Actualitate
Federația Rusă acuză Marea Britanie și neagă rolul său în cazul ex-spionului Serghei Skripal
Rusia a declanșat un război al declarațiilor împotriva Regatului Unit al Marii Britanii dar și împotriva Statelor Unite ale Americii la Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, Federația Rusă neagă în continuare că ar fi fost responsabilă de otrăvirea unui fost agent dublu aflat pe teritoriul englezesc.
Şeful Serviciului de informaţii externe rus Serghei Narîşkin a declarat că otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal, în Marea Britanie este un act de provocare comis de serviciile secrete britanice şi americane, a transmis agenția Reuters.″Chiar şi în cazul Skripal, o provocare monstruoasă inventată în mod crud de serviciile de securitate din SUA şi Marea Britanie, unele guverne europene nu urmează orbeşte Londra şi Washingtonul, ci aleg în schimb să înţeleagă logic ce s-a întâmplat″, a spus Narîşkin.
El a lansat un apel la ‘revenirea la un dialog sănătos’ între Moscova şi Occident în cazul Skripal, pentru a se evita o nouă situaţie de genul crizei rachetelor în Cuba. ″Este important să se pună capăt acestui joc iresponsabil care constă în creşterea continuă a mizei şi să se renunţe la recurgerea la forţă în relaţiile internaţionale, pentru a nu se ajunge la o situaţie care să ducă la o nouă criză a Cubei″, a subliniat oficialul rus într-o conferinţă internaţională privind securitatea, organizată la Moscova,zilele trecute.
Serghei Skripal, un fost agent dublu alături de fiica sa Yulia au fost găsiți într-o stare critică pe o bancă publică în orașul englez Salisbury pe data de 4 martie. Autoritățile din Londra au acuzat de la bun început Federația Rusă, dar Kremlinul a negat vehement orice implicare. Marea Britanie a acuzat, dar nu a putut proba cauza otrăvirii și mai ales substanța folosită în cadrul acestei otrăviri a spionului dublu.
Totuși, în urma unor acorduri susținute de majoritatea statelor occidentale au fost de acord că otrăvirea a fost efectuată profesionist de către posibili agenți militari ce au legătură cu fosta Uniunea Sovietică. Reamintesc faptul că pe data de 4 martie, pe o bancă din orașul englezesc Salisbury au fost descoperiți, în stare de inconștiență datorate substanței de tip militar Noviciok, care a fost supusă unor teste ale experţilor armatei britanice care au demonstrat că această neurotoxină provine din Rusia. De altfel, înregistrarea de pe o cameră de supraveghere care a surprins clipele de dinaintea otrăvirii ce au ajuns în presa britanică confirmă acest act criminal.
Gary Aitkenhead, directorul Laboratorului pentru Tehnologie şi Studii în domeniul Apărării din baza Porton Down, a declarat pentru postul tv Sky News că nu se poate demonstra că substanţa utilizată în atacul chimic a fost fabricată în Rusia. „Am reuşit să stabilim că este vorba de Noviciok, o substanţă neurotoxică de tip militar. Nu am putut identifica sursa cu precizie, dar am furnizat date ştiinţifice Guvernului, care apoi a coroborat informaţii din alte surse pentru a ajunge la concluziile la care au ajuns”, a afirmat Gary Aitkenhead.
Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană au atribuit Federației Ruse atacul chimic care i-a vizat pe 4 martie pe fostul agent secret rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia în orăşelul britanic Salisbury. Zeci de ţări au expulzat aproximativ 150 de diplomaţi ruşi în contextul acestei crize, Statele Unite expulzând 60. În replică, Administraţia Vladimir Putin a expulzat acelaşi număr de diplomaţi din ţările respective.
