Coruptie
Dragnea a cochetat cu sefii structurilor de forta
Fostul şef al SPP, generalul Dumitru Iliescu, il torpileaza pe liderul P.S.D, Liviu Dragnea:
PROPUNERE DE REFLECTIE PENTRU DOMNUL DRAGNEA!!!
Sunt multe persoane care m-au acuzat ca ii iau apararea domnului Dragnea, ca sunt prieten cu el, ca am incercat sa-l prezint intr-o lumina pozitiva. Am afirmat anterior – si afirm si acum – ca nu sunt prieten cu domnul Dragnea, ca nu exista nicio intelegere intre mine si acesta. Desi nu sunt si nu am fost niciodata un apropiat al liderului PSD, ma numar printre putinele persoane care au luat atitudine, de fiecare data, fata de structurile de forta, cand, in mod ilegal, au pus la cale actiuni impotiva acestuia, actiuni generate de motivatii total diferite de cele care vizeaza aplicarea legii. Nu mi-a cerut nimeni sa o fac! Am actionat din convingere! Am fost revoltat de ceea ce puneau la cale, si de aceea am preferat sa ma acuze multi ca ii iau apararea domniei sale, decat sa ii las sa-si puna in aplicare planurile mafiote. As face-o din nou, fara nicio ezitare, daca lucrurile s-ar repeta! Dar asta nu ma opreste sa afirm ca eu il consider principalul vinovat pentru ce se intampla, de o buna perioada de timp, in Romania. De ce este domnia sa vinovat? Este vinovat pentru ca electoratul, intr-o proportie greu de anticipat chiar si de catre cei mai optimisti sustinatori ai sai, a dat un vot solid formatiunii politice pe care a condus-o in alegeri, concomitent cu misiunea de a lua masuri pentru stoparea abuzurilor in zona structurilor de forta, destructurarea statului paralel, care promoveaza interese ostile intereselor noastre nationale. Domnul Dragnea stia foarte bine care sunt intentiile domnului Iohannis, vis-a-vis de PSD si de domnia sa, si ca neangajarea intr-o confruntare deschisa cu acesta va aduce mari prejudicii partidului si noua tuturor. Presedintele Iohannis a speculat in favoarea sa aceasta slabiciune a domnului Dragnea, fiind constient de faptul ca, daca nu o sa-l desemneze premier, atunci se va creea o tensiune permanenta, in interiorul PSD, prin disensiunile inerente ce vor aparea intre liderul partidului si primul-ministru, indiferent care ar fi acesta, generate de dorinta primului de a controla executivul si tendinta, celui de-al doilea, de a-si pastra autonomia. Viata ne-a demonstrat ca cel care conduce executivul, capata si popularitate si sustinere in interiorul partidului, dar si in randul electoratului. Pe aceasta situatie a mizat presedintele. Din acelasi motiv, nu a fost de acord cu desemnarea doamnei Sevil Shhaideh, care cu siguranta nu ar fi pus probleme domnului Dragnea. A dorit o persoana cu care liderul PSD sa ajunga sigur la conflict. Ce trebuia sa faca domnul Dragnea? Trebuia sa mearga la Presedintele Iohannis cu propunerea: Dragnea premier. Daca presedintele refuza desemnarea, trebuia sa initieze suspendarea. Electoratul hotarase ca el sa fie primul-ministru, iar domnul Iohannis nu avea niciun drept sa se opuna, conform cutumei existente, in oricare tara democratica de pe planeta. Intr-adevar, domnul Iohannis obtinuse suportul electoratului pentru functia de presedinte, in urma cu doi ani, dar acum electoratul a avut o optiune diferita de a sa, si in aceasta situatie primeaza vointa electoratului, iar daca presedintele se opune, trebuie sa se ia masurile constitutionale impotriva acestuia. Lipsa de fermitate a domnului Dragnea s-a manifestat foarte clar cu ocazia refuzului domnului presedinte de a o desemna pe doamna Shhaideh, ca premier. Presedintele a continuat sa incalce prevederile constitutionale, hartuind permanent guvernul, asmutind cainii credinciosi, din statul paralel, asupra celor mai importanti ministri, dislocandu-i din pozitiile cheie din executiv, pe motive inventate, asa incat sa nu se poata pune in aplicare programul