate

România deține rezerve importante de cupru, dar povestea marilor sale exploatări a fost legată adesea de poluarea lăsată în urmă de vechile uzine și mine metalice și de costurile exploatării zăcămintelor.

Cariera cupriferă Valea Arsului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Cele mai vechi mine de cupru de pe teritoriul actual al României datează din Antichitate și ar fi fost conduse de romani, arată istoricii. Un astfel de centru minier a funcționat la Baia de Aramă, fiind favorizat de descoperirea zăcămintelor de cupru nativ.

Zăcăminte de cupru nativ au fost identificate în numeroase locuri din România , cele mai bogate fiind la Ostra (Suceava) și Bălan (Harghita) în Carpații Orientali, la Baia de Aramă (Mehedinți) și Moldova Nouă (Caraș – Severin) în Carpații Meridionali, la Vețel (Hunedoara – video), Ruschița (Caraș-Severin) în Munții Poiana Ruscă, la Baia de Arieș (Alba) și în împrejurimile sale din Munții Apuseni, la Altân Tepe (Tulcea) în Munții Măcinului.

Habsburgii au continuat exploatarea zăcămintelor de cupru nativ și al altor metale neferoase, ca plumbul și zincul, în Munții Banatului, la Rusca Montană (video) și în Apuseni, iar primele mari topitorii de cupru au fost înființate la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Prima mare topitorie de cupru, ridicată în Apuseni

Una dintre cele mai cunoscute uzine a fost construită atunci la Zlatna, unde erau topite și prelucrate minereurile metalice extrase din munții care înconjoară orașul minier din Apuseni.

Topitoria din Zlatna a fost inaugurată în 1747, fiind cea mai veche din Transilvania. Tot din secolul al XVIII-lea datează și topitoriile din Baia de Arieș și Certejul de Sus, unde erau prelucrate minereuri de cupru, aur, argint, plumb, zinc și alte metale neferoase.

În anii ‘60, vechea uzină din Zlatna a fost transformată într-un combinat metalurgic, iar în deceniile următoare ajunsese la aproape 10.000 de salariați și producea 15.000 de tone de cupru pe an, dar și alte produse metalurgice și chimice. Zlatna devenise însă unul dintre cele mai poluate orașe din Europa.

Grădinile cu zarzavaturi și pădurile din jurul Zlatnei erau pârjolite în urma ploilor care aduceau depuneri de acid sulfuric, iar numeroși localnici sufereau de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii din cauza emisiilor de gaze care conțineau plumb și cadmiu. Cu probleme la fel de grave se confruntau locuitorii din zona Copșa Mică, și Baia Mare, unde erau prelucrate astfel de minereuri.

Ruinele uzinelor de la Zlatna. Foto: Daniel Guță

Rezidurile metalurgice provenite de la uzinele de cupru erau depozitate pe sol, ca zgură și cenușă cu conținut mare de metale grele, ori ajungeau în aer, prin coșurile uzinelor, odată cu topirea concentratelor cuproase.

Uzinele și minele din orașul Zlatna (video) au dus, timp de mai multe decenii, la poluarea apelor Ampoiului cu plumb, zinc, cadmiu și cianuri, recunoșteau oficialii uzinei. Autoritățile comuniste aruncau vina pe cei care au construit vechea topitorie, cu peste două secole în urmă.

„Vina o poartă întâi de toate cei care au amplasat întreprinderea în acest topoclimat de adăpost care nu permite circulaţia curenţilor de aer şi dispersarea gazelor în atmosferă. Din 1747 atmosfera din Zlatna e viciată de reziduuri gazoase care conţin bioxid şi trioxid de sulf, cadmiu, arsenic, plumb şi zinc. Aşadar, două secole de poluare”, informa revista Flacăra, în 1987.

În anii ’90, după două secole de activitate industrială, la combinatul din Zlatna a intrat în programul de restructurare, iar până în anii 2000 uzinele sale au fost închise. În orașul Zlatna din Alba au rămas o mulțime de construcții industriale abandonate, care amintesc de epoca metalurgică a așezării.

Cea mai mare dintre ele este fostul turn de evacuare a gazelor, de la combinatul din Zlatna. Coșul înalt de peste 200 de metri a fost construit la sfârșitul în numai două luni, în 1986, pentru noua uzină de cupru din Zlatna.

