Boris Johnson a afirmat în memoriile sale că a fost găsit un dispozitiv de ascultare în baia sa personală de la Ministerul britanic de Externe după vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu, prima întrevedere dintre cei doi.

Acesta a fost descoperit de echipa sa de securitate în closet într-un moment ulterior vizitei. Cei doi s-au întâlnit în 2017, pe când Johnson era ministrul de externe al Marii Britanii.

Johnson a relatat episodul în volumul său de memorii „Unleashed”, ce urmează să fie lansat pe 10 octombrie.

Între timp, fragmente din acesta au fost publicate de ziarul Daily Telegraph.

Fostul deputat conservator a declarat că Netanyahu s-a scuzat în timpul discuțiilor pentru a folosi toaleta, pe care a descris-o ca fiind „o anexă secretă” similară cu privata pentru bărbați „dintr-un club elegant din Londra”, a relatat The Independent.

„Bibi a umblat pe acolo o vreme și, coincidență sau nu, dar am aflat că, ulterior, pe când făceau o inspecție obișnuită pentru microfoane, au găsit un dispozitiv de ascultare în vasul de toaletă”, a scris Johnson, rememorând acea vizită.

The Telegraph a încercat să insiste ca fostul prim-ministru să dezvăluie mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat atunci, însă Johnson s-a rezumat la a spune: „Cred că tot ce trebuie să știți despre acel episod se găsește în carte”.

POLITICO relata în 2019 că guvernul SUA suspectează că Israelul ar fi responsabil pentru plantarea de dispozitive de supraveghere pentru telefoane mobile în apropierea Casei Albe și în alte locații sensibile din Washington. 

La momentul respectiv, Netanyahu a negat raportul, iar președintele american de atunci, Donald Trump, l-a catalogat drept „greu de crezut”, scrie Times of Israel.

Londra a fost, de asemenea, acuzată de spionarea guvernului și a misiunilor Israelului în străinătate, după cum arată scurgeri de informații americane obținute în 2016 de ziarul francez Le Monde, notează publicația israeliană.

Memoriile lui Johnson au ridicat sprâncene la Londra chiar înainte de lansarea propriu-zisă.

Fostul premier britanic, care a fost demis din funcție de propriul său partid în 2022, a dezvăluit detalii care ar fi trebuit să rămână confidențiale despre starea de sănătate a Reginei Elisabeta a II-a și l-a acuzat pe președintele francez Emmanuel Macron că a încercat să dea Marii Britanii o „bătaie” drept pedeapsă pentru faptul că această țară a părăsit UE.

FCSB are două victorii în grupa Europa League, după ce s-a
impus cu 4-1 în fața lui RFS și cu 1-0 pe terenul lui PAOK Salonic. Campioana României
este surpriza de până acum a competiției, fiind pe locul 4 în clasament, la
egalitate de puncte cu alte 4 formații care au maximum de puncte: Lazio,
Tottenham, Anderlecht și Lyon.

Deși pare devreme pentru calcule, pentru că mai sunt încă 6
etape de disputat, FCSB are șanse bune de a prinde unul dintre primele 24 de
locuri, care duc în primăvara europeană. Ba chiar și la primele 8 poziții, care
duc direct în optimi. Potrivit statisticienilor de la Opta, pentru a fi sigură
de clasarea între primele 8 echipe, FCSB ar avea nevoie de 17 puncte
în grupă. Adică să mai obțină 11 în următoarele 6 partide, în care va întâlni
pe Rangers (deplasare), Midtjylland (acasă), Olympiakos (a), Hoffenheim (d),
Qarabag (d) și Manchester United (a).

Cu 16 puncte, șansele ar fi de 98%, iar cu 15 s-ar
ajunge la 73% șanse de calificare directă în optimi. Cu 14 puncte s-ar ajunge
la 28%, iar cu 13 puncte, FCSB ar avea șanse de 2% să termine printre primele 8,
scriu cei de la Opta.

Cu încă 5 puncte, FCSB merge sigur mai departe

Pentru varianta mult mai plauzibilă în care FCSB prinde primele 24 de poziții și merge în playoff (echivalentul 16-imilor de finală), campioana
României ar mai avea nevoie de 3 puncte. Șansele sunt de 69% de calificare în
acest caz. Pentru a fi 100% siguri de calificare, roș-albaștrii au nevoie de 11
puncte. Cu 10 puncte, șansele românilor sunt de 98%.

Cu 8 puncte, șansele de calificare sunt de 16%, iar cu 7
puncte șansele scad la 1%. Dacă FCSB nu ar mai face niciun punct în viitoarele
6 meciuri, campioana României nu ar avea cum termine printre primele 24 de
echipe, potrivit Opta.

Ocupantele pozițiilor 9-24 joacă în playoff după următorul sistem: locul 9 cu locul 24, locul 10 cu 23, locul 11 cu 22 și așa mai departe. Câștigătoarele se vor califica în optimi, unde vor fi prezente primele 8 formații din grupă.

Următoarele meciuri ale FCSB în Europa League

• 24 octombrie, ora 22.00: Rangers – FCSB
• 7 noiembrie, ora 19.45: FCSB – FC Midtjylland
• 28 noiembrie, ora 22.00: FCSB – Olympiacos
• 12 decembrie, ora 19.45: TSG Hoffenheim – FCSB
• 23 ianuarie 2025, ora 19.45: Qarabag – FCSB
• 30 ianuarie 2025, ora 22.00: FCSB – Manchester United

Lucrătorii portuari americani și operatorii portuari au
ajuns la un acord provizoriu care va pune capăt imediat unei greve paralizante
de trei zile care a blocat transportul maritim pe Coasta de Est a SUA și pe
Coasta Golfului, au declarat joi cele două părți.

