Actualitate
Federația Rusă acuză Marea Britanie și neagă rolul său în cazul ex-spionului Serghei Skripal
Rusia a declanșat un război al declarațiilor împotriva Regatului Unit al Marii Britanii dar și împotriva Statelor Unite ale Americii la Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, Federația Rusă neagă în continuare că ar fi fost responsabilă de otrăvirea unui fost agent dublu aflat pe teritoriul englezesc.
Şeful Serviciului de informaţii externe rus Serghei Narîşkin a declarat că otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal, în Marea Britanie este un act de provocare comis de serviciile secrete britanice şi americane, a transmis agenția Reuters.″Chiar şi în cazul Skripal, o provocare monstruoasă inventată în mod crud de serviciile de securitate din SUA şi Marea Britanie, unele guverne europene nu urmează orbeşte Londra şi Washingtonul, ci aleg în schimb să înţeleagă logic ce s-a întâmplat″, a spus Narîşkin.
El a lansat un apel la ‘revenirea la un dialog sănătos’ între Moscova şi Occident în cazul Skripal, pentru a se evita o nouă situaţie de genul crizei rachetelor în Cuba. ″Este important să se pună capăt acestui joc iresponsabil care constă în creşterea continuă a mizei şi să se renunţe la recurgerea la forţă în relaţiile internaţionale, pentru a nu se ajunge la o situaţie care să ducă la o nouă criză a Cubei″, a subliniat oficialul rus într-o conferinţă internaţională privind securitatea, organizată la Moscova,zilele trecute.
Serghei Skripal, un fost agent dublu alături de fiica sa Yulia au fost găsiți într-o stare critică pe o bancă publică în orașul englez Salisbury pe data de 4 martie. Autoritățile din Londra au acuzat de la bun început Federația Rusă, dar Kremlinul a negat vehement orice implicare. Marea Britanie a acuzat, dar nu a putut proba cauza otrăvirii și mai ales substanța folosită în cadrul acestei otrăviri a spionului dublu.
Totuși, în urma unor acorduri susținute de majoritatea statelor occidentale au fost de acord că otrăvirea a fost efectuată profesionist de către posibili agenți militari ce au legătură cu fosta Uniunea Sovietică. Reamintesc faptul că pe data de 4 martie, pe o bancă din orașul englezesc Salisbury au fost descoperiți, în stare de inconștiență datorate substanței de tip militar Noviciok, care a fost supusă unor teste ale experţilor armatei britanice care au demonstrat că această neurotoxină provine din Rusia. De altfel, înregistrarea de pe o cameră de supraveghere care a surprins clipele de dinaintea otrăvirii ce au ajuns în presa britanică confirmă acest act criminal.
Gary Aitkenhead, directorul Laboratorului pentru Tehnologie şi Studii în domeniul Apărării din baza Porton Down, a declarat pentru postul tv Sky News că nu se poate demonstra că substanţa utilizată în atacul chimic a fost fabricată în Rusia. „Am reuşit să stabilim că este vorba de Noviciok, o substanţă neurotoxică de tip militar. Nu am putut identifica sursa cu precizie, dar am furnizat date ştiinţifice Guvernului, care apoi a coroborat informaţii din alte surse pentru a ajunge la concluziile la care au ajuns”, a afirmat Gary Aitkenhead.
Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană au atribuit Federației Ruse atacul chimic care i-a vizat pe 4 martie pe fostul agent secret rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia în orăşelul britanic Salisbury. Zeci de ţări au expulzat aproximativ 150 de diplomaţi ruşi în contextul acestei crize, Statele Unite expulzând 60. În replică, Administraţia Vladimir Putin a expulzat acelaşi număr de diplomaţi din ţările respective.