Orașele cuprului din anii de comunism

În primele decenii ale secolului XX, marile zăcăminte de cupru ale României nu au fost exploatate intens. România producea circa 1.500 de tone anual, minereul fiind extras de la Altân Tepe în Dobrogea, dar pentru că randamentul minelor era redus, explorările și extracția de cupru au fost neglijate.

Carieră de cupru. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Mina de cupru de la Altân Tepe a fost deschisă în 1903, după ce în secolul al XIX-lea, zăcămintele bogate de cupru din localitatea tulceană au fost exploatate sporadic. A funcționat în mai multe perioadă în secolul XX, fiind extinsă în anii ‘80, dar închisă apoi în 2003, când ultimii 30 – 40 de angajați ai vechii exploatări au fost disponibilizați.

În primii ani de comunism, zăcămintele de minereuri polimetalice (Cupru, Zinc și Plumb) au fost reevaluate, iar exploatările au fost extinse și grăbite și din dorința sovieticilor de a beneficia din plin de resursele României, controlate prin companiile româno-sovietice numite „sovromuri”.

Unele rapoarte arătau că România avea zăcăminte importante de cupru, care puteau fi exploatate.

„Depozitele de cupru puteau cu ușurință să satisfacă nevoile industriei românești, dar statul român și companiile din industrie au preferat să dezvolte potențialul petrolier al țării, aproape ignorând exploatările de cupru. În consecință, până la începerea celui De-al Doilea Război Mondial, în România nu s-a pus accentul pe exploatarea cuprului”, informa un raport din 1954 al Agenției Centrale de Informații (CIA), din Statele Unite ale Americii.

După desființarea sovromurilor, de la mijlocul anilor ‘50, statul român a continuat să extindă exploatările miniere de metale neferoase. Au fost deschise noi mine și cariere metalice, dar și uzine destinate prelucrării minereului, în care munceau mii de români.

Zăcăminte de cupru au fost exploatate la Ostra și Bălan, în Carpații Orientali, la Moldova Nouă, Baia de Aramă și Sasca Montană în Carpații Meridionali, la Deva, Vețel și Ruschița, în Munții Poiana Ruscă, la Baia de Arieș, Roșia Poieni, Baia Mare, Cavnic, Iacobeni, Leșu Ursului și Baia Mare în Apuseni, la Altân Tepe în Dobrogea.

Prima mare mină de cupru

Una dintre marile mine metalice bazată pe producția de cupru a fost înființată în anii ‘60, pe malul Dunării, la Moldova Nouă (Caraș-Severin).

Mina de la Moldova Nouă. Foto: Flacăra, 1970

„Au trecut întâi geologii, care au scormonit măruntaiele pământului şi au hotărât ca în 1965 să se deschidă (istoricii spun: să se redeschidă) minele de cupru, de banatite, zăcăminte cu conţinut redus, însă atât de diversificat, alături de cupru: pirită, fier, magnetită, seleniu, molibden, argint. Am intrat intr-o dimineaţă în uzina care nu a făcut nici un stop din 1965. În uzină e zgomot, piatra scrâşneşte, maşinile o aşchiază nemilos, o macină. Ies zilnic din gurile ude 20 de tone de metal, intre care şi fierul prins ca părul măciucă de tamburii magnetizaţi”, informa revista Flacăra, în 1978.

Orașul Moldova Nouă ajunsese în anii ‘80 la o populație de peset 20.000 de oameni, iar un sfert dintre ei munceau în minerit. Exploatarea a fost închisă la începutul anilor 2000, lăsând în urmă grave probleme de mediu nerezolvate.

Oamenii se plâng de praful nociv de la vechile halde și iazuri care poluează zona când este purtat de vânt și care ajunge și în localitățile sârbești de pe celălalt mal al Dunării. Deși minele și uzinele au fost închise, zăcămintele metalice de la Moldova Nouă sunt departe de a fi epuizate.

Apuseni cuprinde cea mai mare rezervă de cupru

De la sfârșitul anilor ‘70, în imediata vecinătate a fostului mare centru aurifer Roșia Montană, la circa 1.000 de metri altitudine, a început amenajarea carierei cuprifere Roșia Poieni, a cărui zăcământ a fost estimat la 900.000 de tone de cupru, respectiv 60 la sută din rezerva de cupru exploatabilă a României.

Combinatul minier al cuprului de la Roșia Poieni a fost înființat pe munte, într-un loc despre care presa vremii arăta că ar fi fost indicat de Nicolae Ceaușescu, în timp ce călătorea cu elicopterul deasupra Apusenilor.