Acordul de principiu prevede o creștere salarială de
aproximativ 62% pe o perioadă de șase ani. Aceasta ar crește salariul mediu de
la 39 de dolari pe oră la aproximativ 63 de dolari pe oră pe durata
contractului.

Sindicatul lucrătorilor International Longshoremen’s
Association (ILA) solicitase o creștere de 77%, în timp ce grupul angajator –
United States Maritime Alliance (USMX) – își majorase anterior oferta la o
creștere de aproape 50%, potrivit reuters.com.

Înțelegerea pune capăt celei mai mari întreruperi a lucrului
de acest gen din aproape o jumătate de secol, care a blocat descărcarea navelor
de containere din Maine până în Texas și a amenințat cu penuria de orice, de la
banane la piese auto, provocând o aglomerare de nave ancorate în afara
porturilor importante.

Sindicatul și operatorii portuari au declarat într-o
declarație că vor prelungi contractul lor cadru până la 15 ianuarie 2025 pentru
a reveni la masa negocierilor pentru a negocia toate problemele restante.

„Cu efect imediat,
toate acțiunile curente privind locurile de muncă vor înceta și toate lucrările
acoperite de contractul cadru vor fi reluate”, se arată în declarație.

Printre problemele-cheie care rămân nerezolvate se numără
automatizarea care, potrivit lucrătorilor, va duce la pierderea locurilor de
muncă.

Șeful sindicatului, Harold Daggett, a declarat anterior că
angajatori precum operatorul de nave de containere Maersk (MAERSKb.CO),
deschide o filă nouă și APM Terminals North America nu au fost de acord cu
cererile de a opri proiectele de automatizare portuară care amenință locurile
de muncă.

Administrația președintelui american Joe Biden a fost de
partea sindicatului, făcând presiuni asupra angajatorilor portuari să își
majoreze oferta pentru a asigura un acord și citând profiturile uriașe ale
industriei de transport maritim de la pandemia COVID-19.

Acordul provizoriu „reprezintă
un progres esențial către un contract solid”, a declarat Biden joi. „Negocierea colectivă funcționează”, a
adăugat el.

Administrația sa a rezistat în mod repetat solicitărilor din
partea grupurilor de afaceri și a parlamentarilor republicani de a utiliza
puterile federale pentru a opri greva – o măsură care ar submina sprijinul
democraților în rândul sindicatelor înainte de alegerile prezidențiale din 5
noiembrie.

Potrivit unor surse, Casa Albă a fost puternic implicată în
discuțiile pentru a ajunge la un acord.

După mai multe zile de discuții, șeful de cabinet al Casei
Albe, Jeff Zients, a convocat joi, o reuniune virtuală cu directorii executivi
ai transportatorilor navale și le-a atras atenția asupra necesității
redeschiderii porturilor pentru a accelera eforturile de recuperare în urma
uraganelor, potrivit unei surse informate cu privire la evenimente.

Greva portuară a avut loc în timp ce statele din sud-estul
țării se chinuiau să se aprovizioneze după uraganul mortal.

Lael Brainard, principalul consilier economic al Casei Albe,
le-a spus transportatorilor prezenți la reuniune că au nevoie de o nouă ofertă
pentru a pune capăt grevei și le-a cerut să pună o nouă ofertă pe masă. Până la
prânz, transportatorii au fost de acord să facă o nouă ofertă mai mare.

interimar al Muncii, Julie Su, le-a spus transportatorilor
că pot aduce sindicatul la masă și că liderii vor fi de acord să prelungească
contractul, dacă noua ofertă va fi mai mare. Sursele au declarat că aceasta se
afla în New Jersey pentru a se întâlni cu liderii sindicali în vederea
obținerii acordului acestora.

ILA a declanșat marți greva celor 45 000 de lucrători
portuari, prima sa întrerupere majoră a activității din 1977, după ce
negocierile pentru un nou contract pe șase ani au eșuat.

Cel puțin 45 de nave de containere care nu au putut descărca
erau ancorate miercuri în afara porturilor de pe Coasta de Est și Coasta
Golfului afectate de grevă, față de doar trei înainte de începerea grevei duminică,
potrivit Everstream Analytics.

Analiștii JP Morgan au declarat că greva ar costa economia
americană aproximativ 5 miliarde de dolari pe zi.

Greva a afectat 36 de porturi – inclusiv New York, Baltimore
și Houston – care manipulează o gamă largă de mărfuri containerizate.

„Decizia de a pune
capăt grevei actuale și de a permite porturilor de pe coasta de est și de pe
coasta Golfului să se redeschidă este o veste bună pentru economia națiunii”,
a declarat National Retail Federation într-o declarație. „Cu cât ajung mai repede la un acord (final), cu atât mai bine pentru
toate familiile americane”.

Directorul general al Asociației Naționale a Producătorilor,
Jay Timmons, a declarat că „capetele mai
reci au prevalat și porturile se vor redeschide” și a numit acest lucru „o victorie pentru toate părțile implicate –
păstrarea locurilor de muncă, protejarea lanțurilor de aprovizionare și
prevenirea unor noi perturbări economice”.

Economiștii au declarat că închiderea porturilor nu ar
crește inițial prețurile de consum, deoarece companiile au accelerat livrările
de bunuri cheie în ultimele luni. Cu toate acestea, o oprire prelungită s-ar fi
filtrat în cele din urmă, prețurile la alimente urmând probabil să reacționeze
primele, potrivit economiștilor Morgan Stanley.