În plus, Rusia a cerut Marii Britanii să ofere dovezi că atacul chimic din orăşelul Salisbury nu a fost comis de serviciile secrete britanice, avertizând că, în caz contrar, va considera că este o agresiune la adresa unor cetăţeni ruşi. „O analiză a tuturor circumstanţelor ne conduce să ne gândim la posibila implicare a serviciilor secrete britanice” în atacul neurotoxic din Salisbury, a comunicat Ministerul rus de Externe. „Dacă părţii ruse nu îi vor fi prezentate dovezi împotriva acestei ipoteze, vom considera că avem de-a face cu o tentativă de ucidere a cetăţenilor noştri ca rezultat al unei provocări politice majore”, precizează Ministerul de Externe de la Moscova. Moscova este „extrem de preocupată” în legătură cu starea de sănătate a Iuliei Skripal şi privind refuzul Londrei de a furniza acces consular, a subliniat Ministerul rus de Externe.
Neînțelegerile din OPCW
Potrivit Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, reprezentantul permanent rus la Londra Alexander Shulgin a încercat să folosească organismul internațional pentru a susține rezultatele investigației proprii.De altfel, acest organism (OPCW) nu a susținut propunerea Rusiei de a investiga atacul de la Salisbury, a declarat o sursă diplomatică cu una dintre delegații. „
Anterior, ambasada Rusiei în Olanda a scris pe Twitter că 14 țări au susținut propunerea Rusiei. Pe lângă Rusia, printre acestea se numără Iranul, Venezuela, Cuba, Siria, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Kazahstan, Pakistan și Nicaragua. Executive OPCW este format din 41 de membri și, în general, iau „decizii privind chestiuni de fond cu o majoritate de două treimi din voturi”.
„Contrar protocolului de acțiune prevăzut în Convenția privind interzicerea armelor chimice, partenerii noștri britanici, folosind trucuri procedurale, au solicitat asistență tehnică din partea secretariatului tehnic al OPCW pentru a confirma prin expertiză independentă rezultatele anchetei lor naționale”, a declarat Shulgin la o conferință de presă de la Haga, în urma unei întâlniri a consiliului executiv al OPCW.
Shulgin a subliniat că Rusia a acceptat formal faptul că rezultatele oricăror investigații naționale sau internaționale asupra cazului Skripal vor fi transparente și bazate pe fapte demonstrabile , atâta vreme cât va include experți ruși.
De altfel, propunerile Moscovei pentru o astfel de investigație comună în cazul Skripal nu au fost luate în serios de partenerii occidentali ai Rusiei. Ca și reacție imediată, dilomatul rus Shulgin a spus că țările occidentale au încercat să suprime progresul normal al sesiunii OPCW în cazul Skripal, recurgând la „atacuri calomnioase asupra Federației Ruse”.
Reacții ale oficialilor ruși vis a vis de expulzările efectuate de occidentali
Rusia a negat orice responsabilitate în această otrăvire şi a denunţat „o provocare” şi o „campanie antirusă”. Ca măsură imediată,Federația Rusă a ripostat la expulzările în masă din cadrul crizei diplomatice dintre Rusia și lumea occidentală ce nu pare să se fi încheiat. Ambasada Rusiei la Londra a acuzat guvernul britanic că a încălcat în mod clar angajamentul său conform Convenției de la Viena privind relațiile consulare. Motivul are conexiune cu modul în care nu se poate elucida adevărul prin multitudinea de întrebări rămase fără de răspuns în cazul otrăvirii agentului dublu,Serghei Skripal dimpreună cu fiica sa.
Încă de săptămâna trecută, Ministerul de Externe rus a anunţat că Marea Britanie trebuie să-şi reducă într-un termen de 30 de zile numărul de reprezentanţi ai Ambasadei şi consulatelor sale în Rusia până la nivelul la care se ridică numărul de membri ai personalului diplomatic rus din Marea Britanie, după ce 23 de diplomaţi britanici au fost deja declaraţi persona non-grata în Rusia.