„Începând din 1977, când a apărut Decretul prezidenţial privind înfiinţarea Combinatului cuprifer Roşia Poieni, mii de muncitori, mineri, şoferi, constructori, excavatorişti, mecanici, geologi şi specialişti de clasă dau bătălia înverşunată cu munţii pentru a le smulge metalul, pentru a se încadra în timpul prevăzut”, informa România Liberă, în 1982.

Mai multe sate din țara moților (regiunea etnografică din Apuseni) au fost strămutate pentru a face loc carierei care avea să devină cea mai mare din România, uzinei și instalațiilor sale, iar altele, ca Geamăna, au fost înghițite complet de haldele și iazurile de steril.

„Sute de oameni, majoritatea din Ţara Moţilor, care au format nucleul colectivului noului combinat, au muncit cu dăruire la construirea obiectivului de investiții. De la Roşia-Poieni se vor extrage anual circa 15 milioane tone de minereu cuprifer. Până la ora actuală pentru decopertarea zăcămîntului s-au excavat și evacuat aproape 39 milioane de tone de pământ și rocă. Un adevărat munte a fost mutat din loc de către oameni”, informa România liberă, în 1984, înainte de începerea producției.

Combinatul Minier al Cuprului de la Roșia Poieni – Abrud, devenit din 2002 Cupru Min Abrud, avea peste 4.000 de angajați în anii ‘80. După 1990, industria minieră a intrat în declin, reducându-și drastic activitatea.

„Restructurarea mineritului a adus și în Abrud, la fel ca și în alte zone miniere ale țării, sărăcie, prin desființarea locurilor de muncă (dacă în 1990 se înregistrau la societate 2.900 de locuri de muncă, actual sunt 540, reprezentând 18,62 la sută), procesul restructurării neasigurând alternative viabile pentru crearea altor locuri de muncă în locul celor desființate pentru absorbția personalului disponibilizat, acesta migrând în mare parte în țări străine în căutarea unui mijloc de trai”, informa societatea Cupru Min.

În 2017, în urma exploatării carierei Roșia Poieni, a fost înregistrată cea mai mare cantitate anuală de cupru de la înființarea companiei în 2002 până atunci: circa 8.000 de tone.

Carierele din Munții Metaliferi, închise în anii 2000

În Munții Metaliferi, parte a Apusenilor, mai multe proiecte miniere de exploatare a cuprului au început în anii ‘80. Unul dintre ele s-a derulat pe durata a două decenii, la Valea Arsului – Hunedoara (video), cuprinsă în perimetrul minier Barza.

Zăcământul de cupru a fost exploatat la suprafață de la începutul anilor ‘80, după ce cuprul a fost exploatat inițial în subteran.

„Au venit din subteran cu galeriile la zăcământ, ieşind prin suitori cu lucrările miniere. Munţii au fost puşcaţi, iar apoi a rămas minereu care conţine aur şi cupru şi care s-a exploatat la suprafaţă. Tot materialul mergea la Uzina de Preparare Barza, unde era prelucrat, iar concentratul rezultat era trimis la uzina din Baia Mare. Prin anii 2000 au fost închise minele de aur şi, odată cu ele, şi exploatarea cupriferă din Valea Arsului. Zăcământul există şi acum, dar probabil nu a mai fost rentabil din punct de vedere al unităţilor miniere. Probabil, În momentul când au făcut nişte calcule, au văzut cheltuielile mari în raport cu cererea de pe piaţă”, povesteşte fostul inginer minier.

Din 2004, cariera a intrat în conservare, în timp ce minele de aur din vecinătatea ei au fost închise.

În 1979, după cercetări geologice îndelungate, statul român a hotărât deschiderea uneia dintre cele mai mari cariere miniere din România, în comuna Certeju de Sus din Hunedoara, aflată la 20 de kilometri de municipiul Deva.

Cariera minieră Coranda (video) din Munții Metaliferi a însemnat măcinarea și mutarea dealului pe care erau așezate satele Bocșa Mare și Bocșa Mică din Hunedoara și împrejurimile lor, pentru a putea fi exploatate, la suprafață, zăcămintele de minereuri de aur și argint, cu conținut de cupru, zinc, fier, magneziu și sulf.

În anii ’80, cariera minieră Coranda s-a extins pe mai mult de 60 de hectare, cu trepte de 10 – 15 metri. Aici lucrau excavatoarele cu cupe de peste patru metri cubi şi foreze uriașe, își amintesc localnicii, iar basculantele de 40 de tone erau folosite pentru transportul minereului la buncărele funicularului şi a sterilului la halde.