În plus, Rusia a cerut Marii Britanii să ofere dovezi că atacul chimic din orăşelul Salisbury nu a fost comis de serviciile secrete britanice, avertizând că, în caz contrar, va considera că este o agresiune la adresa unor cetăţeni ruşi. „O analiză a tuturor circumstanţelor ne conduce să ne gândim la posibila implicare a serviciilor secrete britanice” în atacul neurotoxic din Salisbury, a comunicat Ministerul rus de Externe. „Dacă părţii ruse nu îi vor fi prezentate dovezi împotriva acestei ipoteze, vom considera că avem de-a face cu o tentativă de ucidere a cetăţenilor noştri ca rezultat al unei provocări politice majore”, precizează Ministerul de Externe de la Moscova. Moscova este „extrem de preocupată” în legătură cu starea de sănătate a Iuliei Skripal şi privind refuzul Londrei de a furniza acces consular, a subliniat Ministerul rus de Externe.
Neînțelegerile din OPCW
Potrivit Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, reprezentantul permanent rus la Londra Alexander Shulgin a încercat să folosească organismul internațional pentru a susține rezultatele investigației proprii.De altfel, acest organism (OPCW) nu a susținut propunerea Rusiei de a investiga atacul de la Salisbury, a declarat o sursă diplomatică cu una dintre delegații. „
Anterior, ambasada Rusiei în Olanda a scris pe Twitter că 14 țări au susținut propunerea Rusiei. Pe lângă Rusia, printre acestea se numără Iranul, Venezuela, Cuba, Siria, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Kazahstan, Pakistan și Nicaragua. Executive OPCW este format din 41 de membri și, în general, iau „decizii privind chestiuni de fond cu o majoritate de două treimi din voturi”.
„Contrar protocolului de acțiune prevăzut în Convenția privind interzicerea armelor chimice, partenerii noștri britanici, folosind trucuri procedurale, au solicitat asistență tehnică din partea secretariatului tehnic al OPCW pentru a confirma prin expertiză independentă rezultatele anchetei lor naționale”, a declarat Shulgin la o conferință de presă de la Haga, în urma unei întâlniri a consiliului executiv al OPCW.
Shulgin a subliniat că Rusia a acceptat formal faptul că rezultatele oricăror investigații naționale sau internaționale asupra cazului Skripal vor fi transparente și bazate pe fapte demonstrabile , atâta vreme cât va include experți ruși.
De altfel, propunerile Moscovei pentru o astfel de investigație comună în cazul Skripal nu au fost luate în serios de partenerii occidentali ai Rusiei. Ca și reacție imediată, dilomatul rus Shulgin a spus că țările occidentale au încercat să suprime progresul normal al sesiunii OPCW în cazul Skripal, recurgând la „atacuri calomnioase asupra Federației Ruse”.
Reacții ale oficialilor ruși vis a vis de expulzările efectuate de occidentali
Rusia a negat orice responsabilitate în această otrăvire şi a denunţat „o provocare” şi o „campanie antirusă”. Ca măsură imediată,Federația Rusă a ripostat la expulzările în masă din cadrul crizei diplomatice dintre Rusia și lumea occidentală ce nu pare să se fi încheiat. Ambasada Rusiei la Londra a acuzat guvernul britanic că a încălcat în mod clar angajamentul său conform Convenției de la Viena privind relațiile consulare. Motivul are conexiune cu modul în care nu se poate elucida adevărul prin multitudinea de întrebări rămase fără de răspuns în cazul otrăvirii agentului dublu,Serghei Skripal dimpreună cu fiica sa.
Încă de săptămâna trecută, Ministerul de Externe rus a anunţat că Marea Britanie trebuie să-şi reducă într-un termen de 30 de zile numărul de reprezentanţi ai Ambasadei şi consulatelor sale în Rusia până la nivelul la care se ridică numărul de membri ai personalului diplomatic rus din Marea Britanie, după ce 23 de diplomaţi britanici au fost deja declaraţi persona non-grata în Rusia.
La rândul lor, SUA au expulzat deja 60 de diplomaţi ruşi şi au dispus închiderea consulatului Rusiei de la Seattle, măsură căreia Rusia i-a răspuns joi prin expulzarea unui număr similar de diplomaţi americani şi închiderea consulatului american la Sankt Petersburg.