La rândul lor, SUA au expulzat deja 60 de diplomaţi ruşi şi au dispus închiderea consulatului Rusiei de la Seattle, măsură căreia Rusia i-a răspuns joi prin expulzarea unui număr similar de diplomaţi americani şi închiderea consulatului american la Sankt Petersburg.
Radiodifuziunea publică germană a lansat astăzi 6 Aprilie 2018 un mesaj și a subliniat faptul că „UE se află în spatele vinovăției rusești în otrăvirea lui Skripal.Uniunea Europeană a susținut de asemenea că Rusia este probabil responsabilă pentru acest atac cu această substanță nocivă. Acest lucru se întâmplă în ciuda incapacității Regatului Unit de a identifica sursa substanței chimice. „
Ca o replică, ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat că „e un fel de teatru al absurdului. Nu puteți să faceți o poveste mai bună?” (…)Le-am spus colegilor noștri britanici că” vă jucați cu focul și va fi rău .”
Cazul acesta a declanșat un val de expulzări diplomatice forțate și a provocat tensiuni între Rusia și guvernele occidentale. „Un război propagandistic este purtat împotriva Rusiei”, a declarat Nebenzia, susținând că scopul era „să discrediteze și chiar să de-legitimeze Rusia”.
Problema decisă de vot este că expulzările reprezentanților Rusiei în țările aliate din SUA trebuie să stea doar pe baza afirmațiilor guvernului britanic privind vinovăția Rusiei, fără a fi furnizate dovezi care să le susțină.
„Toate acestea folosesc metoda doctorului Goebbels”, a adăugat oficialul rus ce a făcut o paralelă cu activitatea fostului șef al propagandei naziste Joseph Goebbels.În răspunsul său, ambasadoarea britanică, Karen Pierce, a declarat că Londra a transmis cererea Rusiei pentru accesul consulatului pentru a purta discuții cu fiica spionului Yulia Skripal și a amintit că guvernul britanic a acționat în mod corespunzător în cadrul convenției internaționale.
„Nu voi preda nicio prelegere asupra moralității sau responsabilităților noastre”, a spus Pierce, „într-o țară care, așa cum a dezbătut ieri acest consiliu, a făcut atât de multe pentru a bloca investigația adecvată utilizării armelor chimice în Siria”. „Este încă o încercare a Rusiei de a folosi acest Consiliu de Securitate pentru câștiguri politice”, a declarat diplomatul american Kelley Currie.
„Aceasta nu este o tactică potrivită pentru acest organism”, a mai spus domnia sa în legătură cu paralela și imaginea forțată a Rusiei în raport cu personalitatea fostului criminal nazist Goebbels.
Rusia a cerut încă de miercuri 4 Aprilie Consiliului de Securitate al ONU o întâlnire la nivel mondial, dar nu a reușit să se alăture încercării de a participa la recunoașterea folosirii de substanțe militare care au provocat incidentul de la Salisbury și care intră sub incidența Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Cazul reflectat în media europeană
De altfel, scandalul otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal suscită un interes mărit. Insuccesul recunoaşterii de către experţii britanici prelungește suspansul, din moment ce ei nu au reușit să identifice cu exactitate provenienţa agentului neurotoxic Noviciok. Iar acest nou episod a provocat un nou val de tensiuni la nivel diplomatic.
„Rusia pretinde scuze din partea Londrei în cazul Skripal”, a titrat prestigiosul cotidian francez Le Monde. În replică, guvernul britanic a amintit că cercetările făcute în laborator nu constituie „decât o parte a informaţiilor” aflate la dispoziţia sa, iar aceste informaţii includ şi cercetările făcute de Moscova în domeniu. Mai mult decât atâtm programul de asasinate conduse ”precis de către Rusia” şi faptul că Skripal era considerat „ţintă” sunt alte elemente dezbătute de către jurnaliștii francezi.