Cariera minieră Coranda (video) și minele metalice din vecinătatea ei au intrat în declin după 1990, iar până la mijlocul anilor 2000 și-au încetat activitatea. Costurile mari de producţie, tehnologiile învechite şi mai puţin performante, lipsa potenţialului economic la vremea respectivă şi epuizarea zăcămintelor s-au numărat printre motivele care au dus la închiderea unităţilor miniere şi la disponibilizarea a mii de salariaţi.

Cercetările geologie au continuat în Munții Apuseni și Metaliferi și au dus la conturarea unor mari câmpuri miniere de aur, argint și cupru. Peste 200.000 de tone de cupru și cel puțin 100 de tone de aur au fost estimate perimetrul minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii, în zona Brad din Hunedoara.

Proiectul de la Rovina (video) a fost contestat de organizațiile de mediu, fiind blocat în prezent, în urma unor sentințe în instanță.

În Munții Banatului, zăcămintele de la Moldova Nouă, gestionate de Moldomin, sunt estimate la 500.000 de tone de cupru, respectiv circa 30 la sută din rezerva României.

Avantajele și dezavantajele exploatării resurselor de minereuri polimetalice

Raportul „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”, publicat de Ministerul Economiei, enumeră câteva din avantajele resurselor polimetalice (Cupru, Plumb, Zinc) din România.

Există o bază de materii prime cu termene de epuizare relativ îndelungate, constând în resurse relativ importante cantitativ și calitativ, cu compoziţie chimică diversă. Există resurse apreciabile de minereu și mine ale căror metode de deschidere şi pregătire se pot adapta pentru introducerea tehnologiilor moderne de exploatare.

„Există acumulări minerale cu conținuturi ridicate ce pot fi exploatate rentabil. Sunt zone miniere renumite în exploatarea istorică a zăcămintelor de minereuri polimetalice, critice în contextul cererii de metale pentru proiectele de energie regenerabilă și industria de auto-motive. Există posibilitatea amplasării unor linii moderne de prelucrare pe vechile situri ecologizate. Un alt punct forte al acestor resurse este asocierea în general a mineralelor polimetalice cu alte elemente secundare, auro-argentifere, minerale critice, etc., iar prin procesarea metalurgică a concentratelor polimetalice se pot obţine unele metale critice. Minele sunt situate în zone monoindustriale în care consultările comunitare sunt favorabile activităţilor de exploatare minieră, iar administrarea zăcămintelor importante de minereuri polimetalice printr-o entitate al cărui unic acționar este Ministerul Economiei”, arată „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”.

Potrivit aceluiași raport, condiţiile de extracţie sunt dificile, corpurile de minereu fiind aflate la mare adâncime. Exploatarea generează o poluare accentuată a apei şi solurilor, ceea ce necesită fonduri extinse de mediu. În cazul unei eventuale redeschideri a minelor închise, infrastructura (reţele de lucrări miniere, amplasamente pentru incinte, utilităţi şi uzine de preparare, căi de acces) nu mai există.

Alte puncte slabe ale rezervelor metalice sunt conţinutul redus de substanţă minerală utilă a unor zăcăminte, lipsa industriei post-extragere, industria metalurgică-pirometalurgică și-a restrâns/sistat activitatea și faptul că nu mai există instalaţii tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au fost demolate.

„Piaţa minereurilor neferoase înregistrează un trend crescător, iar reluarea activităţii miniere poate avea consecinţe pozitive asupra comunităţilor din zonele tradiţional monoindustriale. Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină de preparare – mai multe zăcăminte. Alte oportunități sunt dezvoltarea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvată atât din perspectiva tehnologiilor moderne de exploatare-prelucrare cât şi a măsurilor de protecţie a mediului și necesitatea îmbunătățirii eficienței materialelor”, arată raportul.

Riscurile derulărilor acestor exploatări sunt abundenţa şi diversitatea ofertei pe plan mondial, apariţia pe piaţă a unor materiale sintetice care înlocuiesc produsele tradiţionale, riscul unei percepţii sceptice din cauza impactului asupra mediului și problemele cauzate de poluare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise”

Publicat

pe

Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise”

Actorul și cântărețul Tudor Chirilă a reacţionat printr-un mesaj dur, după ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a fost validat, marţi, 11 februarie 2025, ca preşedinte interimar al partidului PNL.