Radiodifuziunea publică germană a lansat astăzi 6 Aprilie 2018 un mesaj și a subliniat faptul că „UE se află în spatele vinovăției rusești în otrăvirea lui Skripal.Uniunea Europeană a susținut de asemenea că Rusia este probabil responsabilă pentru acest atac cu această substanță nocivă. Acest lucru se întâmplă în ciuda incapacității Regatului Unit de a identifica sursa substanței chimice. „
Ca o replică, ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat că „e un fel de teatru al absurdului. Nu puteți să faceți o poveste mai bună?” (…)Le-am spus colegilor noștri britanici că” vă jucați cu focul și va fi rău .”
Cazul acesta a declanșat un val de expulzări diplomatice forțate și a provocat tensiuni între Rusia și guvernele occidentale. „Un război propagandistic este purtat împotriva Rusiei”, a declarat Nebenzia, susținând că scopul era „să discrediteze și chiar să de-legitimeze Rusia”.
Problema decisă de vot este că expulzările reprezentanților Rusiei în țările aliate din SUA trebuie să stea doar pe baza afirmațiilor guvernului britanic privind vinovăția Rusiei, fără a fi furnizate dovezi care să le susțină.
„Toate acestea folosesc metoda doctorului Goebbels”, a adăugat oficialul rus ce a făcut o paralelă cu activitatea fostului șef al propagandei naziste Joseph Goebbels.În răspunsul său, ambasadoarea britanică, Karen Pierce, a declarat că Londra a transmis cererea Rusiei pentru accesul consulatului pentru a purta discuții cu fiica spionului Yulia Skripal și a amintit că guvernul britanic a acționat în mod corespunzător în cadrul convenției internaționale.
„Nu voi preda nicio prelegere asupra moralității sau responsabilităților noastre”, a spus Pierce, „într-o țară care, așa cum a dezbătut ieri acest consiliu, a făcut atât de multe pentru a bloca investigația adecvată utilizării armelor chimice în Siria”. „Este încă o încercare a Rusiei de a folosi acest Consiliu de Securitate pentru câștiguri politice”, a declarat diplomatul american Kelley Currie.
„Aceasta nu este o tactică potrivită pentru acest organism”, a mai spus domnia sa în legătură cu paralela și imaginea forțată a Rusiei în raport cu personalitatea fostului criminal nazist Goebbels.
Rusia a cerut încă de miercuri 4 Aprilie Consiliului de Securitate al ONU o întâlnire la nivel mondial, dar nu a reușit să se alăture încercării de a participa la recunoașterea folosirii de substanțe militare care au provocat incidentul de la Salisbury și care intră sub incidența Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Cazul reflectat în media europeană
De altfel, scandalul otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal suscită un interes mărit. Insuccesul recunoaşterii de către experţii britanici prelungește suspansul, din moment ce ei nu au reușit să identifice cu exactitate provenienţa agentului neurotoxic Noviciok. Iar acest nou episod a provocat un nou val de tensiuni la nivel diplomatic.
„Rusia pretinde scuze din partea Londrei în cazul Skripal”, a titrat prestigiosul cotidian francez Le Monde. În replică, guvernul britanic a amintit că cercetările făcute în laborator nu constituie „decât o parte a informaţiilor” aflate la dispoziţia sa, iar aceste informaţii includ şi cercetările făcute de Moscova în domeniu. Mai mult decât atâtm programul de asasinate conduse ”precis de către Rusia” şi faptul că Skripal era considerat „ţintă” sunt alte elemente dezbătute de către jurnaliștii francezi.
Însă dificultăţile guvernului britanic sunt amplificate de un nou scandal generat de ştergerea de pe pagina Ministerului de Externe a unui mesaj care afirma că oamenii de ştiinţă britanici au ajuns la concluzia că agentul Noviciok a fost produs în Rusia, a observat departamentul specializat pe politică externă a lui The Guardian. Ştergerea acestui mesaj, constatată şi de Ambasada Rusiei la Londra a ” pus presiune pe ministrul britanic de externe, Boris Johnson,” omul menit pentru a da explicaţii valabile . De altfel, jurnaliștii britanici se întreabă pe bună dreptate dacă ”a dezinformat opinia publică sau dacă guvernul şi-a schimbat poziţia”.
Televiziunea publică rusă a difuzat încă de joi 5 Aprilie o înregistrare audio prezentată ca fiind o discuţie telefonică între Iulia Skripal şi verişoara sa Viktoria. În scurta conversaţie, purtată în limba rusă, Iulia afirmă că ea şi tatăl ei sunt în faza de refacere şi că ea va putea ieşi în curând din spital.
„M-am trezit acum mai mult de o săptămână şi sunt fericită să spun că mă simt din ce în ce mai bine cu fiecare zi”, a declarat Iulia Skripal, citată într-un comunicat transmis de poliţia britanică, citat de Agerpres.„Sunt recunoscătoare pentru interesul pe care îl suscit şi pentru numeroasele mesaje de susţinere pe care le-am primit. Sunt sigură că înţelegeţi că tot acest caz poate fi destabilizator şi sper că îmi veţi respecta viaţa privată şi pe cea a familiei mele în timpul convalescenţei mele”, a adăugat ea.
Sursa foto :News Pig.co.uk , UFO Insight, home.bt.com,Stiri pe surse,PSnews
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
Cât costă un permis de muncă obținut peste rând pentru un angajat din Asia. Șeful Biroului Imigrări din Ialomița, reținut pentru luare de mită
Un comisar șef de poliție a fost reținut de către procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată. Șef la Imigrări în județul Ialomița, suspectul este acuzat că ar fi luat de trei ori mită pentru a urgenta obținerea unor permise de muncă pentru lucrători aduși din Asia.
S-a ajuns la timpi foarte mari de așteptare pentru emiterea permiselor de muncă FOTO: arhiva/IGI
Comisarul șef de poliție Rareș Gabriel Bulimej, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al județului Ialomița, a fost reținut vineri, 4 octombrie 2024, pentru 24 ore, de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, fiind acuzat de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale). În același dosar este cercetat pentru trafic de influență și un agent de poliție din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, acesta, conform procurorilor, fiind cel care intermedia solicitările firmelor care aveau nevoie de lucrători și care altfel ar fi trebuit să aștepte mai mult timp pentru obținerea documentelor.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 04 octombrie 2024, față de inculpatul BULIMEJ RAREȘ-GABRIEL, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale).
Totodată, procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul NIȚĂ BOGDAN, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență”, arată DNA, într-un comunicat de presă.
Procurorii au strâns probe care arată că, în perioada 2022 – 2023, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel, în calitate de împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, ar fi acceptat de la suspectul Niță Bogdan, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, promisiunea primirii unor sume de bani „în schimbul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu, pentru urgentarea mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă / angajare pentru cetățenii străini din țările extra europene și, implicit, pentru urgentarea soluționării acestor cereri și pentru eliberarea, în mod preferențial a acestor avize, pe numele și pe seama mai multor societăți comerciale”.
12.000 euro pentru 25 permise, 31.400 euro pentru alte 38 permise
Bulimej a fost prins în flagrant joi, 3 octombrie 2024, atunci când a primit de la agentul Bogdan Niță 12.000 euro pentru soluționarea a 25 cereri de angajare pentru cetățeni străini din țările extra europene. Cu doar o zi înainte acesta ar fi primit alți peste 30.000 euro, tot pentru eliberarea unor permise de muncă pentru lucrători proveniți din spațiul extra comunitar, conform declarațiilor unui martor din dosar.