Însă dificultăţile guvernului britanic sunt amplificate de un nou scandal generat de ştergerea de pe pagina Ministerului de Externe a unui mesaj care afirma că oamenii de ştiinţă britanici au ajuns la concluzia că agentul Noviciok a fost produs în Rusia, a observat departamentul specializat pe politică externă a lui The Guardian. Ştergerea acestui mesaj, constatată şi de Ambasada Rusiei la Londra a ” pus presiune pe ministrul britanic de externe, Boris Johnson,” omul menit pentru a da explicaţii valabile . De altfel, jurnaliștii britanici se întreabă pe bună dreptate dacă ”a dezinformat opinia publică sau dacă guvernul şi-a schimbat poziţia”.
Televiziunea publică rusă a difuzat încă de joi 5 Aprilie o înregistrare audio prezentată ca fiind o discuţie telefonică între Iulia Skripal şi verişoara sa Viktoria. În scurta conversaţie, purtată în limba rusă, Iulia afirmă că ea şi tatăl ei sunt în faza de refacere şi că ea va putea ieşi în curând din spital.
„M-am trezit acum mai mult de o săptămână şi sunt fericită să spun că mă simt din ce în ce mai bine cu fiecare zi”, a declarat Iulia Skripal, citată într-un comunicat transmis de poliţia britanică, citat de Agerpres.„Sunt recunoscătoare pentru interesul pe care îl suscit şi pentru numeroasele mesaje de susţinere pe care le-am primit. Sunt sigură că înţelegeţi că tot acest caz poate fi destabilizator şi sper că îmi veţi respecta viaţa privată şi pe cea a familiei mele în timpul convalescenţei mele”, a adăugat ea.
Sursa foto :News Pig.co.uk , UFO Insight, home.bt.com,Stiri pe surse,PSnews
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA
Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air Force One donat președintelui SUA, Donald Trump, de Qatar, au fost chemați în instanță.
Donald Trump la bordul aeronavei primite de Qatar/FOTO: Getty Images
La finalul summitului NATO desfăşurat săptămâna trecută în Turcia, noul avion prezidenţial Boeing 747-8 a plecat de acolo către o bază militară americană din Regatul Unit fără preşedintele Donald Trump, care a zburat către acea bază cu vechiul avion prezidenţial Boeing 747-200, de unde s-a îmbarcat în noul avion donat de Qatar.
Jurnaliştii publicaţiei New York Times au fost primii care au relatat despre preocupările de securitate legate de noul avion prezidenţial, ceea ce l-a înfuriat pe preşedintele american, potrivit CNN.
Trump a justificat zborul său către Regatul Unit cu vechiul avion ca fiind un act de „nostalgie” şi prin faptul că la acea bază americană avionul putea fi verificat.
În două articole, New York Times a scris că noul avion, primit cadou din partea familiei regale qatareze, nu dispune de sistemele de apărare cu care sunt echipate cele două avioane prezidenţiale americane Boeing 747-200, aflate în serviciu din anii ’90 şi a căror înlocuire a fost deja decisă, dar furnizarea noilor avioane este întârziată.
Aceeaşi publicaţie a mai scris că schimbarea avionului pentru deplasarea de la summit i-a fost recomandată lui Trump de serviciul său de securitate, pe fondul reluării ostilităţilor cu Iranul, ţară învecinată cu Turcia.
Casa Albă a evitat comentariile, afirmând doar că „noul Air Force One este un avion ultramodern echipat cu protocoale de securitate de nivel înalt care garantează protecţia preşedintelui şi a echipei sale”.
Cele două aeronave Air Force One mai vechi ar fi dotate cu sisteme defensive sofisticate, însă nu este clar dacă noul avion donat de Qatar beneficiază de echipamente similare.
După publicarea acestor informații, procurorii federali din New York i-au citat pe jurnaliștii care au relatat despre subiect pentru a depune mărturie într-un caz privind o posibilă încălcare a legii penale federale.