Tudor Chirilă FOTO: Facebook

„Faptul că Predoiu e preşedintele PNL e confirmarea eşecului nostru ca stat. Un partid de hoţi care a ales să intre în alianţă cu alt partid de hoţi nu poate produce un om credibil după plecarea unuia dintre foarte puţinii oameni care a demonstrat că poate face ceva la nivel administrativ (Bolojan). Numele lui Predoiu e legat de jocuri de culise. Cam atât. Numele PNL e legat de USL. Iar USL a însemnat subminarea democraţiei pentru că o societate fără opoziţie nu poate fi democratică. Eventual, naşte extremism”, a scris Tudor Chirilă pe pagina sa de socializare.

Tudor Chirilă este cunoscut pentru numeroasele sale critici la adresa autorităților.

El a criticat Curtea Constituțională a României (CCR) care a amânat decizia privind primul tur al prezidențialelor pe 2 decembrie, la o zi după alegerile parlamentare.

CCR, instrumentul politic al PSD, a amânat decizia referitoare la reluarea alegerilor pentru luni 2 decembrie la ora 17. Dacă ar fi comunicat astăzi (vineri, 29 noiembrie n.red.) că se reia turul 1 lumea ar fi votat și mai puțin PSD şi atunci au zis sǎ-şi ia votul pentru Parlament duminicǎ și sǎ anuleze turul 1 luni când nu au prejudicii. Scenariu foarte posibil”, a scris Chirilă, pe Facebook.

Într-un alt mesaj postat pe pagina sa de FB, Chirilă susține că „35 de ani fără educație și istorie adevărată au însemnat închisoarea minții”

Sunteți direct responsabili pentru situația asta”, a transmis el, politicienilor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar
Actualitateacum 5 ore

LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar

Președintele Klaus Iohannis părăsește astăzi Palatul Cotroceni. Interimatul funcției va fi asigurat de șeful Senatului Ilie Bolojan. KIaus Iohannis este...

Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate
Actualitateacum 10 ore

Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate

România deține rezerve importante de cupru, dar povestea marilor sale exploatări a fost legată adesea de poluarea lăsată în urmă...

Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise” Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise”
Actualitateacum 14 ore

Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise”

Actorul și cântărețul Tudor Chirilă a reacţionat printr-un mesaj dur, după ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a fost validat, marţi,...

Transbordare cu mijloace auto între stațiile CF Satu Mare – Satu Mare Sud ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară Transbordare cu mijloace auto între stațiile CF Satu Mare – Satu Mare Sud ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară
Actualitateacum 19 ore

Transbordare cu mijloace auto între stațiile CF Satu Mare – Satu Mare Sud ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară

CFR Călători a anunțat marți o serie de modificări în circulația trenurilor, ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară...

Trump și „apetitul pentru teritorii”. SUA, percepute tot mai mult ca un risc global, arată raportul Conferinței de Securitate de la München Trump și „apetitul pentru teritorii”. SUA, percepute tot mai mult ca un risc global, arată raportul Conferinței de Securitate de la München
Actualitateacum o zi

Trump și „apetitul pentru teritorii”. SUA, percepute tot mai mult ca un risc global, arată raportul Conferinței de Securitate de la München

Înainte de deschiderea Conferinței de Securitate de la München, un raport surprinzător subliniază că propunerile lui Donald Trump de „extindere...

Alege inteligent: Cum să găsești salteaua potrivită cu ajutorul experților Alege inteligent: Cum să găsești salteaua potrivită cu ajutorul experților
Actualitateacum o zi

Alege inteligent: Cum să găsești salteaua potrivită cu ajutorul experților

Alegerea unei saltele nu este doar o necesitate, ci și un pas important către o viață mai sănătoasă și un...

Un reactor al celei mai vechi centrale nucleare din Europa s-a oprit în urma unei erori. „Centrala a reacţionat cum era prevăzut” Un reactor al celei mai vechi centrale nucleare din Europa s-a oprit în urma unei erori. „Centrala a reacţionat cum era prevăzut”
Actualitateacum o zi

Un reactor al celei mai vechi centrale nucleare din Europa s-a oprit în urma unei erori. „Centrala a reacţionat cum era prevăzut”

Unul din reactoarele celei mai vechi centrale nucleare din Europa, aflată în Elveția, s-a oprit luni din cauza unei erori....

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2024 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro