Coruptie
EXPLOZIV/Fostul șef al SRI București, Vasile Cămărăscu, în documentele mafiei petrolului

Fostul șef al SRI București, Vasile Cămărăscu apare pe tabelele din ultimul dosar penal al fostului șef ANAF, Sorin Blejnar, cum că ar fi încasat câteva sute de mii de euro cash de la rețeaua de evaziune cu produse petroliere protejată de fostul președinte ANAF dar și de locotenenții lui, Sorin Florea de la Garda Financiară și Viorel Comăniță, fost șef al Autorității Naționale a Vămilor. Cămărăscu nu are calitate deocamdată în dosarul penal dar principala întrebare care se pune este pentru ce ar fi putut încasa el acei bani pentru că despre foștii șefi ai Fiscului este clar că ei se ocupau cu protejarea evaziunii, scrie România Liberă.
Procurorul care instrumentează acest dosar al DNA, Carmen Damian a obținut mai multe tabele din care ar rezulta modul în care s-au împărțit banii din afacerile lui Radu Nemeș pentru perioada 2011 – 2012.
Pe aceste tabele apare explicit ca beneficiar al banilor negri, primiți în mai multe tranșe, și Vasile Cămărăscu, conform Flux 24.
Astfel, pe 13 februarie 2012 Cămărăscu ar fi primit 78.000 de euro, pe 29 februarie în același an este trecută o altă sumă și anume că 72.000 de euro ar fi ajuns la fostul șef al SRI București.
Pe un alt document apare că pe 5 decembrie 2011 Vasile Cămărăscu ar fi primit 49.000 de euro.
Într-o altă evidență care apare ca o sinteză a sumelor primite în 2011 în dreptul lui Vasile Cămărăscu apare suma de 242.000 de euro (140.000 + 50.000+40.000+12.000).
Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Ovidiu Marincea a declarat pentru România liberă că în acest moment Vasile Cămărăscu nu mai ocupă nicio funcție în cadrul SRI. Tot Marincea a comunicat că din 30 aprilie 2012 Vasile Cămărăscu nu mai este ofițer SRI, el fiind trecut în rezervă de la acel moment.
Fostul șef SRI București nu are calitate deocamdată în dosarul penal dar principala întrebare care se pune este pentru ce ar fi putut încasa el acei bani pentru că despre foștii șefi ai Fiscului este clar că ei se ocupau cu protejarea evaziunii. Vasile Cămărăscu a fost promovat la conducerea SRI București chiar de către fostul prim adjunct al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea, cei doi fiind se pare colegi la Academia SRI. (Irinel I.).
Coruptie
România, partea fără sens. Posibile cazuri de corupție în cadrul Registrului Auto Român și în cadrul Poliției Române

România, partea fără sens. Simple posibilități:
Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.
Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.
Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.
Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.
Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.
Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Un articol de Vlad Stoica
Citește mai mult despre posibile abuzuri și cazuri de corupție în cadrul Poliției Române, dând click pe acest text
Coruptie
De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est

Călin Georgescu, cândva un fervent susținător al ecologiei și dezvoltării durabile, a reușit să surprindă pe toată lumea cu o piruetă ideologică demnă de un acrobat politic desăvârșit. Din militant al protecției mediului, s-a transformat într-un apostol al suveranismului cu accente pro-ruse, demonstrând că, în politică, orice este posibil, mai ales când vine vorba de redefinirea propriilor convingeri.
De la verde la roșu: metamorfoza neașteptată
În trecut, Călin Georgescu era recunoscut pentru angajamentul său față de ecologie, promovând politici de mediu și dezvoltare sustenabilă. Însă, odată cu intrarea sa în arenă politică, discursul său a suferit o transformare radicală. A început să critice vehement Uniunea Europeană și NATO, descriind scutul antirachetă din România drept o „rușine a diplomației” și afirmând că „NATO este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”.
Admirație pentru Est: Putin, un model de urmat?
Nu s-a oprit aici. Georgescu și-a exprimat deschis admirația față de liderul de la Kremlin, declarând că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara”.
Mai mult, a pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând că „Ucraina e un stat inventat”.Astfel de declarații ridică semne de întrebare cu privire la orientarea sa geopolitică și la interesele pe care le-ar putea servi în calitate de președinte al României.
Programul „Hrană, apă, energie”: o rețetă pentru izolare?
Planul său de guvernare, intitulat „Hrană, apă, energie”, propune un model economic bazat pe suveranism și distributism, promovând ideea că România ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii.
Deși, la prima vedere, acest program pare să încurajeze autosuficiența, în contextul global actual, o astfel de abordare riscă să izoleze țara și să o priveze de beneficiile cooperării internaționale.
România la răscruce: între Vest și Est
Într-un moment în care România se confruntă cu provocări majore și trebuie să-și decidă viitorul prin vot, ascensiunea unui candidat cu astfel de viziuni ridică îngrijorări. În loc să consolideze parteneriatele strategice cu Occidentul, Călin Georgescu pare să propună o reorientare către Est, punând sub semnul întrebării angajamentele țării față de UE și NATO.
Un viitor incert sub conducerea lui Georgescu
Dacă ar ajunge președinte, Călin Georgescu ar putea conduce România pe un drum al incertitudinii, marcat de dezinformare și o posibilă apropiere de sfere de influență care nu împărtășesc valorile democratice ale țării. Într-o perioadă în care stabilitatea și claritatea direcției sunt esențiale, un astfel de viraj ideologic ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul României.
Coruptie
Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”

Călin Georgescu, eternul salvator auto-declarat al României, are un talent aparte de a stârni controverse. Cu un discurs pompos despre suveranitate și despre cum România trebuie „să se ridice din genunchi”, domnul Georgescu și-a croit o aură de simplu patriot modest. Dar dacă ne uităm mai atent, conturile „modeste” ale acestuia par să aibă mai multe dedesubturi decât o săpătură arheologică la Sarmizegetusa.
Suveranism cu gust de lux
În timp ce Călin Georgescu vorbește despre reîntoarcerea la valorile strămoșești și despre „reconstrucția spirituală” a României, este dificil să nu observăm o disonanță flagrantă între predica sa și realitatea financiară. Conform propriilor declarații, averea sa ar fi una modestă, dar parcă fiecare pas al său e acompaniat de un parfum de exclusivitate. Desigur, în viziunea sa, modestia se traduce printr-o opulență subtilă, poate chiar bine ascunsă în spatele unor structuri financiare de nepătruns.
Economia „tradițională” a viitorului
Planurile sale economice sunt un cocktail interesant de utopie și haos. Printre ideile care ar trebui să salveze România se numără reducerea dependenței de Uniunea Europeană și o întoarcere spre „autosuficiență”. Desigur, într-o lume globalizată, unde crizele economice sunt interdependente, această strategie pare mai degrabă o rețetă pentru un colaps rapid decât pentru prosperitate.
Un exemplu de clarviziune economică: Călin Georgescu își dorește un sistem bazat pe „suveranism economic”. În traducere liberă, acest lucru ar putea însemna abandonarea investițiilor externe și îmbrățișarea unei economii austere, în care cetățenii să se descurce cu ceea ce au, eventual să revină la troc.
Criza permanentă: o viziune de dreapta extremă
Deși promite stabilitate, planurile lui Georgescu nu fac decât să arunce România într-o incertitudine cronică. Atitudinea sa ascunsă și mesajele sale aparent mincinoase sugerează o eventuală direcționare spre izolare internațională. Citatul său preferat, „România va fi liberă doar când va renunța la dictatura Bruxelles-ului”, poate fi interpretat ca un pas către periferizarea țării.
Pe scurt, cu un lider precum Georgescu, economia României ar deveni un experiment cu final incert. Misterul conturilor „modeste” rămâne nerezolvat, dar ceea ce este clar e că promisiunile grandioase ascund o posibilă catastrofă națională. Să sperăm că visul său de a ajunge președinte nu se va transforma în coșmarul nostru colectiv.
-
Actualitateacum 2 zile
Tendințele SEO în 2025: Ce trebuie să știe orice afacere din România ca să domine Google
-
Actualitateacum 2 zile
Problema neașteptată cu care au de-a face turiștii pe o cunoscută platformă online. „Din picior se poate da, dacă se așează o muscă și ne gâdilă?”
-
Actualitateacum 3 zile
Profesor de biologie arestat pentru agresiune sexuală. Polițiștii l-au ridicat de la liceul unde predă
-
Actualitateacum o zi
Cum suntem manipulați de ruși după ghidul KGB din 1983. Șeful CNA: „Creați o minciună mare și găsiți un idiot util”
-
Actualitateacum 3 zile
Violenţe stradale la Istanbul şi Izmir. Poliţiştii folosesc gloanţe de cauciuc şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor
-
Actualitateacum 2 zile
Secretele unei amenajări reușite, plante ornamentale de vis și soluții moderne de întreținere/rebegarden.ro
-
Actualitateacum 2 zile
Frații Tate s-au întors în România, cu un avion privat. „Nu există nicio presiune americană, este doar domnia legii”
-
Actualitateacum 2 zile
Cum ursulețul vorbitor a cucerit inima copilăriei – Joaca ce crește minți și suflete