În replică, avocatul publicaţiei New York Times a denunţat un „act obraznic care trebuie înţeles ca o tentativă de a împiedica publicul să afle ce se întâmplă în ţară prin intimidarea jurnaliştilor să nu-şi facă treaba”.
Familia regală qatareză i-a dăruit anul trecut lui Donald Trump acest avion de lux, după ce preşedintele SUA s-a plâns de starea celor două aeronave mai vechi Air Force One.
Acest cadou, evaluat la câteva sute de milioane de dolari, ridică însă semne de întrebare asupra unor chestiuni de natură etică şi constituţională cu privire la cadourile pe care un preşedinte le poate primi din străinătate.
Actualitate
Beach, Please! Festival, ziua 2: 134.000 de participanți, iar Playboi Carti oferă show-ul așteptat de o țară întreagă
Cu 134.000 de participanți, ediția aniversară a festivalului Beach, Please! a atins un nou record și a livrat cea mai mare zi de până acum.
Imaginea 1/7:
Playboi Carti/FOTO: Beach, Please! Festival
Cu o seară înainte, organizatorii au fost nevoiți să reprogrameze concertul lui Playboi Carti, după ce condițiile meteorologice au împiedicat deplasarea artistului din Paris către România.
Decizia a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din spațiul public, iar interesul pentru evoluția situației a crescut de la o oră la alta.
Vineri, pe parcursul zilei, Beach, Please! a confirmat oficial că artistul va ajunge în România și va urca pe scenă în cea de-a treia seară a festivalului. Din acel moment, interesul public a depășit granițele festivalului. Aeronava care l-a transportat pe Playboi Carti de la Paris la Constanța a devenit, în timpul zborului, cel mai urmărit avion din lume pe FlightRadar24, ocupând poziția #1 Worldwide și fiind urmărită în timp real de zeci de mii de utilizatori din întreaga lume, într-un moment rar întâlnit pentru un zbor privat către un festival.
După ce concertul a fost reprogramat, Playboi Carti a urcat pe scena de la NIBIRU pentru concertul pe care o țară întreagă îl aștepta.
Ajuns la NIBIRU, Playboi Carti a oferit publicului concertul pe care îl aștepta, într-un spectacol construit la standardele marilor sale turnee internaționale. Show-ul a inclus dansatori, efecte speciale impresionante, flăcări, jocuri de lumini și o producție vizuală spectaculoasă, aducând pe main stage unul dintre cele mai impresionante show-uri prezentate vreodată la Beach, Please!.
La finalul concertului, artistul a coborât de pe scenă și a traversat mulțimea, mergând dintr-o laterală în cealaltă a scenei pentru a-și saluta fanii, într-un moment petrecut la răsărit și întâmpinat cu entuziasm de zecile de mii de participanți.
Un alt moment definitoriu al serii a fost revenirea lui Yeat, care a transformat main stage-ul într-un spectacol de energie continuă și a confirmat încă o dată statutul său de unul dintre cei mai apreciați artiști ai noii generații. Pe parcursul serii au mai urcat pe scena principală Rich Amiri, Ski Mask The Slump God, Jeleel, precum și IAN și Azteca, care au pregătit un moment special împreună pentru publicul Beach, Please!.
Alături de spectacolul exploziv susținut de Yeat, ziua 3 a devenit cea mai mare și mai intensă zi de până acum a ediției aniversare Beach, Please!.
Pe tot parcursul zilei, cei 134.000 de participanți s-au bucurat de concerte, activări și experiențele din NIBIRU, într-o atmosferă susținută de vreme excelentă și de o producție la standarde internaționale. Ziua 2 a confirmat încă o dată amploarea ediției aniversare Beach, Please! și poziția festivalului printre cele mai importante evenimente de muzică urbană din lume.
Festivalul continuă sâmbătă cu un nou line-up de calibru internațional. Pe scena principală vor urca, în premieră în România, Future, alături de Quavo, B.U.G. Mafia, INNA, Che, Nine Vicious, dar și Babasha și Amuly, într-o nouă seară care se anunță spectaculoasă.