de guvernare, sau incetinind ritmul de implementare al acestuia. Mai mult, s-a pozitionat de partea celor care demonstrau ilegal impotriva guvernului, participand chiar la actiunile lor. Din nou, domnul Dragnea nu a luat masuri pentru tragerea la raspundere a presedintelui, potrivit prevederilor constitutionale. Asa am ajuns intr-o situatie total dezavantajoasa noua tuturor. Cu toate acestea, nu am putut sa nu prezint opiniei publice actiunile ilegale, organizate si derulate de catre reprezentantii statului paralel, impotriva domnului Dragnea. Desi am avut multe elemente despre ceea ce i s-a pregatit, inca de anul trecut, domnului Dragnea, aveam totusi o umbra de indoiala. Acum insa nu mai am nicio retinere, am convingerea 100% ca domnul Dragnea si PSD sunt tinta intereselor ilegale, promovate de reprezentantii statului paralel, sustinuti puternic de cei din exterior, carora le promoveaza interesele, pentru asigurarea victoriei sefului lor, domnul Iohannis, in alegerile prezidentiale din 2019. Pentru domnul Iohannis si pentru prietenii sai straini, adoptarea legilor justitiei, pune in pericol statul paralel, gruparea mafiota pe care o conduce, lipsindu-i de cele mai importante parghii de constrangere ilegala, atat de necesare pentru promovarea acestor interese care si ele, la randul lor, ilegale. Care este cea mai eficienta si cea mai scurta cale de a argumenta opozitia fata de demersul Parlamentului de a adopta aceste legi, decat aceea de a discredita liderii formatiunilor politice care au majoritatea parlamentara, de a prezenta opiniei publice ca acestea se adopta din interesul personal si in favoarea acestor lideri, care au fost prezentati, continuu, ca fiind penali. Fara parghiile, la care am facut referire anterior, nu se mai poate face presiune asupra partidului si guvernului, si daca programul de guvernare este indeplinit si in proportie de numai 25-30%, atunci sansele presedintelui de a castiga alegerile se diminueaza considerabil. Romanii vor spune despre PSD ca nu a realizat tot ce a promis, dar spre deosebire de altii, au facut totusi ceva, iar daca erau lasati in pace, puteau sa faca mai mult si atunci le vor da votul. Pornind de la aceasta situatie, dezavantajoasa presedintelui in functie, in laboratoarele SRI si DNA, s-a pus la punct un plan de lupta, impotriva liderilor PSD si ALDE, a membrilor guvernului sustinut de acestea. Dar si de aceasta situatie este responsabil tot domnul Dragnea, care a cochetat in unele perioade cu sefii structurilor de forta. Mai mult, s-a implicat major in numirea la DNA a doamnei Codruta Kovesi. Desi nu l-am crezut la inceput, un prieten m-a informat ca inainte sa o propuna domnul Victor Ponta pe Kovesi in locul domnului Morar, generalul Coldea l-a chemat pe domnul Dragnea la T14, si i-a cerut sa il sprijine pentru a o numi la DNA? Liviu Dragnea a mers la Ponta si i-a spus ca daca o numeste scapa el de dosare, pentru ca este prietena lui. Insa pana sa mearga la Victor Ponta, a vorbit cu Gabriel Oprea dar si cu mai multi lideri judeteni ai partidului, carora le-a promis ca o sa le rezolve dosarele daca il conving pe Ponta sa o propuna acolo. Si doamna Elena Udrea a vorbit cu Ponta sustinand propunerea respectiva, dupa ce domnul Traian Basescu l-a contactat si el pe Dragnea care i-a promis ca o sa-l convinga pe premier sa dea curs solicitarii. Va intrebati probabil de ce nu au fost finalizate pana acum Legile Justitiei, punerea de acord a legislatiei penale cu deciziile Curtii Constitutionale, sau raportul ministrului justitiei privind activitatea doamnei Kovesi. Eu cred ca nu s-a dorit acest lucru, ca au fost momente in care s-au purtat negocieri intre liderul PSD si sefii structurilor de forta, negocieri care au afectat pe multi din conducerea partidului, dar si pe noi toti. Coldea , Maior si Kovesi au stiut ca pot