„Anterior, la data de 2 octombrie 2024, agentul de poliție Niță Bogdan, printr-un intermediar, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 31.400 de euro în parcarea unui centru comercial din București, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Suma respectivă ar fi fost solicitată de suspectul Niță Bogdan pentru obținerea permiselor de muncă pentru 38 de cetățeni străini din Asia”, mai arată procurorii, în comunicatul citat.
Inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel urmează să fie prezentat astăzi, 4 octombrie 2024, Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Atât lui Bulimej, cât și agentului de poliție Bogdan Niță, li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile.
„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, mai precizează DNA.
Emiterea documentelor fără de care lucrătorii străini nu pot activa pe teritoriul României a devenit un proces greoi, care presupune timpi mari de așteptare, societățile interesate de astfel de lucrători „vânând” locurile pe platforma electronică pentru a putea obține permise pentru fiiecare lucrător în parte. S-a ajuns chiar ca societățile comerciale să facă programări pentru îndeplinirea formalităților în alte județe decât cele în care activează, dacă identifică locuri libere.
Oamenii legii au intervenit, în această vară, într-un caz similar petrecut în Caraș-Severin.
Actualitate
Posibil ca Netanyahu să-mi fi pus microfoane în baie, dezvăluie Boris Johnson în cartea sa de memorii
Boris Johnson a afirmat în memoriile sale că a fost găsit un dispozitiv de ascultare în baia sa personală de la Ministerul britanic de Externe după vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu, prima întrevedere dintre cei doi.
Boris Johnson la un eveniment de campanie al Partidului Conservator FOTO EPA-EFE
Acesta a fost descoperit de echipa sa de securitate în closet într-un moment ulterior vizitei. Cei doi s-au întâlnit în 2017, pe când Johnson era ministrul de externe al Marii Britanii.
Johnson a relatat episodul în volumul său de memorii „Unleashed”, ce urmează să fie lansat pe 10 octombrie.
Între timp, fragmente din acesta au fost publicate de ziarul Daily Telegraph.
Fostul deputat conservator a declarat că Netanyahu s-a scuzat în timpul discuțiilor pentru a folosi toaleta, pe care a descris-o ca fiind „o anexă secretă” similară cu privata pentru bărbați „dintr-un club elegant din Londra”, a relatat The Independent.
„Bibi a umblat pe acolo o vreme și, coincidență sau nu, dar am aflat că, ulterior, pe când făceau o inspecție obișnuită pentru microfoane, au găsit un dispozitiv de ascultare în vasul de toaletă”, a scris Johnson, rememorând acea vizită.
The Telegraph a încercat să insiste ca fostul prim-ministru să dezvăluie mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat atunci, însă Johnson s-a rezumat la a spune: „Cred că tot ce trebuie să știți despre acel episod se găsește în carte”.
POLITICO relata în 2019 că guvernul SUA suspectează că Israelul ar fi responsabil pentru plantarea de dispozitive de supraveghere pentru telefoane mobile în apropierea Casei Albe și în alte locații sensibile din Washington.
La momentul respectiv, Netanyahu a negat raportul, iar președintele american de atunci, Donald Trump, l-a catalogat drept „greu de crezut”, scrie Times of Israel.
Londra a fost, de asemenea, acuzată de spionarea guvernului și a misiunilor Israelului în străinătate, după cum arată scurgeri de informații americane obținute în 2016 de ziarul francez Le Monde, notează publicația israeliană.
Memoriile lui Johnson au ridicat sprâncene la Londra chiar înainte de lansarea propriu-zisă.
Fostul premier britanic, care a fost demis din funcție de propriul său partid în 2022, a dezvăluit detalii care ar fi trebuit să rămână confidențiale despre starea de sănătate a Reginei Elisabeta a II-a și l-a acuzat pe președintele francez Emmanuel Macron că a încercat să dea Marii Britanii o „bătaie” drept pedeapsă pentru faptul că această țară a părăsit UE.