Actualitate
De ce creșterea salariului minim poate avea efecte nedorite: avertismente privind concedieri și muncă la negru
Creșterea salariului minim de la 1 iulie generează efecte economice controversate, cu opinii divergente în rândul economiștilor, consultanților și mediului de afaceri. În timp ce Guvernul spune că protejează veniturile mici, experții consultați de „Adevărul” avertizează asupra efectelor negative majore pe care măsura le va produce, cu efecte în lanț care includ presiune pe costuri, ajustări ale pieței muncii și posibila extindere a muncii la negru.
Creșterea salariului minim sporește riscul de muncă la negru. Foto arhivă
Profesorul de economie Radu Nechita a declarat pentru „Adevărul” că efectele nu pot fi tratate uniform, deoarece piața muncii reacționează diferit în funcție de mai mulți factori structurali.
„Impactul creșterii salariului minim este diferit în funcție de regiune, sector economic, mărimea firmelor, nivel de calificare și productivitate al salariaților etc. În regiunile sărace, activitatea economică va fi redusă (unii salariați vor fi concediați) sau va trece la negru, cei mai puțin calificați, experimentați, flexibili vor avea dificultăți să-și păstreze locul de muncă sau să-și găsească unul, iar cei care-l vor păstra, vor avea de îndeplinit cerințe mai stricte. Firmele mari vor fi afectate, vor face eforturi de adaptare și reorganizare, dar impactul cel mai neplăcut va fi asupra firmelor mici și mijlocii, din domeniul serviciilor livrate local, pe o piață cu clienți cu venituri reduse”, a spus el, explicând modul în care este calculat costul total al angajării și de ce acesta devine relevant în analiza pieței.
„Un salariu minim de 4.325 lei înseamnă că valoarea muncii salariatului trebuie să fie de cel puțin 4.418 lei, deoarece acesta este costul total pentru angajator. Aceasta este de fapt valoarea remunerației factorului muncă, adică salariul complet.
Dacă valoarea muncii salariatului este mai mică de 4418 lei, ar însemna că angajatorul „cumpără” un serviciu la un preț mai mare decât „face”. Acest lucru nu se poate întâmpla prea mult timp pe o piață concurențială, nici măcar statul nu te poate forța să cumperi de pe piață ceva mai scump decât îți convine”, a adăugat economistul.
Ce variante are angajatorul: productivitate, investiții sau ajustare
Profesorul de economie a descris mai multe mecanisme de adaptare ale firmelor în fața creșterii costurilor salariale.
„Deoarece angajarea și concedierea sunt costisitoare, angajatorul va încerca să-i mărească productivitatea angajatului reducând timpii morți, de exemplu, îl cheamă să lucreze la restaurant strict la orele de vârf, stabilind norme sporite, noi sarcini etc., ceea ce nu ameliorează situația angajaților”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, productivitatea ar putea fi sporită, eventual, prin investiții suplimentare, dar „acel capital suplimentar necesită de regulă și un capital uman sporit, adică salariați mai calificați”. „Deci locul de muncă respectiv poate fi păstrat, dar este posibil ca el să fie ocupat de altcineva. Soluția creșterii productivității este cea ideală, dar dacă ea ar fi fost posibilă, rentabilă, ea ar fi fost deja aplicată de angajator”, a sugerat economistul.
Dacă aceste soluții nu funcționează, ajustarea devine inevitabilă.
În opinia sa, „dacă productivitatea nu poate fi sporită la nivelul salariului complet, atunci angajatorul va renunța la angajat (ceea ce înseamnă restrângerea activității sau chiar închiderea firmei) sau îl va înlocui cu capital”.