sa-l determine pe domnul Dragnea, atunci cand este nevoie, sa nu permita luarea masurilor care i-ar putea afecta. De aceea i-au pregatit dosarele despre care am facut vorbire in postarile anterioare, cu care l-au santajat de fiecare data cand au considerat necesar. De cate ori facea cat un pas gresit ii aratau pisica si ii luau cate un apropiat. Multi dintre ministrii nostri au facut frisoane din cauza dosarelor fabricate de catre structurile de forta care, prin intermediul domnului Dragnea, si-au conservat privilegiile. Persoanele care si-au permis sa ia atitudine fata de structurile de forta ori sa propuna masuri care sa le diminueze influenta in viata politica, au fost excluse din partid, sau in cel mai fericit caz marginalizate.Nu pune nimeni la indoiala contributia majora a domnului Dragnea la obtinerea rezultatelor deosebite in alegerile generale din anul 2016, dar in egala masura nu trebuie sa punem la indoiala faptul ca din cauza situatiei personale a fost viciat in mare parte efectul acestora. Un lider adevarat nu se cramponeaza de pozitia pe care o are in partid sau in institutiile publice, cu riscul de a aduce prejudicii grave acestora si noua tuturor! Este o propunere de reflectie pentru domnul Dragnea si pentru cei care il sustin…!!! (Sava N.).
Coruptie
România, partea fără sens. Posibile cazuri de corupție în cadrul Registrului Auto Român și în cadrul Poliției Române
România, partea fără sens. Simple posibilități:
Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.
Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.
Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.
Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.
Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.
Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Un articol de Vlad Stoica
Citește mai mult despre posibile abuzuri și cazuri de corupție în cadrul Poliției Române, dând click pe acest text
Coruptie
De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est
Călin Georgescu, cândva un fervent susținător al ecologiei și dezvoltării durabile, a reușit să surprindă pe toată lumea cu o piruetă ideologică demnă de un acrobat politic desăvârșit. Din militant al protecției mediului, s-a transformat într-un apostol al suveranismului cu accente pro-ruse, demonstrând că, în politică, orice este posibil, mai ales când vine vorba de redefinirea propriilor convingeri.
De la verde la roșu: metamorfoza neașteptată
În trecut, Călin Georgescu era recunoscut pentru angajamentul său față de ecologie, promovând politici de mediu și dezvoltare sustenabilă. Însă, odată cu intrarea sa în arenă politică, discursul său a suferit o transformare radicală. A început să critice vehement Uniunea Europeană și NATO, descriind scutul antirachetă din România drept o „rușine a diplomației” și afirmând că „NATO este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”.
Admirație pentru Est: Putin, un model de urmat?
Nu s-a oprit aici. Georgescu și-a exprimat deschis admirația față de liderul de la Kremlin, declarând că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara”.
Mai mult, a pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând că „Ucraina e un stat inventat”.Astfel de declarații ridică semne de întrebare cu privire la orientarea sa geopolitică și la interesele pe care le-ar putea servi în calitate de președinte al României.
Programul „Hrană, apă, energie”: o rețetă pentru izolare?
Planul său de guvernare, intitulat „Hrană, apă, energie”, propune un model economic bazat pe suveranism și distributism, promovând ideea că România ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii.
Deși, la prima vedere, acest program pare să încurajeze autosuficiența, în contextul global actual, o astfel de abordare riscă să izoleze țara și să o priveze de beneficiile cooperării internaționale.