Actualitate
De câte puncte mai are nevoie FCSB pentru a ajunge în primăvara europeană. Calculele calificării
FCSB are două victorii în grupa Europa League, după ce s-a
impus cu 4-1 în fața lui RFS și cu 1-0 pe terenul lui PAOK Salonic. Campioana României
este surpriza de până acum a competiției, fiind pe locul 4 în clasament, la
egalitate de puncte cu alte 4 formații care au maximum de puncte: Lazio,
Tottenham, Anderlecht și Lyon.
FCSB s-a impus eroic pe terenul lui PAOK Salonic. Foto Facebook
Deși pare devreme pentru calcule, pentru că mai sunt încă 6
etape de disputat, FCSB are șanse bune de a prinde unul dintre primele 24 de
locuri, care duc în primăvara europeană. Ba chiar și la primele 8 poziții, care
duc direct în optimi. Potrivit statisticienilor de la Opta, pentru a fi sigură
de clasarea între primele 8 echipe, FCSB ar avea nevoie de 17 puncte
în grupă. Adică să mai obțină 11 în următoarele 6 partide, în care va întâlni
pe Rangers (deplasare), Midtjylland (acasă), Olympiakos (a), Hoffenheim (d),
Qarabag (d) și Manchester United (a).
Cu 16 puncte, șansele ar fi de 98%, iar cu 15 s-ar
ajunge la 73% șanse de calificare directă în optimi. Cu 14 puncte s-ar ajunge
la 28%, iar cu 13 puncte, FCSB ar avea șanse de 2% să termine printre primele 8,
scriu cei de la Opta.
Cu încă 5 puncte, FCSB merge sigur mai departe
Pentru varianta mult mai plauzibilă în care FCSB prinde primele 24 de poziții și merge în playoff (echivalentul 16-imilor de finală), campioana
României ar mai avea nevoie de 3 puncte. Șansele sunt de 69% de calificare în
acest caz. Pentru a fi 100% siguri de calificare, roș-albaștrii au nevoie de 11
puncte. Cu 10 puncte, șansele românilor sunt de 98%.
Cu 8 puncte, șansele de calificare sunt de 16%, iar cu 7
puncte șansele scad la 1%. Dacă FCSB nu ar mai face niciun punct în viitoarele
6 meciuri, campioana României nu ar avea cum termine printre primele 24 de
echipe, potrivit Opta.
Ocupantele pozițiilor 9-24 joacă în playoff după următorul sistem: locul 9 cu locul 24, locul 10 cu 23, locul 11 cu 22 și așa mai departe. Câștigătoarele se vor califica în optimi, unde vor fi prezente primele 8 formații din grupă.
Următoarele meciuri ale FCSB în Europa League
- 24 octombrie, ora 22.00: Rangers – FCSB
- 7 noiembrie, ora 19.45: FCSB – FC Midtjylland
- 28 noiembrie, ora 22.00: FCSB – Olympiacos
- 12 decembrie, ora 19.45: TSG Hoffenheim – FCSB
- 23 ianuarie 2025, ora 19.45: Qarabag – FCSB
- 30 ianuarie 2025, ora 22.00: FCSB – Manchester United
-
Politicaacum 5 ore
Ludovic Orban: Dacă am face un sondaj printre liberali l-aş bate pe Ciucă cu 75%!
-
Actualitateacum 3 zile
Când vrei să fii în pas cu moda, alege ciorapi de la Conte Elegant, dintr-o gamă variată de modele
-
Uncategorizedacum 3 zile
Dyson susține prezentarea colecției de modă Vivienne Westwood primăvară/vară 2025
-
Actualitateacum 2 zile
Cele mai emoționante tradiții de nuntă din România
-
Comunicateacum 2 zile
Află acum secretele pentru a forma și gestiona o echipă multiculturală de top!
-
Tehnologieacum 2 zile
Ce să ai în vedere când cumperi o licență Microsoft Office
-
Economieacum 2 zile
Cum și unde poți recicla becurile în siguranță
-
Comunicateacum o zi
Cum să organizezi un botez de neuitat – primele lucruri de care trebuie să te ocupi