„De exemplu, comanda nu mai este preluată de un angajat ci este tastată de client de pe ecran. Substituirea muncii prin capital necesită investiții care pot fi făcute de firme mari (nu IMM-uri), care operează pe piețe mari (restaurant la oraș, la sat) și cu clienți cu venituri ridicate”, a spus Nechita.
Radu Nechita: Există riscul extinderii muncii la negru
Una dintre cele mai sensibile consecințe posibile, în opinia profesorului, este migrarea către economia informală.
„Mai există și varianta angajării la negru, ceea ce vulnerabilizează tocmai angajații pe care creșterea salariului minim ar fi trebuit să-i ajute”, a punctat profesorul de economie, adăugând însă că, în cazul în care salariul minim este peste nivelul care ar fi pe piață, pe același loc de muncă vor concura mai mulți doritori. „Angajatorul va putea să introducă (explicit sau implicit) condiții suplimentare. În orice caz, le va fi mai greu angajaților cu mai puțină experiență, cu calificări mai reduse (tineri), mai puțin flexibili”, a afirmat Nechita.
Profesorul formulează și o critică mai generală asupra mecanismului politic al salariului minim.
„Creșterea salariului minim prin intervenția statului este una din măsurile preferate de politicieni pentru că astfel arată cât de mult le pasă de cei care câștigă puțin, pot face pe generoșii, dar cu banii altora”, a spus el, admițând căefectele nu sunt exclusiv negative.
Românii preferă să țină bani „la saltea”? Ce arată creșterea numerarului din economie, raportată de BNR
„Intențiile acestei măsuri sunt de cele mai multe ori bune, ea îi poate ajuta pe cei care-și vor păstra locul de muncă, dar consecințele ei pe termen mai îndepărtat sunt negative asupra unora dintre cei care se așteptau să fie printre beneficiari”, a afirmat Nechita pentru „Adevărul”.
Adrian Negrescu: Se pună multă presiune asupra firmelor mici
La rândul său, analistul Adrian Negrescu a descris impactul ca fiind puternic mai ales asupra microîntreprinderilor.
„Creşterea
salariului minim este ca o ştire la Radio Erevan. În mod real,
salariul minim continuă să scadă, nu să crească. De la 1 iulie,
cei 125 de lei pe care îi primesc în plus românii se topesc
practic în inflaţia de 11%. În termeni reali, în ultimul an,
angajaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproape 400 lei din
puterea de cumpărare pe fondul scumpirilor generalizate.
Creşterea
salariului minim este ca o lovitură sub centură pentru multe dintre
firmele româneşti, mai ales pentru microîntreprinderi, pentru
companiile care în acest moment se confruntă cu o scădere
generalizată a vânzărilor şi cu un blocaj financiar înfiorător”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
El explică și efectul costurilor suplimentare.
„Cum
încasările lor şi aşa sunt în scădere, cei peste 280 de lei în
plus pe care trebuie să îi plătească lunar pentru fiecare angajat
cu salariul minim înseamnă un cost pe care mulţi nu au din ce să
îl suporte şi, probabil, vor recurge la plata la negru. Asta dacă
nu vor da afară oameni sau vor creşte preţurile, dacă îşi
permit. O decizie care s-ar putea să acţioneze ca o lovitură de
bumerang pentru că majorarea preţurilor i-ar putea face
necompetitivi în faţa concurenţei, altfel spus să îi trimită
către faliment.
Indiferent ce soluţie vor alege, firmele mici
vor fi puternic afectate de această măsură decisă din pix, fără
niciun studiu de impact”, punctează analistul.
O perspectivă mai echilibrată asupra efectelor
Consultantul de business Sorin Spiridon a declarat la rândul său pentru „Adevărul” că măsura trebuie privită și din perspectiva veniturilor angajaților.
„Creșterea salariului minim era, în opinia mea, o măsură necesară. România rămâne printre țările cu cele mai reduse salarii din Uniunea Europeană, iar în ultimii ani inflația, în special la produsele de bază și utilități, a redus semnificativ puterea de cumpărare a populației”, a afirmat el.