România la răscruce: între Vest și Est
Într-un moment în care România se confruntă cu provocări majore și trebuie să-și decidă viitorul prin vot, ascensiunea unui candidat cu astfel de viziuni ridică îngrijorări. În loc să consolideze parteneriatele strategice cu Occidentul, Călin Georgescu pare să propună o reorientare către Est, punând sub semnul întrebării angajamentele țării față de UE și NATO.
Un viitor incert sub conducerea lui Georgescu
Dacă ar ajunge președinte, Călin Georgescu ar putea conduce România pe un drum al incertitudinii, marcat de dezinformare și o posibilă apropiere de sfere de influență care nu împărtășesc valorile democratice ale țării. Într-o perioadă în care stabilitatea și claritatea direcției sunt esențiale, un astfel de viraj ideologic ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul României.
Coruptie
Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”
Călin Georgescu, eternul salvator auto-declarat al României, are un talent aparte de a stârni controverse. Cu un discurs pompos despre suveranitate și despre cum România trebuie „să se ridice din genunchi”, domnul Georgescu și-a croit o aură de simplu patriot modest. Dar dacă ne uităm mai atent, conturile „modeste” ale acestuia par să aibă mai multe dedesubturi decât o săpătură arheologică la Sarmizegetusa.
Suveranism cu gust de lux
În timp ce Călin Georgescu vorbește despre reîntoarcerea la valorile strămoșești și despre „reconstrucția spirituală” a României, este dificil să nu observăm o disonanță flagrantă între predica sa și realitatea financiară. Conform propriilor declarații, averea sa ar fi una modestă, dar parcă fiecare pas al său e acompaniat de un parfum de exclusivitate. Desigur, în viziunea sa, modestia se traduce printr-o opulență subtilă, poate chiar bine ascunsă în spatele unor structuri financiare de nepătruns.
Economia „tradițională” a viitorului
Planurile sale economice sunt un cocktail interesant de utopie și haos. Printre ideile care ar trebui să salveze România se numără reducerea dependenței de Uniunea Europeană și o întoarcere spre „autosuficiență”. Desigur, într-o lume globalizată, unde crizele economice sunt interdependente, această strategie pare mai degrabă o rețetă pentru un colaps rapid decât pentru prosperitate.
Un exemplu de clarviziune economică: Călin Georgescu își dorește un sistem bazat pe „suveranism economic”. În traducere liberă, acest lucru ar putea însemna abandonarea investițiilor externe și îmbrățișarea unei economii austere, în care cetățenii să se descurce cu ceea ce au, eventual să revină la troc.
Criza permanentă: o viziune de dreapta extremă
Deși promite stabilitate, planurile lui Georgescu nu fac decât să arunce România într-o incertitudine cronică. Atitudinea sa ascunsă și mesajele sale aparent mincinoase sugerează o eventuală direcționare spre izolare internațională. Citatul său preferat, „România va fi liberă doar când va renunța la dictatura Bruxelles-ului”, poate fi interpretat ca un pas către periferizarea țării.
Pe scurt, cu un lider precum Georgescu, economia României ar deveni un experiment cu final incert. Misterul conturilor „modeste” rămâne nerezolvat, dar ceea ce este clar e că promisiunile grandioase ascund o posibilă catastrofă națională. Să sperăm că visul său de a ajunge președinte nu se va transforma în coșmarul nostru colectiv.
-
Actualitateacum 3 zile
Protezare vs implantare dentară: care variantă este mai bună?
-
Actualitateacum 2 zile
Care sunt factorii ce influențează deprinderea limbii engleze în copilărie? Descoperă alături de Novakid
-
Comunicateacum 3 zile
Secretele unei case ordonate: cum să minimizezi dezordinea fără efort
-
Uncategorizedacum 3 zile
Turneul Internațional “Imagine Belle Epoque” Ianuarie 2025
-
Comunicateacum 3 zile
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Uncategorizedacum 2 zile
Studiu HONOR: aproape jumătate dintre tinerii din România se confruntă cu probleme financiare în ianuarie
-
Comunicateacum 3 zile
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Socialacum 3 zile
Există controale vamale pe traseul România-Anglia?