El atrage atenția că impactul real este mai amplu decât pare la prima vedere.
„Trebuie însă să privim impactul acestei măsuri dintr-o perspectivă mai largă. Efectele nu se limitează la angajații remunerați cu salariul minim. În practică, majorarea va influența și salariile celor aflați imediat deasupra acestui nivel”, a adăugat Spiridon.
În plus, el explică efectul fiscal.
„În
același timp, reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de
lei diminuează o parte din beneficiul pe care angajații îl vor
resimți în salariul net. Cu alte cuvinte, costul suportat de
angajatori crește, însă câștigul net al angajaților este mai
mic decât ar fi fost dacă facilitatea fiscală ar fi fost păstrată
integral. Chiar și după această majorare, este puțin
probabil ca presiunea salarială să dispară. Inflația acumulată
în ultimii ani, în special la bunurile esențiale, a fost suficient
de ridicată încât mulți angajați vor continua să resimtă o
scădere a puterii de cumpărare. Pentru numeroase companii, discuția
despre salarii nu se încheie odată cu această majorare.
Nu
cred însă că soluția este să privim salariul minim exclusiv ca
pe o problemă de cost. Pentru companiile mature, aceasta ar trebui
să fie și o oportunitate de reflecție. În mod normal, salariul
minim ar trebui să reprezinte un salariu de intrare în companie sau
să fie specific unor poziții cu valoare adăugată redusă”, a declarat el pentru „Adevărul”.
Salariul minim pe economie crește: cât vor primi românii de la 1 iulie și câți angajați sunt vizați de majorare
Potrivit acestuia, dacă o
organizație are un număr foarte mare de angajați remunerați la
acest nivel sau dacă o majorare moderată a salariului minim îi
pune în pericol viabilitatea, este un semnal că modelul de
business, nivelul productivității sau modul de organizare trebuie
analizate cu atenție.
„Există însă și o categorie care trebuie privită diferit: start-up-urile și companiile aflate în primii doi ani de activitate. Aceste firme sunt, prin natura lor, mult mai fragile. Ele investesc în dezvoltare, își validează modelul de business și funcționează adesea cu resurse financiare limitate. Pentru astfel de organizații, o creștere rapidă a costurilor poate avea un impact disproporționat. Din acest motiv, cred că politicile publice ar trebui să facă o distincție mai clară între companiile mature și cele aflate în faza de început, care au nevoie de mai multă predictibilitate și de măsuri de sprijin adaptate etapei în care se află. În ceea ce privește concedierile și inflația, nu mă aștept la efecte uniforme. Unele companii vor transfera o parte din costuri în prețuri, altele vor absorbi impactul prin reducerea marjelor, iar cele mai performante vor încerca să crească productivitatea și să își optimizeze activitatea”, a spus consultantul de business.
-
Actualitateacum 3 zile
Răceala lui Trump față de Giorgia Meloni, surprins la summitul NATO, alimentează tensiunile dintre cei doi lideri
-
Breakingacum 3 zileÎn Astrahan, a fost introdusă vânzarea de combustibil în funcție de numerele de înmatriculare ale autoturismelor
-
Actualitateacum 3 zile
Coreea de Nord furnizează până la 40% din muniția de artilerie folosită de Rusia, susține serviciul de informații militare al Ucrainei
-
Breakingacum 2 zileȘefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
-
Actualitateacum 2 zile
O echipă-surpriză a cucerit publicul: cum arată sferturile Mondialului în ochii fanilor
-
Actualitateacum 2 zile
„U” Cluj a scos un egal prețios în prima manșă cu Dinamo Kiev
-
Actualitateacum 2 zile
Britanicul Nigel Farage și franțuzoaica Marine Le Pen folosesc strategia lui Trump: transformă scandalul politic în avantaj electoral
-
Breakingacum 3 zileCel mai cunoscut pilot de la Tarom iese la pensie